| CATEGORII DOCUMENTE |
| Animale | Arta cultura | Divertisment | Film | Jurnalism | Muzica | Pescuit |
| Pictura | Versuri |
Problematica in mitologie si caracterul general al religiei slave
Mitologia slava veche nu s-a pastrat din pacate deloc, desi, dupa toate probabilitatile, ea a existat. In scrierile bisericesti se pomeneste nu o data, ci de mai multe ori, despre asa numitele kosciune (prin acest cuvant se traduce cuvantul grecesc mit). Putinele ramasite ale vechii religii slave i-a facut pe unii cercetatori sa considere ca aceasta religie era saracacioasa in comparatie cu religia altor popoare vechi. Dar probabil ca este vorba pur si simplu de insuficienta studiere a religiei vechilor slavi si de numarul redus al surselor.
Tocmai din cauza lipsei totale a documentelor scrise, proprii paganismului slav, precum si insuficienta izvoarelor, au dat prilej cercetatorilor sa faca multe greseli si i-au silit sa foloseasca in mod excesiv bogatul folclor al popoarelor slave. Asa s-a facut ca pana nu demult exista un intreg panteon slav, iesit in mare parte, din fantezia unor cronicari crestini de prin sec. XV. Critica serioasa mai noua a curatat insa taramul religiei slave de ipotezele hazardate din trecut si a alungat din Olimpul slav zeitatile intruse.
Intre altele, s-a adus lumina in problema mult dezbatuta a existentei unui "zeu suprem" al slavilor, despre care vorbeste Procopiu de Cezareea, si in aceea a unei inrudiri intre zeii slavi intocmai ca intre cei ai grecilor, despre care vorbeste Helmold. Cercetarile mai noi au dus la concluzia ca "orice conceptie despre un zeu suprem, precum si orice rudenie sau idee de rudenie intre zei, era straina adevaratei religii a vechilor slavi"[1].
De asemenea, s-a lamurit ca, desi cultul animalelor este atestat la vechii slavi - unele triburi purtand chiar nume de animale: "Lupi", "Corbi" etc. - totemismul este absent in viata acestora[2].
Ca privire de ansamblu asupra religiei slavilor, in comparatie cu alte religii, cercetatorii au fost izbiti de lipsa unei mitologii propriu zise si a unei conceptii cosmogonice in aceasta religie. Desigur, nu credem ca popoarele slave sa nu fi avut in credintele lor o cat de rudimentara conceptie cosmologica, dar din moment ce izvoarele pe care le avem n-o mentioneaza sub nici o forma, nu avem dreptul s-o inventam sau s-o scoatem cu orice pret din actualul folclor al popoarelor slave.
De asemenea, cercetatorii au fost izbiti de caracterul, am putea spune, exclusiv uranian al zeilor slavi. Numai printr-o exegeza fortata a ajuns A. Brckner sa faca din Veles-Volos un zeu htonian, subpamantean. In legatura cu aceasta, este de remarcat lipsa aproape totala a divinitatilor feminine din panteonul slav. Obisnuitul contrast: cer - pamant, pe care il intalnim in alte religii, reprezentat prin divinitatea masculina (cerul) si cea feminina (pamantul), lipseste din religia slavilor[3].
Cercetatorii religiei slavilor scot in evidenta si transformarile prin care a trecut aceasta religie intr-un interval de aproximativ 2500 de ani. Daca la inceput predomina cultul arborilor, animalelor, izvoarelor si demonilor, in general; mai tarziu se impun anumite zeitati, care, de asemenea, pe alocuri isi schimba cu vremea caracterul, datorita imprejurarilor. Astfel, zeii slavilor de la Elba si Oder, care pana pe la anul 1.000 dupa Hristos erau in majoritatea cazurilor, zei solari, zei pasnici, ca toti zeii slavi, devin de la aceasta data inainte, zei ai razboiului si aparatori ai triburilor. De acum inainte, idolii lor sunt infatisati ca luptatori inarmati si chiar numirile zeilor se schimba, tradand un caracter razboinic. Acest fapt trebuie pus in legatura cu luptele slavilor de la Elba si Oder pentru apararea libertatii si a existentei, dar si cu inraurirea ce a fost exercitata asupra lor, din partea zeitatilor nordice, al caror caracter era exclusiv razboinic.
In sfarsit, o alta caracteristica a religiei slavilor, pe care o scot in evidenta cercetatorii, este absenta unei zeitati cu atribute morale, o zeitate pazitoare a dreptului si a moralitatii. In general, zeii slavilor nu aveau atribute prea bine precizate.
Erau divinitati cu atribute generale, nespecializate, care interveneau in toate domeniile vietii si in toate imprejurarile. Totusi, ei nu luau parte la intreg zbuciumul sufletesc al adeptilor lor. Raporturile dintre zei si credinciosi se margineau la un schimb grosolan, bazat pe interes. Zeul promitea, prin preotii sai, sa fecundeze natura, sa faca sa germineze si sa creasca plantele, sa inmulteasca animalele, sa biruiasca animalele etc.; in schimb, trebuia sa i se aduca jertfe. La atat se marginea contactul omului cu divinitatea. Nici vorba de o legatura intima, de un raport filial, de o comuniune prin iubire, ca in crestinism.
Rugaciunea nu exista independenta de jertfa. De aceea, crestinarea slavilor nu a intampinat o rezistenta deosebita, din partea unor astfel de adoratori, care nu se simteau prea legati de zeii lor. Rezistenta a fost indarjita numai acolo unde increstinarea slavilor insemna, in acelasi timp, si inrobirea lor, cum a fost cazul pentru cei de la Elba si Oder[4].
Mai strans legate au fost popoarele slave de credintele lor in demoni si de numeroasele practici vrajitoresti, pe care clerul ortodox, le-a combatut adesea fara succes, incat acestea dainuiesc pe alocuri inca si astazi, dupa 1.000 si mai bine de ani de la crestinarea slavilor.
Persistenta credintelor si practicilor vrajitoresti ale vechilor slavi si asemanarea acestora cu unele credinte si practici superstitioase ale poporului roman, actualizeaza marea problema a inrauririlor exercitate de credintele si practicile religioase si superstitioase ale popoarelor intre ele.
Investigatiile de felul acesta ar da la iveala, in acelasi timp si fondul pagan al nenumaratelor credinte superstitioase, care terorizeaza inca si astazi sufletele oamenilor simpli, impiedicand, in general, progresul si increstinarea reala si profunda a popoarelor[5].
Religia slavilor este si va fi un subiect de studiu, pentru toti cei care vor fi curiosi sa afle adevarul despre viata si modul lor de comportare, atat social cat si politic, dar mai ales religios.
BIBLIOGRAFIE
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 1412
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
