COMPARATIE INTRE SCRIITORI - COMPARTIE INTRE SCRIITORII: MARIN PREDA SI

COMPARATIE INTRE SCRIITORI COMPARTIE INTRE SCRIITORII: MARIN PREDA SI

MIRCEA ELIADE

Marin Preda s-a nascut la 5 august 1922 in comuna Silistea-Gumesli din judetul Teleorman. Dupa clasele primare urmate in satul natal, Marin Preda se inscrie la Scoala Normala din Abrud, pe care o continua la Cristur-Odorhei, apoi la Bucuresti. Un alt mare scriitor este Mircea Eliade care s-a nascut la data de 28 februarie 1907 in Bucuresti.Studiile le urmeaza tot in Bucuresti,orasul natal.

Debutul literar a lui Marin Preda are loc in ziarul 'Timpul' cu o schita, participa la cenaclul literar lovinescian 'Sburatorul' si este secretar de redactie la 'Evenimentul zilei'. Volumul de nuvele 'Intalnirea din pamanturi', este debutul sau editorial, in anul 1948.

In perioada anterioara intilnirii din Paminturi, cu alte cuvinte, intre 1942 (anul debutului absolut) si 1948, Marin Preda publica in presa timpului, nu mai putin de 17 proze (unele variante ale aceluiasi text). De retinut ca in anii 1942-1948, spre deosebire de multi dintre colegii sai de generatie, Marin Preda prefera spectaculoasei afirmari publicistice o prezenta literara discreta. Prudent in a-si face cunoscute credintele sale in diferite probleme ale momentului (lucra rar intr-un timp de convulsie a istoriei), el publica insa prin ziarele si revistele vremii indiferent de profilul lor, numeroase texte literare. Frecventa exprimare creatoare incepand cu 1942 dar si puternicul talent al tanarului Marin Preda explica de ce activitatea sa, chiar daca fara largi gesturi publicistice, sta in constanta atentie a vietii literare. La numai un an de la debut, fapta din 11 martie 1943 adauga povestirii ,,Merticul''o nota redactionala ultraelogioasa in care recunoastem nervul de pamfletar al lui Mircea Damian. directorul publicatiei: Marin Preda este un tanar a carui aparitie pe taramul literelor coincide cu un timp cind scrisul incearca sa se elibereze de artificiile si calculele pe care i le-au impus cei obisnuiti sa faca literatura din fotoliu, la adapost si caldura, departe de zvonurile si framintarile vietii. In nuvela lui Marin Preda nu intilnim cliseul naturalist, pentru ca acesta este depasit printr-o descifrare atenta si harnica a psihologiei taranului si o preocupare continua de atmosfera specifica,semne care arata ca este vorba, fara indoiala, de un real temperament artistic.

Mircea Eliade si-a facut debutul literar cu povestirea fantastica 'Cum am descoperit piatra filosofului', publicata la varsta de 14 ani in 'Ziarul Stiintelor Populare' din Bucuresti, lucrare premiata de comitetul de conducere al ziarului. La varsta de 16 ani, incepe sa publice nuvele si eseuri literare la diferite reviste, iar de la 17 ani incepe sa scrie articole in care trateaza istoria religiilor si cultura Orientului in cadrul revistei 'Vlastarul' (revista liceului ,,Spiru Haret''). Student la filosofie, isi incepe colaborarea la 'Revista Universitara' in ianuarie 1926,in paginile careia desfasoara o acida polemica impotriva lui Nicolae Iorga, polemica bazata pe argumente irefutabile privind anumite lucrari ale istoricului, continuata in paginile ziarului 'Cuvantul' (Director: Nae Ionescu) de-a lungul urmatorilor ani.
    Preocupat masiv de cultura italiana intre 1927-1928, pleaca pentru scurt timp in Italia in studiu de cercetare, publicand la finele studiilor universitare o teza ampla privind Filosofia Renasterii. Dupa revenire a sa la Bucuresti de la studiile efectuate in India, Mircea Eliade se pregateste pentru sustinerea doctoratului in filosofie cu o lucrare orientalistica referitoare la practicile si gandirea 'Yoga' (1933), publicata mai apoi sub titlul: 'Yoga. Essai sur les origines de la mistique indienne', Paris-Bucuresti, 1936.

Dupa 23 August 1944, desi fara a fi debutat editorial, tinarul Marin Preda e un autor intrat deja in constiinta literara. Ramine, inainte de toate, ca un tulburator amanunt de destin, nota care insoteste publicarea schitei ,,Salcimul'' in Revista literara, ridicata la temperatura entuziasta a lui Miron Radu Paraschivescu, prim-redactorul publicatiei: "N-are decit 25 de ani, dar gandeste mult si scrie putin, parca ar fi de 50''. Sobru, inchis intr-un mutism care nu-i mizantropie, ci atenta masura de sine, muncitor, cinstit si hotarit, Marin Preda aduce in opera si etica lui personala toate virtutile neamului de tarani din Teleorman, de unde a pornit ca sa razbeasca singur in numai 7 ani de zile, pina la conturarea unei forte epice cu totul personale. Plecat de pa bancile scolii normale, vagabond pe ulitele Bucurestiului, ucenicind apoi, staruitor si modest, prin lucru greu si prost platit, de noapte, al redactiilor, publicind rar si citind mult. Marin Preda este intre tinerii de leatul lui nadejdea cea mai plina si mai realizata pina acum Cititorul isi poate da singur seama de forta talentului lui Marin Preda in care indraznim sa prevedem peste zece, cincisprezece ani, pe unul din romancierii de seama ai literaturii noastre'. Nota, ca si schita sint remarcate, la rubrica Marginalii, de revista Contemporanul din 21 martie 1947: "Schita d-lui Marin Preda intareste convingerea cititorilor ca supozitia prezentatorului de a avea in fata pe unul din viitorii romancieri de seama ai literaturii noastre nu e gratuita'. Dreptatea noua din 24 septembrie 1945 observa si ea, la rubrica "Bazar', un text semnat de Marin Preda : "Tot In Tineretea, reformata recent, gasim o schita a d-lui Marin Preda - un tinar talent, despre care ne pare rau ca auzim prea putine lucruri in ultimul timp'. Scriitorul va fi fiind deja o notorietate de vreme ce o alta publicatie, Romania libera, gaseste de cuviinta sa semnaleze la rubrica "Obiectiv' din 25 noiembrie 1946 o posibila aparitie editoriala: "prima carte de nuvele a tinarului prozator Marin Preda, intitulata Fintina alba. Pe Marin Preda amatorii de literatura substantiala l-au intilnit rareori, desi, in paginile literare de alta data ale ziarului Timpul, in reviste de prestigiu ca Albatros, Marin Preda a publicat pagini care ar fi trebuit sa grabeasca mult mai devreme atentia criticii si a cititorilor.' Pe data de 16 mai 1980, Marin Preda moare in conditii stranii. 

Incepand cu anul 1933, profesor asociat de filosofie la Universitatea din Bucuresti, tine numeroase cursuri de filosofie si de istoria religiilor, bucurandu-se de o numeroasa audienta din partea studentimii nationaliste. Laureat cu premiul I al Societatii Scriitorilor din Romania in anul 1937, in urma publicarii unei editii critice in doua volume despre Bogdan Petriceicu Hasdeu cu titlul: 'B. P. Hasdeu - Scrieri literare, morale si politice' aparuta in cadrul Fundatiei pentru Literatura si Arta, Mircea Eliade este preocupat in egala masura si de politica, fiind candidat pe listele partidului 'Totul Pentru Tara' (expresia politica a Miscarii Legionare) in alegerile din Decembrie 1937 si dupa victoria din alegeri, deputat legionar in Parlamentul Romaniei.
   Dupa instaurarea dictaturii carliste la inceputul anului 1938 si prigoana  indreptata impotriva Miscarii Legionare, Mircea Eliade este arestat alaturi de ceilalti conducatori ai Legiunii si intemnitat in lagarul dela Miercurea-Ciuc .

Mircea Eliade a desfasurat o intensa si variata activitate publicistica¹⁾, colaborand la numeroase ziare si reviste nationaliste, intre care: 'Calendarul', 'Vremea', 'Cuvantul', 'Credinta', 'Buna Vestire', 'Sfarma Piatra', 'Gandirea', 'Tinerimea Romana', 'Criterion' s.a., sustinand in acelasi timp numeroase conferinte la Radio Romania: 'Secretul Indiei', 'Eseul european si eseul romanesc', 'Mesaj cultural de 6.000 de ani', 'Arta si tehnica criticii', etc.
   Atasat cultural al ambasadei Romaniei la Londra (1940-1941) si apoi al legatiei romane din Lisabona (1941-1945), dupa instalarea fortata a comunismului la conducerea Romaniei se stabileste in Franta, la Paris, unde ramane pana in anul 1957, timp in care preda istoria religiilor mai intai la 'Scoala Practica de Inalte Studii' (1945-1948), iar dupa aceea la Sorbona (1945-1957).
    Sosit in Statele Unite la invitatia mai multor profesori si cercetatori ai istoriei religiilor in anul 1956, tine cursuri pana in anul 1957 cand accepta postul de profesor titular si de coordonator al Catedrei de Istoria Religiilor dela Universitatea din Chicago, dela care data se stabileste definitiv in aceasta tara.
   Ca o recunoastere a savantului pentru marile sale merite aduse la studiul si cercetarea istoriei religiilor, catedra mai sus amintita a fost numita Catedra 'Mircea Eliade' incepand cu anul 1985.
Autor a peste 1.500 de carti, eseuri si articole de specialitate, Mircea Eliade s'a bucurat de o atentie imensa in lumea cercetarilor, fiindu-i dedicate peste 500 de lucrari omagiale privind activitatea si personalitatea sa creatoare.
   In Exil, a fondat si condus revista 'Luceafarul' (Anul I, Nr. 1, Nov. 1948, Paris), colaborand activ si la alte reviste si ziare romanesti: 'Fiinta Romaneasca', 'Cuvantul in Exil', 'Revista Scriitorilor Romani', 'Buletinul Bibliotecii Romane' (Freiburg), 'Caete de dor', s.a. Co-editor al revistei 'History of Religions' aparuta la Chicago in anul 1957, Mircea Eliade si-a adus contributia in paginile multor reviste de specialitate straine, publicand numeroase studii de importanta majora la cunoasterea istoriei si a filosofiei religiilor. 'Doctor Honoris Causa' al multor universitati din Franta, St. Unite, Anglia, Belgia, Argentina; Membru al Academiei belgiene, decorat cu 'Legiunea de Onoare' in anul 1978.
   Cea mai mare autoritate stiintifica in materie, lucrarile sale au aparut traduse in numeroase limbi ale lumii in multe editii consecutive (in Japonia de pilda, numai in cuprinsul a trei ani [1974-1977] au fost publicate 13 volume din opera autorului, adaugandu-li-se si un volum supliment intitulat 'Studiile lui Eliade').

Mircea Eliade s-a stins din viata in Chicago, la 22 Aprilie 1986, cu gandul la tara pe care a iubit-o si a purtat-o in inima in tot timpul vietii lui, si pe care nu a mai revazut-o niciodata dupa plecarea sa in strainatate in anul 1940, dar tanjind la gandul ca intr'o zi va fi eliberata din chingile asupritoare comuniste.