Consilierea in scoala

Consilierea in scoala

Consilierea este un proces in care un profesionist stabileste o relatie bazata pe incredere cu o persoana care are nevoie de sprijin. Aceasta relatie asigura exprimarea ideilor si sentimentelor in legatura cu o problema si ofera sprijin in clarificarea sensurilor fundamentale, in identificarea unor pattern-uri valorice pe baza carora se pot formula solutii.

Prin procesul de consiliere se poate ajunge la o intelegere mai profunda a gandurilor, a trairilor emotionale care asigura sansele unui nivel optim de dezvoltare a resurselor personale.

Consilierea asigura asistenta individului in explorarea si intelegerea propriei identitati, il sprijina in dezvoltarea unor strategii de rezolvare a problemelor si luare a deciziei. In consiliere s-au conturat patru directii de abordare a problemelor cu care se poate confrunta individul pe parcursul evolutiei sale: interventia in situatii de criza, interventia ameliorativa, preventia, interventia formativa si de dezvoltare .

Consilierea individuala este o interactiune personala intre consilier si client, in cadrul careia consilierul asista clientul in rezolvarea problemelor mentale, emotionale sau sociale. Consilierea individuala se desfasoara in sedinte care ofera clientului maxima confidentialitate ceea ce permite explorarea ideilor, sentimentelor sau atitudinilor problematice. Consilierul si persoana consiliata formeaza impreuna o echipa.

Consilierea de grup presupune o relationare a consilierului cu un grup ai caror membri au o problema comuna. Procesul de consiliere valorifica experienta si cunostintele fiecarei persoane asistate. La nivelul grupului se stabileste o retea sociala prin care sunt dezvoltate, pentru fiecare individ in parte, metodele si planurile de clarificare a situatiei existente, ajungandu-se la individualizarea problemei. Acest tip de interactiune contribuie nu numai la dezvoltarea individului dar si a grupului ca intreg. In consilierea de grup se cristalizeaza un sentiment de comunitate avand la baza nevoia de afiliere, apartenenta, se clarifica dorinte, nevoi si optiuni, iar autorealizarea pozitiva a fiecarui membru este raportata la dinamica grupului. Obiectivele consilierii de grup vizeaza crearea unui mediu care sa dezvolte participantilor capacitatea de a obtine informatii si abilitati, de a-si forma atitudini constructive.

Scopurile consilierii au in vedere:

• sprijinirea persoanei consiliate in dezvoltarea propriei individualitati
• asistarea in procesul de autocunoastere, sprijin in procesul de cautare-formare a identitatii
• dezvoltarea unei imagini de sine pozitive si autoacceptare
• dezvoltarea abilitatilor sociale, de interactiune cu ceilalti
• formarea abilitatilor de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor
• sprijinirea in formularea de scopuri specifice si masurabile care pot fi observate din punct de vedere comportamental

Deoarece consilierea educationala este un proces complex, acest proces se va derula urmand anumite etape si tehnici specifice in functie de problema si personalitatea celui consiliat.

Etapa initiala in consiliere presupune stabilirea unei relatii efective intre consilier si elev. Stabilirea acestei relatii este absolut necesara pentru a se produce schimbari pozitive. Numai acceptarea si increderea oferita de o astfel de relatie asigura acest lucru. Formularea scopurilor impreuna privind schimbari comportamentale, dezvoltarea abilitatilor de luare a deciziei si eliminarea gandurilor negative este de asemenea un pas care trebuie realizat. In aceasta etapa este foarte important ca elevul sa primeasca semnale ca este acceptat asa cum este el, cu problemele pe care le are. Acest lucru este indispensabil pentru continuarea procesului de consiliere. Tot in aceasta etapa sumarizarea are un rol deosebit: impreuna se evidentiaza elementele esentiale, raman in centrul atentiei aspectele principale putandu-se intrezari de acum anumite optiuni.

Etapa secundara in consiliere va progresa cu asistarea copilului pentru a-si dezvolta interesele sociale, de cooperare si comunicare cu ceilalti. Se va pune accent pe ajutorul oferit copilului sa se cunoasca si sa se autoevalueze. Se va asigura atmosfera calda si empatia, fara sa fie excluse interpretarile si confruntarea constructiva. In aceasta etapa se va putea utiliza ca tehnica de lucru informarea, acest lucru insemnand ca foarte multe informatii vor fi dirijate de la consilier spre copil. Totodata utilizarea sugestiei poate fi de un real folos pentru elev. Se pot sugera eventuale optiuni care se vor adauga la cele deja identificate de copil si chiar modalitati, cai care pot fi luate in discutie. Tehnica adresarii intrebarilor este utila deoarece poate ajuta mult in modul de a vedea lucrurile si de a scoate in evidenta anumite aspecte care altfel ar putea ramane in umbra .

Etapa finala a consilierii va pune accentul pe dirijarea atentiei copilului spre acte si comportamente constructive. Vor fi invatate proceduri specifice, dezvoltate planuri de actiune incepand cu cele mai simple si pana la cele mai complexe in vederea adoptarii unui nou comportament. In aceasta etapa confruntarea va asigura sprijin acordat copiilor pentru asumarea propriei responsabilitati. Incurajarea este una din cele mai bune mijloace de a ajuta copilul sa-si realizeze nevoile si sa-si asimileze noi comportamente.

Aria de consiliere educationala se desfasoara pe 3 compartimente:

• Consilierea elevilor in probleme legate de: autocunoastere, imaginea de sine, adaptare si integrare sociala, reusita scolara, crize de dezvoltare, situatii de criza, rezolvarea si depasirea unui conflict, insusirea de tehnici de invatare eficiente, orientare a carierei.
• Consultatii cu profesorii in probleme legate de: cunoasterea elevilor, intelegerea problemelor elevilor, sprijin in dezvoltarea lor, asigurarea echilibrului intre cerintele scolare si posibilitatile elevilor, in identificarea cauzelor inadaptarii scolare, optimizarea relatiei scoala-elev
• Consultatii cu parintii in probleme legate de : cunoastere a copiilor lor, intelegerea nevoilor si a comportamentului lor, identificarea factorilor de risc in integrarea familiala, scolara, sociala, ameliorarea relatiei cu propriii copii, sprijinirea scolii in educatia copilului.

Consilierea educationala este realizata de catre specialisti formati in domeniul psihologiei, psihopedagogiei, pedagogiei sau sociologiei care isi desfasoara activitatea la Centrul Judetean de Asistenta Psihopedagogica si in Cabinetele scolare de asistenta psihopedagogica.

Consiliere si orientare personala, sociala, profesionala

Orientarea scolara si profesionala trebuie sa se faca in functie de individ si de cerintele societatii.
Orientarea scolara si profesionala se cere sa fie privita in totalitatea componentelor ei structurale: cunoasterea elevilor, pregatirea lor psihologica pentru autocunoastere plauzibila; informarea asupra domeniilor de activitate, asupra grupelor de profesiuni inrudite, asupra diversitatii profesiunilor si asupra profilurilor de licee, scoli profesionale si asupra celor postliceale; instruirea profesiona incipienta; stabilizarea aspiratiilor si cristalizarea optiunilor privind drumul urmat in viata; cultivarea unor interese, inclinatii si aptitudini speciale.

Pregatirea tineretului pentru optiunea profesionala trebuie sa aiba in vedere urmatoarele :

• domeniul activitatii de pregatire a tineretului pentru optiunea scolara/profesionala apartine educatiei si se implica in toate compartimentele si la toate nivelurile invatamantului;
• caracterul interdisciplinar al activitatilor de orientare scolara si profesionala;
• rolul personalului didactic in procesul orientarii scolare si profesionale, accelerarea maturizarii profesionale a tanarului;
• un cadru institutional, un personal specializat si o anume organizare si a scolilor, care sa corespunda obiectivelor propuse.

Rolul orientarii scolare si profesionale consta in:

• a acorda celor aflati in situatii de indecizie cu privire la viitorul lor scolar si profesional informatii credibile, exacte si direct utilizabile, suport moral si emotional;
• a-i ajute pe tineri sa se adapteze cu mai mare usurinta la dinamica prezenta sociala si economica (pentru ca acestia sa nu fie obligati sa opteze pentru "munca la negru", activitati economice gospodaresti, sa emigreze sau sa presteze activitati comunitare sezoniere);
• a reduce presiunea emotionala a statutului de somer, deplasand atentia spre aflarea de solutii si alternative;
• a pleda sau a face educatie antreprenoriala;
• a-i ajuta pe tineri sa se auto-descopere in planul resurselor lor intelectuale, abilitatilor, deprinderilor, capacitatilor, aptitudinilor, talentelor etc. ignorate, latente sau ne-exersate (de exemplu: simtul limbii, capacitatea de invatare, de relationare sociala, de lucru in echipa, perseverenta, curiozitate intelectuala interna etc.);
• a-i sprijini pe toti solicitantii in demersul ameliorarii imaginii de sine (deteriorata in urma unor esecuri de integrare in piata muncii), pentru ca acestia sa nu accepte cu usurinta statutul de somer, sa nu simta vinovati de aceasta, frustrati sau nefericiti;
• a acorda o atentie si un sprijin special "grupurilor de risc": persoanelor cu anumite forme sau grade de handicap, copiilor strazii, grupurilor minoritare religios sau etnic, fetelor, celor cu niveluri reduse de educatie sau formare profesionala etc.;
• a nu le da celor care apeleaza la serviciile consilierilor false sperante si asteptari, realismul si caracterul practic al consilierii trebuie sa fie prevalente;
• a combate stereotipurile social vehiculate cu privire la profesii (curate - murdare, banoase - prost platite, de inalt statut social - degradante, rezervate anumitor clase sociale sau origini familiale etc);
• a oferi persoanelor informatii in stransa legatura cu interesele, aspiratiile, valorile si aptitudinile posibil a fi dezvoltate,
• a-i invata pe tineri ce si cum sa aleaga, a-i face liberi in alegerilor lor (pentru ca sunt in cunostinta de cauza);
• a reduce distanta dintre lumea scolii si cea a muncii, a scoate institutia educativa dintr-o izolare relativa fata de lumea profesiilor, practica relatiilor inter-umane si viata sociala, in general.

Consilierea profesionala este centrata pe alegerea optima a profesiunii, pe valorificarea maximala a capacitatii persoanei prin calificare si profesionalizare si se realizeaza de obicei la liceu, facultate, locul de munca.

A fost determinat la nivelul societatii de tendintele de mecanizare, automatizare, cibernetizare ale economiei care au dus la necesitatea ridicarii, calificarii si specializarii profesionale.

La nivelul scolii, reformele invatamintului, care in esenta au condus la intilnirea dintre pregatirea teoretica si pregatirea practic-productiv, au raspuns necesitatilor economico-sociale.

Astfel, pentru a fi eficient consilierea profesionala trebuie s indeplineasca urmatoarele conditii:

• profesiunea trebuie inteleasa si tratata ca un mod de viata si un rol social, nu numai o ocupatie economica;
• modelul carierei trebuie privit din punct de vedere al psihologiei dezvotarii, si nu al psihologiei diferentiale. Aceasta inseamna ca in evolutia subiectului educational, formarea si dezvoltarea sa este obiectivul principal, si nu selectia acestuia pentru o anumita profesiune;
• asumarea conceptului de cariera ca fiind nu ascensiunea pe plan social, ci imbinarea mai multor ocupatii apropiate si integrarea lor unei cariere unice;
• principiul creativitatii trebuie sa fie principiul coordonator superior al invatamintului;
• piatra unghiulara a adaptarii si integrarii socio-profesionale trebuie s fie relatia complexa si dinamica dintre invatamint-practica si profesiune.

Pentru ca activitatea de consiliere scolara si profesionala sa-si indeplineasca obiectivele, este nevoie de organizarea si programarea acesteia, de unitate intre componentele sale: consiliere scolara si consiliere profesionala.