Competentele profesorului in invatarea interactiv-creativa

Competentele profesorului in invatarea interactiv-creativa

Cerinte ale invatarii interactiv-creative

Pozitia cadrului didactic in fata problemelor pe care le ridica educatia si instruirea in societatea postmoderna trebuie reorientata in acord cu cerintele prezentului si mai ales ale viitorului.Profesorul viitorului este chemat sa-si redimensioneze continuu rolurile si ipostazele , manifestand un comportament deschis si o atitudine pozitiva, activizanta si reflexiva, promovand o invatare interactiva si stimuland potentialul creator al elevilor sai.

Invatarea interactiv-creativa este un proces evolutiv, care are la baza receptivitatea fata de experientele noi, cautate si rezolvate prin explorare, deductie, analiza, sinteza, generalizare, abstractizare, concretizare/operationalizare, punand accentul pe realizarea conexiunilor dintre sensuri si solicitand o profunda implicare intelectuala, psihomotorie, afectiva si volitionala.

In cadrul invatarii interactiv-creative, elevul/studentul descopera, infereaza, imagineaza, construieste si redefineste sensurile, filtrandu-le prin prisma propriei personalitati, solicitand procesele psihice superioare de gandire si creatie.Ea apare ca urmare a eforturilor individuale si colective.Este rezultatul superior al interactiunii educatului cu ceilalti, bazandu-se pe shimburile sociale angajate si reorientate continuu in cautarea si in dobandirea noului.

Individul care invata activ este "propriul initiator si organizator" al experientelor de invatare, capabil sa-si reorganizeze si sa-si restructureze in permanenta achizitiile proprii.Dezvoltand acest tip de invatare,cadrele didactice stimuleaza elevii sa devina capabili sa elaboreze proiecte personalizate de invatare, sa-si asume responsabilitatea desfasurarii invatarii, constientizand, aplicand, (auto)evaluand, gestionand si dobandind progresiv autonomie in propria formare.

Multe studii demonstreaza faptul ca invatarea este mai eficienta atunci cand elevii/studentii sunt implicati in acest proces.Strategiile de instruire care angajeaza elevii in procesul de invatare, stimuleaza gandirea critica, sporesc gradul de constientizare si de responsabilitate din partea acestora.

Interactivitatea are la baza relatiile reciproce si se refera la procesul de invatare activa,in cadrul careia, cel care invata actioneaza asupra informatiei pentru a o transforma intr-una noua,personala si interiorizata.In sens constructivist, cel ce invata re-construieste sensuri prin explorarea mediului inconjurator-educativ, rezolvand probleme si/sau aplicand informatia dobandita in situatii noi.

Principiile care stau la baza construirii strategiilor didactice interactive sunt:

1. Elevii isi construiesc propriile intelesuri si interpretari ale instruirii.
2. Scopurile instruirii sunt discutate, negociate, nu impuse.
3. Sunt promovate alternativele metodologice de predare -invatare-evaluare.
4. Sarcinile de invatare vor solicita informatii trasdisciplinare si analize multidimensionale ale realitatii.
5. Evaluarea va fi mai putin criteriala si mai mult reflexiva, integrand metode alternative de evaluare.
6. Sunt promovate invatarea prin descoperire si rezolvarea de probleme.

Stimularea activismului si a creativitatii in procesul didactic

Stimularea activismului si a creativitatii in scoala, in general, in procesul didactic, in special, presupune faorizarea unui mediu de invatare interactiv, incitator si dinamic.Invatarea prin cooperare asigura dezvoltarea unui camp de relatii optime manifestarii creatoare si active a elevului in clasa.

Conditiile si situatiile specifice care pot duce la dezvoltarea spiritului investigativ, a gandirii divergente, a atitudinii creative si active in scoala pot fi considerate urmatoarele

Incurajarea elevilor sa puna cat mai multe intrebari

Limitarea constrangerilor si a factorilor care produc frustrare.

Stimularea comunicarii prin organizarea de discutii si dezbateri intre elevi,intre profesori si elevi.

Activizarea elevilor prin solicitarea lor de a opera cu idei,concepte, obiecte in vederea reconsiderarii acestora si a emiteri de noi variante.

Cultivarea independentei cognitive, a spontaneitatii si a autonomiei in invatare.

Stimularea spiritului critic constructiv, a capacitatii de argumentare si de cautare a alternativelor.

Favorizarea accesului la cunoastere prin forte proprii, stimultnd atitudinea reflexiva asupra propriilor demersuri de invatare.

Posibilitatea de a contesta "lamuritul si "nelamuritul in lucruri si fapte.

Profesorul este cel care trebuie sa gaseasca cele mai eficiente modalitati prin care sa stimuleze potentialul activ, interactiv si -mai ales-creativ al fiecarui elev in parte.Activitatile propuse elevilor in scopul sporirii gradului de implicare activa, interactiva si creativa in scoala (dar si in afara scolii) trebuie sa asigure:

Stimularea gandirii productive, a gandirii critice, a gandirii divergente si laterale.

Libertatea de exprimare a cunostiintelor, a gandurilor, a faptelor.In acest sens apar ca adecvate activitatile care cer spontaneitate si contribuie la dezvoltarea independentei in gandire si actiune.

Utilizarea talentelor si a capacitatilor specifice fiecarui individ in parte.

Incitarea interesului catre nou, necunoscut si oferirea satisfactiei gasirii solutiei dupa depunerea unui efort de cautare de catre elev.

Exersarea capacitatilor de cercetare, de cautare de idei, de informatii, de posibilitati d etransfer de sensuri, de criterii de clasifiare.

Dezvoltarea capacitatii de organizare de materiale, de idei prin intocmirea de portofolii asupra activitatii proprii, de colectii de cuvinte, de obiecte, de contraste;organizarea de discutii pe anumite teme, initierea de jocuri, de excursii.

Educarea capacitatii de a privi altfel lucrurile, de a-si pune intrebari neobisnuite despre lucruri obisnuite.

"Sub incidenta cerintelor de a se da cat mai multe raspunsuri originale, neobisnuite are loc o mobilizare a creativitatii potentiale.Aceasta poate fi recunoscuta ca atare prin numarul mai maresi prin diversitatea crescuta a raspunsurilor la persoanele creative, ca si prin diferentele de originalitate, flexibilitate, fluiditate a raspunsurilor date de catre acestea. (Dictionar de psihologie,1997)

Lectia conceputa in sens curricular, cu scop general de predare-invatare-evaluare, devine astfel "o aventura a cunoasterii" in care copilul participa activ, dupa puterile proprii, intalnind probleme si situatii dificile, examinandu-le si descoperind solutii plauzibile.Rolul asumat de profesor este mai mult cel de stimulare si dirijare, iar motivatia activitatii reiese din participarea entuziasta a cadrului didactic.

Atmosfera creata in clasa de catre profesor constituie un factor care influenteaza comportamentul de invatare al elevului.Instaurarea unui climat favorabil unei conlucrari fructuoase intre profesor si elevi, a unui climat caracterizat printr-o tonalitate afectiva, pozitiva, de exigenta si intelegere, de responsabilitate asumata, reprezinta o conditie principala ce trebuie realizata in lectie.

Profesorul creativ ofera posibilitatea elevilor de a-si spune parerea intr-o atmosfera neautoritara, promovand o atitudine deschisa, prietenoasa, elestica, pozitiva si receptiva, apreciind ideile bune si neridiculizand nereusitele sau exagerarile.El ingaduie elevului sa-si maifeste curiozitatea , indecizia, interesul pt scimbul de informatii.Climatul sporadic de lucru este facilitat de faptul ca profesorul trateaza de fiecare data intrebarile elevilor cu interes, respecta opiniile celorlalti, intareste constant convingerea elevilor ca pot emite idei valoroase, antrenandu-i in procesul de evaluare, comunicandu-le criteriile de evaluare si oferindu-le timpul necesar exersarii propriilor capacitati.

Profesorul bun permite elevului sa-si sume riscuri intelectuale, sa speculeze(in sens ppozitiv), sa faca asocieri nebanuite, oferindu-i insa sprijin in situatii de frustrare, esec, nesiguranta, ambiguitate. La dispozitia elevilor indicat este sa fie puse materiale lamuritoare si surse de informare corecta, validate social.

Trebuie avut in vedere ca, formare unor deprinderi de invatare interactiva, antrenand efortul ntelectual din partea elevului, cu cat sunt mai de timpuriu depistate, stimulate, fixate si consolidate, cu atat au un efect formativ mai eficient, materializat in dezvoltarea capacitatilor intelectuale superioare si a atitudinilor specifice actului creator.

Creativitate individuala- Creativitate de grup

Una dintre caile cele mai sigure de stimulare si de generare de idei noi si de dezvoltare a acestora pentru a solutiona diferite situatii, este organizarea de microgrupuri si promovarea interactiunilor intre membrii lor.Cercetarile efectuate in domeniu si literatura de specialitate au evidentiat in nenumarate cazuri, superioaritatea numerica si calitativa a situatiilor de gasire a solutiilor si de rezolvare eficienta a problemelor in grup fata de cea individuala.Creativitatea de grup s-a impus pentru ca raspunde mai bine nevoilor de rezolvare a problemelor nerezolvabile individual in timp util.Argumente in favoarea creativitatii de grup si a raporturilor acesteia cu cea individuala pot fi remarcate in tabelul urmator (Ioan Mihut,1989):

Creativitatea individuala- creativitatea de grup

Cercetatorul E.P:Torrance (1962) enumera urmatoarele conduite drept indicatori ai creativitatii individuale

Isi poate ocupa timpul fara a fi stimulat

Prefera sa se imbrace in mod deosebit;

Merge dincolo de sarcinile trasate;

Este in stare sa se amuze cu lucruri simple in moduri ingenioase;

Intreaba insistent "de ce" si "cum";

Ii place sa organizeze jocuri in curtea scolii;

Ii place sa povesteasca despre descoperirile si inventiile lui;

Gaseste utilizari neobisnuite ale jucariilor;

Nu se teme sa incerce ceva nou;

Deseneaza in caietul sau in timp ce profesorul da indicatii sau tine lectia;

Foloseste toate simturile in observatie;

Pentru a asigura succesul interactiunii in grup, profesorul trebuie sa le dezvolte elevilor anumite abilitati, exprimate in termeni de capacitati, cum ar fi

-capacitati de comunicare si pararazare a ceea ce au de retinut pentru a verifica intelegerea

capacitatea de a ajunge la un consens

-capacitatea de a asculta activ, de a fi receptiv si tolerant la parerile colegilor, de a sustine si de a accepta diferentele de opinie

capacitatea de a reflecta asupra celor discutate si de a se concentra asupra prioritatilor

-capacitatea de a oferi si de a primi ajutor din partea colegilor si de a nu presua controlul intregului grup.

Scoala viitorului va fi cu siguranta o scoala cibernetizata, un laborator "viu" al calculatoarelor;o institutie cu programe formative interdisciplinare, care ii va pregati pe copii de timpuriu sa devina rezolvatori de probleme, creatori de nou si capabili sa ia decizii optime in intampinarea situatiilor tot mai neobisnuite si inedite ale vietii sociale actuale si de perspectiva.

Obiectivul fundamental al invatamantului "supraindustrial"-precizeaza Alvin Toffler- "trebuie sa fie acela de a spori capacitatea de adaptare a individului, pentru ca acesta sa se poata adapta repede si usor la noutatea permanenta.Si cu cat ritmul schimbarilor e mai rapid, cu atat se cere mai multa atentie pentru a discerne tipul de evenimente ce vor surveni." (Alvin Toffler, 1973,p.390)