Comportamentul si atitudinea cadrului didactic in contextul educatiei copilului cu CES

Comportamentul si atitudinea cadrului didactic in contextul educatiei copilului cu CES

Competenta profesionala a psihopedagogului este evidentiata in cunoasterea de catre acesta cat mai exacta a particularitatilor psihice si psiho -sociale a unui copil cu CES , precum si capacitatea acestuia de a elabora pe aceasta baza a celor mai eficiente strategii corectiv -recuperative si educational incluzive si nu in ultimul rand a maiestriei cu care el poate sa adapteze aceste strategii pentru fiecare copil in parte

Cum putem noi oare ajuta un astfel de copil ?

In primul rand un bun pedagog trebuie sa posede cunostiinte care il fac pe acesta capabil sa recunoasca tipul de tulburare si in special tulburarea de invatare a copilului .

Simptomele , modelele de comportament care sugereaza prezenta tulburarii de invatare sunt :

In fazele ameliorate si acute ale tulburarilor de invatare apare o divergenta intre performantele scolare si nivelul intelectual al copilului

Performanta scazuta care se observa in stadiul prescolar se continua in faza micii scolaritati , iar in cazul afectiunilor mai putin grave intarzierea apare mai tarziu : astfel de disfunctii sunt dislalia , disfagia , discalculia

Un model comportamental tipic il reprezinta tulburarea de atentie , ADHD ( hiperactivitatea) si neurotizarea secundara

Este un sindrom care poate afecta una sau mai multe aptitudini .

Tulburarea perceptiei deriva din urmatoarele deficiente : tactile , vizuale , kinestezice si chiar vestibulare

Tulburarea capacitatii lingvistice rezulta din deficiente ale perceptiei si limbajului

Insuficiente ale engramarii , retinerii si reactualizarii cunostiintelor

Tulburarea codarii intermodale

Tulburarea aptitudinilor ariale

Tulburari ale orientarii spatiale

Tulburarea coordonarii motrice si motricitatea

STRATEGII , METODE SI PROCEDEE IN LUCRUL CU COPILUL CU DIZABILITATI

Noi cei care le suntem aproape zi de zi la scoala fiindu-le ca o a doua familie putem sa-i ajutam pe acesti copilasi in multe moduri , asta daca pornim de la imaginea pe care ne-am format-o despre persoana fiecaruia si anume :

fiecare copil cu dizabilitati este o fiinta unica care creste , simte , traieste

fiecare copil trebuie tratat ca oricare alt copil

fiecare copil reprezinta o individualitate si are nevoile sale

fiecare copil are o personalitate care ii este in curs de dezvoltare sau se definitiveaza

fiecare copil are dreptul la educatie , indiferent de-i cu CES sau normal " dreptul la egalitate " atat cat este posibil

Prin definire un copil cu CES , cu dizabilitati are foarte mare nevoie de sprijin si mai ales de foarte

multa caldura sufleteasca si apropoiere care vin sa completeze tabloul educational si il ajuta sa depaseasca zi de zi , putin cate putin , problema cu care se confrunta .

Activitatea didactica de predare trebuie sa fie in permanenta indreptata catre si spre nevoile speciale pe care le are fiecare , astfel acest lucru va fi in permanenta in favoarea lor iar ei nu vor avea decat de castigat .

Cei mai multi parinti sau alte persoane care ingrijesc de acesti copii doresc ca acestia sa se dezvolte cat mai bine , sa recupereze intarzierea mentala si sa se poata integra in societate ca oricare alta fiinta umana .

Un copil cu CES este incapabil sa-si reprezinte o schema si de aceea trebuie sa existe tot felul de materiale cum ar fi : panouri luminoase cu imagini pentru citit ( invatarea numerelor , culorilor si a obiectelor ) , planse sau imagini expuse pe perete care sa-l aute sa-si poata reprezenta propria identitate .

Un bun pedagog merita sa aloce timp pentru a confectiona astfel de materiale pentru ca acestea sunt de mare ajutor in procesul de invatare la copii .

In cazul dificultatii de invatare sunt necesare materiale cu scris foarte mare sau materiale care sa le ofere indicii prin atingere

OBIECTUL DE JOACA

Din resturi de materiale se pot confectiona foarte multe jucarii pentru copii mai mici : soricei , papusi , marionete , catelusi , puzzel sau chiar instrumente muzicale machete

Piesele de domino pot fi folosite daca se maresc punctele p fiecare placuta pentru a putea fi mai usor manuite de copii cu dizabilitati .

ECHIPAMENTE /MATERIALE PENTRU CLASA

Se pot realiza multe dispozitive /echipamente. Pentru ca elevii sa poata apuca mai bine creionul, acesta se poate monta intr-un invelis de cauciuc moale sau se poate confectiona un ABAC din dopuri de sticla care sa-l ajute sa numere, ori rigle cu marcaje mai mari si mai proeminente pentru a-i ajuta pe copiii cu deficiente.

Amenajarea spatiului educativ prin arii de stimulare

Amenajarea spatiului grupei (clasei) intr-o noua maniera , care sa nu mai imite modelul scolar, ci sa ofere ocazii si oferte de joc liber si creativ, corespunde in fapt cu organizarea ariilor de stimulare.

Acestea sunt : colturi, ateliere, sectoare, centre, domenii, locuri, ungherase in care sunt puse materiale didactice la indemana copiilor, intr-o maniera care sa dea prilejul desfasurarii unor activitati in sensul si in fovoarea dezvoltarii lor psihice si fizice.

Principalele arii de stimulare

Artele plastice: desen , dactilopictura , activitati practice , colaje , pictura cu acoarele

Senzorial - (apa si nisipul)

Constructiile (cuburile mari) - un covor si un raft care are ordonate in el cuburi de marimi si forme diferite;

Jocurile casei (jocuri de rol si activitatile casnice);

Jocurile de manipulare: jocuri de masa, masuta si raft in care copiii gasesc jucarii mici si jocuri de masa.

Muzica: aici pot exista instrumente muzicale dar si obiecte care produc sunete muzicale;

Gimnastica: locul in care se pot pune aparatele de sport;

Stiinta (coltul naturii vii): plante, mici animale de casa, pestisori, seminte si lucruri care formeaza spiritul stiintific;

Biblioteca (coltul linistit si coltul cartii): este locul unor rafturi cu carti, caiete si creioane, dar si al unor saltele sau canapele pe care copiii se pot odihni;

Spatiul curtii (jocurile in aer liber)-exista diverse moduri de amenajare a curtii pentru a deveni real un spatiu de joaca.

Schimbarea meiului , metodei , modului de grupare si materialelor , corespunde in fapt nevoii de schimbare care caracterizeaza pedagogia timpurie si prin care se identifica o diversitate de copii cu cerinte si nevoi speciale , diferite si nu un copil abstract .

Schimbarea promoveaza ideea parteneriatului colectiv care incepe chiar de la varste fragede si in care vine in sprijinul lor .

Lucrul in aceasta maniera relaxeaza copiii si cadrele didactice in asa fel incat atmosfera este permament destinsa, netensionata si optimista

SCHIMBAREA IN ACTIVITATEA DIDACTICA

In masura in care politica unei tari este axata pe dezvoltare durabila, reformele apar ca o necesitate.

Orice dezvoltare presupune oameni pregatiti sa o realizeze (profesionisti de toate categoriile), iar scoala este cea care ii pregateste.

Dezvoltarea stiintelor educatiei, inovatia didactica solicita transformarea profesorilor in specialisti ai domeniului proiectarii curriculare.

Societatea actuala este dominata de numeroase schimbari care se regasesc in mai toate ramurile acesteia . Dupa cum este denumit acest secol " secolul vitezei " in societatea zilelor noastre a izbugnit o revolutie atat industriala cat si tehnologica ce se impune pe zi ce trece prin amploare si profunzime influentand toate ramurile si domeniile de activitate .

O inflenta a schimbarilor se simte acut si asupra educatiei care isi extinde actiunea la dimensiunile intregii societati prin intermediul canalelor sociale propulsandu-se astfel o cantitate tot mai mare de informatii si toti factorii sociali dobandesc in acest mod capacitati educative .

Educatia in aceste conditii sufera mai multe modificari si astfel se diversifica ceea ce are impact de-a lungul intregii vieti a unui om . In acest stadiu educatia este nevoita sa tina pasul cu noile cerinte ale pietii si sa-si diversifice tehnicile si metodele devenind o didactica inovatoare .

Complexitatea eucatiei este evidentiata prin universalitatea si permanenta ei.

Anticiparea viitorului intr-o perspectiva stiintifica contituie o necesitate a omului contemporan , pentru a gasii solutii concrete si rapide in rezolvarea multiplelor probleme pe care le ridica viata

Daca trecutul explica viitorul , apoi viitorul este ratiunea de afi a prezentului , Grigore Moisil spunea ca " o societate nu este buna azi daca ieri nu s-a gandit la maine "

Intrucat viitorul se construieste pe baza trecutului , se impune reconsiderarea valorilor esentiale si permanente ale trecutului , reactualizarea si imbogatirea in prezent .

Prin insasi vocatia ei , educatia este o activitate anticipativa , ea pregatind omul de azi pentru ziua de maine .

Pentru a satisface cererea generala de educatie in scopul de a-i da omului o pregatire astfel incat sa faca fata la noile conditii si la noile cerinte ale societatii moderne , educatia se dezvolta si se diversifica , imbogatindu-se cu noi continuturi si dobandind noi orientari . Astfel provocarile lumii contemporane au implicatii evidente in domeniul educatiei . Educatia , inclusiv cea din invatamantul preuniversitar , trebuie sa tina seama de tendintele si directiile de evolutie ale societatii contemporane sa-si racordeze politica educationala la cerintele social-economice prezente si viitoare reconstruindu-si permanent obiectivele , continuturile si metodologia pentru :

pregatirea copiilor si a tinerilor in vederea impactului cu tehnologia moderna

centrarea educatiei pe copil , ajungand astfel la programe diversificate si individualizate

punerea ccentului pe rolul formativ al gradinitei de copii

asigurarea continuitatii intre gradinita si scoala prin activizarea grupei de pregatire pentru scoala si prin accentuarea socializarii prescolarilor

etinderea mobilitatii si flexibilitatea invatamantului prin introducerea unor activitati optionale

asigurarea sanselor de instruire pentru toti copii fara nici un fel de dicriminare

Educatia timpurie - Acest concept se refera la doua dimensiuni esentiale :

inceperea preocuparilor educationale de la varste mici si implicarea familiei si a comunitatii in educarea acestor copii

Pe ansamblu , educatia timpurie se preocupa de extinderea strategiilor de timulare si dezvoltare a

copilului si la nivelul familiei .

In lumea contemporana exista numeroase programe educative pentru varstele timpurii . La baza tuturor acestor programe se afla deja in derulare 3 categorii de principii generale , dintre care cel mai important este Principiul social . Principiul social determina si structureaza interventia educativa timpurie asupra copilului .

Cele 3 principii rezulta dintr-o serie de documente internationale cum ar fi : Conventia cu privire la drepturile copilului ; Declaratia Conferintei Mondiala de la Jomtien , cu privire la " Educatia pentru toti " ; Declaratia de la Salamanca cu privire la realizarea scolii de tip incluziv .

Din cele trei documente internationale putem deduce cateva directii si recomandari esentiale pentru educatia acestor copii si anume :

perspectiva de abordare a copilului , in sensul ca acesta necesita ingrijire si atentie din partea intregii societati si in primul rand din partea propriilor parinti

respectarea copilului indiferent e problemele speciale pe care le are

educarea pentru toti , fara deosebirea de gen , rasa , limba sau vre-un alt criteriu

implicarea familiei si a comunitatii in derularea actiunii de educare a acestor suflete

Strategia didactica reprezinta modul de imbinare a metodelor, procedeelor, mijloacelor, tehni-cilor, formelor de organizare a activitatii, alese de cadrul didactic.

Metodele traitionale privesc copilul ca pe un obiect al invatarii care primeste informatia nefiltrata si trebuie doar sa memoreze pasiv , de multe ori mecanic ceea ce i se preda .

Metoda moderna - este cea activ - participativa dar dintre care cea mai importanta este problematizarea . In cazul copilului cu dizabilitati trebuie pus foarte mult accentul pe latura formativa a invatamantului care se refera la a instrumenta copilul cu o serie de deprinderi si capacitati care sa ii foloseasca in viata profesionala , altfel spus , profesionalizarea acestuia

Tehnicile traditionale folosite sunt :

utilizarea manulaului

realizarea de catre cadrele didactice a materialului didactic , echipamente din diverse materiale

realizarea de materaile intuitive

utilizarea fiselor psihopedagogice

diapozitivele

Tehnici si procedee moderne

la ora actuala pe piata romaneasca exista materaile diverse care sunt de mare folos unui cadru didactic si care fac mai usoara predrea si munca sa la ora si care-i ajuta foarte mult pe elevi

pe langa aceste materiale didactice foarte utile si folositoare o tehnica foarte noua care s-a introdus tot mai mult este Soft-ul educational

TRADITIONAL SI MODERN IN DIDACTICA

In scoala traditionala prima informationalul.

Ipoteza: cel ce cunoaste informatiile poate automat opera cu ele la un nivel satisfacator.

Aceasta conceptie a generat pe alocuri performante inalte, dar la nivelul masei de elevi a generat esecuri.

Astazi, enciclopedismul cunoasterii este imposibil de atins.

Dezideratul scolii moderne vizeaza inzestrarea elevului cu un ansamblu structurat de competente

de tip functional.

Dominanta activitatii didactice trece pe asimilarea instrumentelor de accesare si prelucrare a

informatiilor.

Asistam la o lectie obisnuita. Elevii sunt in banci, unii in spatele celorlalti, cate unul sau cate doi, ca pe vremea strabunicilor. Toti au privirile atintite inainte (acolo sunt catedra si profesorul). Asta li se cere: privirea in fata.

Unde gasesc ei raspunsurile la confruntarile personale? La profesor, in spatele colegului, departe de zidurile scolii ?

Astazi Elevii stau in jurul unei mese rotund colaboreaza sau discuta lejer cu profesorul

Ei se grupeaza / sunt grupati potrivit optiunilor si resurselor asigurate de profesor.

Elevii privesc unii la altii, fata in fata. Ei comunica. Toti au sansa dialogului efectiv.

In parteneriat cu profesorul ei vor gasi raspunsurile.

CARACTERISTICI ALE PROCESULUI DE PREDARE-INVATARE IN DIDACTICA TRADITIONALA SI IN DIDACTICA MODERNA

INVATAREA PRIN COOPERARE

Invatarea prin cooperare (IPC) reprezinta modul de organizare a activitatii didactice pe grupuri mici, astfel incat - lucrand impreuna - elevii isi maximizeaza atat propria invatare, cat si a celorlalti colegi.

Cercetarile arata ca elevii care realizeaza sarcini de invatare prin cooperare in grup tind sa aiba:

- performante scolare mai bune;

- un numar mai mare de competente sociale pozitive;

- o mai buna intelegere a continuturilor si deprinderilor pe care si le formeaza

Educatia este un fenomen social . Din aceasta perspectiva se impune o relatie biunivoca fundamentala : comunicarea intre sistemul educational si cel social .

Educatia este o investitie pe termen lung . Cei pe care ii educam acum reprezinta generatiile de maine , drept urmare este de datoria societatii de a avea grija incotro se indreapta .

Indemnul adresat de J. J. Rousseau incepeti prin a va cunoaste copii este temelia educatiei .

A educa este o arta in egala masura : Trebuie ca arta educatiei , ca pedagogia sa fie rationala , pentru ca natura omeneasca sa se poata dezvolta in asa chip pentru a-si indeplini destinul .

Educatorul este nu numai un specialist , un om de stiinta , un profesionist , ci el are menirea sa armonizeze , prin vocatia sa , sunetele disonante ale unei " orchestre " aparte care este copilul

Educatia inseamna ideal , scop , obiective

Prima treapta in formarea copilului este familia care trebuie sa-i ramana si sa-l sustina pe tot parcursul educational

,,Trezirea" spiritului coplilui, catre lumea exterioara , solicitarea sistematica in activitati bine dozate si puternic motivate reprezinta cheia dublului succes pentru elevii cu cerinte speciale , performante progresive dar sigure , iar pentru educatori , satisfactia si bucuria lucrului bine facut.

Educarea acestor copii presupune in fiecare zi dragoste si daruire din partea celor care ii educa

CLASIC SI MODERN IN PROCESUL DE INVATAMANT

1. MODUL DE REALIZARE A INVATARII

a)MODUL DE REALIZARE A INVATARII IN INVATAMANTUL TRADITIONAL

memorarea si reproducerea (cat mai fidela) a cunostintelor transmise de cadrul didactic

competitia intre elevi cu scop de ierarhizare;

individual

COMPETITIA

AVANTAJE:

stimuleaza efortul si productivitatea individului - dar nu la toti copii este valabil

micsoreaza distanta dintre capacitate si realizari - foarte putin

pregateste elevii pentru viata, care este foarte competitiva ( socializarea si profesionalizarea )

LIMITE:

Ø      genereaza conflicte si comportamente agresive;

exista o comunicare normala si la acesti copii

au incredere unii in altii si sunt optimisti

egoism;

ACTIVITATEA INDIVIDUALA (structura individualista)

AVANTAJE:

cultiva independenta elevilor si responsabilitatea pentru ceea ce fac - dar aceata se realizeaza intr-o mai mica masura

se desfasoara sub forma realizarii unor sarcini scolare de catre fiecare elev, independent de colegii sai , cu sau fara ajutor din partea cadrului didactic;

invatamantul individualizat este adaptat particularitatilor fizice si psihice ale fiecarui elev .

urmareste progresul elevului prin propria lui activitate - prin intermediul testelor de evaluare

LIMITE:

interactiunea este favorabila intre elevi

independenta scopurilor elevilor darn nu in totalitate

succesul sau esecul unui elev nu ii afecteaza pe ceilalti membri ai clasei;

nu creeaza motivatie deosebita pentru invatare;

ajuta la formarea abilitatilor de comunicare;

b)MODUL DE REALIZARE A INVATARII INTR-UN INVATAMANT MODERN

promoveaza invatarea prin colaborare ( parteneriat )

COOPERAREA-ACTIVITATEA PE GRUPE
,, O data cu dezvoltarea cooperarii sociale intre copii (8-12 ani) . copilul ajunge la relatii morale noi , intemeiate pe respectul reciproc si conducand la o anumita autonomie ; activitatea in grup ofera de 4-5 ori mai multe posibilitati de manifestare a elevului decat conducerea frontala in cadrul unei ore cu durata similara .''(J. PIAGET)

AVANTAJE:

Ø      stimuleaza interactiunea dintre elevi;

Ø      genereaza sentimente de acceptare si simpatie;

Ø      incurajeaza comportamentele de facilitate a succesului celorlalti - dar intr-o mai mica masura

Ø      incredere in fortele proprii;

Ø      intensificarea atitudinilor pozitive fata de cadrele didactice

LIMITE:

munca prin colaborare, pregateste elevii pentru viata, care este foarte competitiva;

metodele activ-participative aplicate in activitatea pe grup sunt mari consumatoare de timp si necesita experienta din partea cadrului didactic;

elevilor le trebuie timp ca sa se familiarizeze cu acest nou tip de invatare; e nevoie de eforturi si incurajari repetate

2. ACTIVITATEA CADRULUI DIDACTIC

a) ACTIVITATEA CADRULUI DIDACTIC IN INVATAMANTUL TRADITIONAL

AVANTAJE:

- ASIGURA INSUSIREA TEMEINICA SI SISTEMATICA A CUNOSTINTELOR PREDATE

LIMITE:

preda, expune, tine prelegeri;

explica si demonstreaza;

limiteaza foarte mult activitatea elevilor (expunerea nu trebuie sa depaseasca cel mult 30% in cadrul unei ore);astfel lasand mai mult spatiu din timp pentru demonstratii pentru ca elevii sa poata recepta cat mai fidel informatia spre a pune intrebari legate de ceea ce nu au inteles

elevii se afla intr-un raport de cooperare stransa cu profesorul

b) ABILITATILE CADRULUI DIDACTIC CARE PROMOVEAZA PREDAREA-INVATAREA PRIN COOPERARE INTR-UN INVATAMANTUL MODERN:

organizeaza si dirijeaza invatarea, o orchestreaza si o regizeaza

ajuta elevii sa inteleaga lucrurile si sa si le explice;

responsabilizeaza elevii in vederea functionarii optime a grupului;

formeaza , la elevi, unele abilitati sociale care favorizeaza interactiunea si cooperarea in realizarea invatarii; in relatie cu propria familie

este partener in invatare.

3. ACTIVITATEA ELEVULUI

Consecintele pe care le are invatamantul asupra formarii personalitatii elevului

v     Rolul elevului in invatamantul traditional

asculta expunerea, prelegerea, explicatia profesorului

incearca sa retina si sa reproduca ideile auzite;

accepta ideile altora, in special ale cadrului didactic;

se manifesta individualist;

accepta informatia data , dar nu intotdeauna

slaba participare, neimplicare, lipsa de initiativa, conformism, supunere si cate odata rebeliune

dirijism in gandire si actiune.

v     Rolul elevului in invatamantul modern:

(isi )pune intrebari cu scopul de a intelege lucrurile, de a realiza sensul unor idei;

coopereaza in rezolvarea sarcinilor si problemelor de lucru (de invatare).

initiativa,spirit intreprinzator,

cutezanta, asumarea riscurilor,participare si implicare personala, gandire libera, creativa,critica

4. EVALUAREA

Evaluarea trebuie sa vizeze atat atingerea obiectivelor scolare , cat si a celor referitoare la competentele sociale si de lucru in grup.

v     Modalitati de evaluare intr-un invatamant traditional:

masurarea si aprecierea cunostintelor (ce stie elevul);

accent pe aspectul cantitativ (cat de multa informatie detine elevul).

Modalitati de evaluare intr-un invatamant modern:

masurarea si aprecierea capacitatilor(ce stie si ce poate sa faca elevul);

accent pe elementele de ordin calitativ (sentimente, aptitudinilor ).

INSTRUMENTE DE MONITORIZARE (EVALUARE) A MUNCII IN GRUP

Jurnale profesionale zilnice, saptamanale ale cadrelor didactice, care consemneaza schimbarile introduse in clasa, reactiile elevilor, efectele pozitive-negative, reflectiile cadrului didactic asupra propriei practici

Produse ale copiilor (compuneri, desene, colaje, albume, portofolii, proiecte etc)

Observatii asupra comportamentului copiilor si comportamentului in grupurile cooperative

Interviuri cu copiii; ( consiliere )

Fotografii, inregistrari audio-video

BIBLIOGRAFIE :

cursul - STRATEGII DIDACTICE INOVATIVE - ANUL 2003 sustinut in cadrul unui proiect Phare, pentru profesorii de catre Farcut Adrian

l-am utilizat pentru partea unde am scris tabelele