FINALITATEA HOMEOSTATICA SI REPRODUCTIVA A ACTI-UNILOR NEUROPSIHICE

FINALITATEA HOMEOSTATICA SI REPRODUCTIVA A ACTI-UNILOR NEUROPSIHICE

Problema finalitatii comportamentului in neuropsihologie si de ce apelul la viata instinctiva si inteligenta

Homeostazia functiilor nutritive, de reglare a temperaturii;

de la Claude Bernanrd la Cannon.

Nevoia unei experiente filogenetice pentru ca marile si

primarele functii vitale sa se poata intampla la un nivel superior de organizat al materiei vii.

Structura arhitecturala a unei experiente filogenetice si

suportul organic al acestuia: ritmurile circardiene, de ciclicitate si sezoniere fixate intr-un suport organic mai adanc decat ceea ce se poate conserva ca activitate reflexogena la nivelul sistemului nervos. Ori ele deja indeplinesc pretentiile functionale ale unui sistem care se autointretine.

4. Natura experientei filogenetice comportamentale incluse intr-un simplu arc reflex: premiza disponibilitatii ca actiunile si schimburile organice sa dobandeasca si substantialitate subiectiva. Moment din care se poate formula problema necesitatii interventiei unui nivel superior psihic sau comportamental de integrare adaptativa la mediu. Pentru ca reactia organica ce-si gaseste suportul intr-un arc reflex neuronal dobandeste valente functionale - integrative si reglatoare - decat reactiile primare ale materiei vii.

5. Disponibilitatile potentiale de subiectivizare a schimburilor implicate in satisfacerea nevoilor vitale primare ale organismului creste odata cu evolutia filogenentica: ritmicitatea miscarilor de deplasare are meduzei se suprapune celei de asigurare a nevoii de oxigen, care deja la vertebratele inferioare, cum sunt pestii, au o autonomie a lor functionala distincta; respiratia branhiala a pestilor, de exemplu, deja beneficiaza de "serviciile" unui centru de comanda nervoasa, unul bine localizat la nivelul bulbului, care ajunge la a deveni tot mai autonom la animalele terestre. Deci, odata cu dezvoltarea filogenetica a sistemului nervos se maresc considerabil disponibilitatile de "adapostire" a necesarei experiente filogenetice comporta-mentale, responsabila de autonomia functionala a acestor functiuni, localizata la nivelul centrilor nervosi, cu insemnatate homeostatica in satisfacerea nevoilor vitale primare la animalele aflate pe treptele superioare ale a filogenezei.

6. Desi reflexele medulare sunt cunoscute ca unele simple si rigide, centrii lor de comada spinala conserva in ele deja o experienta filogenetica cu insemnatate homeostatica integratoare si reglatoare pentru functii vitale cum sunt nutritia, defecatia, copularea s.a. Simplitatea si rigiditatea lor tradeaza existenta unei asemenea experiente, care confera miscarilor rezultate o forma specifica inconfundabila, implicate direct in procesul de speciatie. Ele sunt deja reprezentative si definesc elementele de baza a componentei consumatorii a respectivelor acte instinctive nutritive, sexuale, de defecatie s.a., pentru ca actelor respective sa li se poata conferi trasaturi psihice autonome si distincte.

7. Experienta filogenetica conservata de structurile bulbare trebuie considerata nu numai prin mai buna circumscriere a autonomiei functionale a centrilor reflecsi responsabili de activitatea respiratorie, cardicaca, salivara, tonic, de stranut, tuse . - toate cu insemnatate vitala, ci si din perspectiva cailor de legatura pe care respectivii centrii bulbari deja le au cu instantele neuronale superioare adiacente din punte, mezencefal, cerebel etc. Ori prin aceste legaturi insemnatatea reglatorie si integrativa a respectivilor centrii reflecsi se va redimensiona cu disponibilitatea plastica de a se putea "deschide" spre alti tot mai multi agenti stimulatori cu valoare homeostatica. Cu acest punct de plecare se costitue plasticitatea comportamentala, trasatura definitorie pentru componenta variabila a actului instinctiv, expresie a perfectionarii "intru nespecific" a reactivitatii specifice (cf. Lorenz).

8. Trasatura caracteristica a centrilor reflecsi ai puntii si ai mezencefalului consta in a-si fi asumat responsabilitatea unor schimburi cu valoare integrativa tot mai "indepartata" de functiile vitale. Aceasi mecanisme ale arcului reflex, aceasi experienta reactiva filogenentica sunt puse de asta in slujba miscarilor sau secretiilor definitorii pentru acte cu desfasurarea spatio-temporala ampla, dependente de buna functionare a unor receptori cum sunt cei vizuali sau auditivi - cel de clipire, auditivooculocefalogir, lacrimal, salivar. Inscrierea activitatii pe astfel de trasee spatio-temporale complexe presupune ca suport o reactivitate instinctiva cu nimic diferita de cea aflata la baza functiilor vitale primare; conteaza pe mecanismele reglatorii homeostatice ale acestor centrii reflecsi.

9. Pe parcursul dezvoltarii filogenetice a puntii si mezencefalului structurile neuronale supraadaugate (nucleii rosii, tuberculii cvadrigemeni s.a.) se raporteaza nu numai la perfectionarea reactivitatii reflexe a unor receptori - reflexul oculocefalogir, pupilar, fotomotor, iridoconstrictor, de acomodare a pupilei etc, dar si la asigurarea tonus static si dinamic unitar ansamblului segmenetelor musculare ale organsimului. Cu deosebirea ca reflexe cum sunt cele sustinere, de postura segementare, cervicale, generale, labirintice, de redresare sau statokinetice au pronuntate caracteristice definitorii orientative, de a mentine doar un anumit tonus necesar actiunilor si de a nu se putea raporta nemijlocit doar la un anumit agent stimulator specific. Ceea ce, bineinteles, nu inseamna ca ar fi mai putin instinctive, ca in raport cu actiunea agentilor stimulatori ar avea o insemnatate integrativa si reglatorie si autoreglatorie mai mica.

10. Dar principala functie orientativa, care sa asigure fondul energetic si tonic nespecific necesar deschiderii si "cuceririi" de noi agenti stimulatori apartine mecanismelor reflexe ale formatiunii reticulate. Incepand de la mentinerea unui tonus necesar starii de veghe, aceste structuri sunt responsabile de evocarea si evolutia reactivitatii reflexe in cazul actiunii unui agent stimulator nou. Instinctiv prin declasare, reflexul de oreintare se stinge conditionat, prin achizitionarea unei noi experiente de viata, rezultat al intractiunii sale cu sistemul specific pe intreaga ierarhie de devoltare de devoltare a sistemului nervos, inclusiv cu scoarta cerebrala. Asa se face ca intreaga reactivitate orientativa implicata in formarea reflexelor conditionate ce-si are suportul in formatiunea reticulata indeplineste si o distincta functie reglatorie si autoreglatorie.

11. Centri reflecsi din cerebel raspund de realizarea unei activitati orientative ce se raporteaza cu deosebire la modalitatile de receptie si conducere specifice. Impreuna cu centrii reflecsi din FR sunt implicati in realizarea coordonarii motorii, in exercitarea efectelor facilitatorii si inhibitorii a impulsurilor de pe traseele e conducere specifice, ca si o serie de reglari vegetative. Functiile autoreglatorii rezuta de pe urma interactiunii cerebelului cu scoarta cerebrala. Conexiunile multiple pe care cerebelul le are cu centrii celorlalte structuri neuronale au fost considerate ca suficiente pentru a face posibila realizarea de la acest nivel a procesului psihic de invatare.

12. Cand structurile neuronale ajung sa fie suport pentru plasarea activitatii pe trasee spatio-temporale tot mai complexe, concomitent se amelioreaza sistemul de reglare reflexa a functiilor vitale primare; se amelioreaza experienta filogenetica pe baza careia nevoile primare ale digestiei (metabolismul glucidic, lipidic), al termoreglarii, ale nutritiei, defensivei sau agresivitatii, a circulatiei sanguine, al echilibrului hidric, a celui de evacuare, ale activitatii sexuale s.a. ajung si ele a se integra la un corespunzator nivel superior. Gratie conexiunilor reglatoare pe care hipotalamusul le stabileste cu hipofiza, cu bulbul, cu formatiunea reticulata, cu neocortexul, temperatura organismului devine homeoterma; cantitatea de glucoza in sande devine dependenta de efortul necesar a fi efectuat; se va consuma doar atata hrana, se va bea doar atata apa cat in organism sa se pastreze un echilibru constant; imperecherea se va raporta doar la anumite proprietati stimulente ale partenerului de sex opus s.a. Corespunzator activitatea instinctiva isi imbogateste substantialitatea subiectiva, dobandeste valente tonigene si afective noi, in hipotalamus gasindu-si sediul mecanismele de baza de motivare specifica a comportamentului.

13. Desi talamusul reprezinta sediul paleocefalic superior de dezvotlare al sistemului nervos, a nivelul acestuia isi gasesc integrarea afectiva stari de dezechilibru organice profunde, fata de care altfel exista doar mijloace iritabile de reflectare. Si totusi ele dor iar suferinta pe care o cauzeaza este traita afectiv in functie de profunzimea si marimea gentului cauzator. Nu mai putin, la acelas nivel talamic se realizeaza o concentrare a impulsurilor senzoriale, in raport cu care centrii talamici raspund de comanda unor miscari cu coordonare complexa. Ca reactivitate instinctiva acestia reprezinta o experienta filogenetica diponibila, capabila a fi evocata si angajata in activitati senzorio-motorii de complexitate crescuta.

14. Functiile primare organice isi gasesc integrarea superioara la nivelul mecanismelor reglatorii ale centrilor din sistemul limbic. Conexiunile sale cu hipotalamusul asigura interventia acestor centrii in reglarea temperaturii, in alimentatie, sexualitate . Centrii limbici sunt implicati la realizarea unor trairi afective profunde, in depasirea unor situatii de stres; de asemenea, la nivelul lor se realizeaza decodificarea si pastrarea mnezica a informatiilor; raspund deja de producerea a diverse forme primare (instinctive) de invatare.

- Jocul si comportamentul explorator si nevoia de control neocefalica a acestora

Indemanarea manipulativa - forma superioara a homeostaziei neuropsihice

Cooperarea biopsihologica; comportamentul sexual, parental, epimeletic; et-epimeletic, agonistic, forme de comportament social, filiativ etc.