ANALIZA FENOMENULUl DE VIOLENTA IN FAMILIE

Desi multe cupluri apar in exterior ca familii fericite, ideale, cu parteneri satisfacuti de mariajul lor si solidari, in realitate insa, in spatele usilor inchise se ascund multe tragedii. Ceea ce uneori este in ochii lumii o dovada de tandrete poate fi, in fapt, controlul asupra victimei si prohibirea independentei sale.

Violenta in familie este o infractiune, prevazuta si sanctionata ca atare de Codul penal roman incepand cu anul (Legea nr.

Ea se manifesta fara deosebire, indiferent de varsta, sex, nivel de educatie sau clasa sociala, deopotriva la populatia majoritara si la minoritatile etnice sau sexuale.

Amploarea si gravitatea fenomenului sunt date de numarul mare al telefoanelor primite la politie (peste sunt solicitari ca urmare a violentelor in familie), de numarul mare al femeilor-victime intalnite pe holurile camerei de urgenta a spitalelor precum si de incidenta crescuta a malformatiilor congenitale ale nou-nascutilor cu mame batute in perioada de graviditate36.

Violenta in familie este un fenomen negativ, reprobabil, indiferent cine este agresorul si cine este victima: femeie, barbat, copil, tanar, varstnic.

Cauzele violentei in familie sunt de ordin social, economic, politic, individual. Studiul fenomenului presupune o analiza multifactoriala aprofundata. Tranzitia, cu efectele ei imediate (situarea a mai mult de jumatate dintre familii sub pragul de subzistenta) duce la amplificarea stresului cotidian. Un individ frustrat, fara loc de munca sau nemotivat suficient, apasat de grija traiului de maine, cu copii, aflat permanent sub impactul mediatic al economicului si politicului si, uneori, sub influenta bauturilor alcoolice ajunge sa nu se mai controleze si sa-si reverse agresivitatea in familie. Mai intotdeauna in astfel de cazuri, cel puternic isi descarca agresivitatea asupra celui slab: barbatul asupra femeii, femeia asupra copiilor, copiii mari asupra celor mici, tinerii asupra varstnicilor, iar cand lantul nu mai are o veriga mai slaba, victime ale ostilitatii cad animalele sau se recurge la sinucidere ca ultima rezolvare a situatiei. Gelozia, de asemenea, ramane o cauza principala a agresivitatii in familie in reprezentand din totalul infractiunilor domestice. De asemenea, la acest ansamblu de cauze se mai adauga deficientele existente in sistemul educational, criza de autoritate in familie si scoala, existenta unor medii de subcultura violenta si multele imperfectiuni ale legislatiei in vigoare, aflata de altfel la primii ei pasi.

Ar mai fi de adaugat faptul ca Politia Judiciara) dintre infractiunile de acest tip au fost comise spontan, in urma unor discutii conflictuale.

Statisticile au aratat ca dintre victimele inregistrate ale violentelor in familie sunt femeile. Acestea nu sunt retardate psihic si nici handicapate fizic. Situatia violentelor domestice cu victime femei, pe anii se prezinta astfel37:

Sursa: Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalittii I.G.P.

Tratamentul inuman la care au fost supuse multe femei in propria familie a condus, adeseori, la transformarea acestora din victime in agresori. Alteori, detinand puterea si controlul, chiar ele, femeile, au ucis, lovit, vatamat membrii ai familiei. Astfel, in numarul femeilor autori ai violentelor in familie a fost de iar in de .

O serie de violente apar in acele familii in care sotul se considera "lider instrumental' si unicul cap de familie, refuzand ca sotia sa lucreze sau sa se instruiasca in afara caminului. Dorinta femeii de a-si cauta o slujba sau de a-si ridica statusul educational este adeseori privita ca un atentat la adresa barbatului, a valorilor traditionale stabilite in societate. Sentimentul acut al geloziei manifestat in cupluri, uneori pe fondul consumului de alcool, accentueaza agresivitatea. Saracia, desi nu este prin ea insasi o cauza a violentei, poate precipita si intretine fenomenul. O mare parte dintre conflicte se datoreaza si modului in care este admmistrat si cheltuit bugetul familial de catre unul sau altul dintre parteneri.

De cele mai multe ori, violentele sunt ciclice, intre doua pusee violente pot aparea momente de calm si tandrete din partea agresorului, punctate cu cadouri si cu promisiuni ca "nu se mai intampla'. Adeseori, victimele doresc ca violentele sa inceteze, nu insa si relatia lor cu agresorul. Motivele tin de aspecte financiare, sentimentale, de existenta copiilor si teama de "gura lumii'.

Trebuie stiut faptul ca victima comporta cel mai mare risc atıınci cand pleaca sau cand agresorul crede ca pleaca. Un studiu realizat de Wilson si Daly arata ca victimele sunt mai supuse riscului de a fi omorate atunci cand vor sa paraseasca agresorul decat atıınci cand traiesc alaturi de el. Riscul de omucidere este, de asemenea, maxim in primele doua luni dupa separare. Ideea PARASIRII agresorului este urmata de ideea INTOARCERII la agresor, situatie care poate deveni extrem de periculoasa.

Victima incearca sa scape de abuz parasind o situatie care escaladeaza in violenta, teroare, ranire, in multe cazuri, agresorul este gata sa-si omoare sotia si copiii cand acestia vor sa plece. Victimei, care a incercat o data sa plece si a simtit razbunarea agresorului, ii va fi frica sa incerce din nou. In plus, fata de frica de razbunare, o victima poate crede ca violenta mai mare poate fi evitata daca ramane alaturi de agresor cand, in fapt, nimic din ceea ce face victima nu cauzeaza violenta, asa cum nimic din ceea ce face nu o poate opri.

Avocatii, politistii, cei care inregistreaza violentele in familie se simt intotdeauna frustrati in asteptari deoarece multe victime se intorc la aceeasi relatie violenta. Cei care lucreaza in acest domeniu trebuie sa inteleaga ca indivizii au nevoie sa ia propriile decizii, iar victimele iau decizii pe baza propriei perceptii asupra realitatii. Victimele, de regula, parasesc sotul violent si incep procesul de divort inainte de a fi emotional pregatite sa-i paraseasca definitiv.

Parasirea, ca si alte schimbari ale vietii, este un proces. Victima trebuie sa treaca nenumarate bariere de ordin, fizic, psihic, emotional. Ea poate sa nu fie capabila sa ia o decizie de schimbare a vietii in ideea parasirii agresorului intr-un moment particular de criza. Victima poate sa creada ca nu poate gasi un punct de sprijin in lume, ca ii lipsesc cunostintele de baza pentru o viata independenta, deoarece chiar agresorul ii spune mereu acest lucru. In plus, frecvent, ea isi pierde respectul de sine ca urmare a abuzului. Plecarea este un proces si nici o interventie nu poate sa previna reintoarcerea. Victima poate avea nevoie de "picatura chinezeasca', sa treaca prin procesul despartirii de mai multe ori pana a fi capabila sa ia decizia finala. Fiecare plecare succesiva face ca victima sa pregateasca ruptura definitiva.

In plus, victima se poate simti obligata sa tina familia unita daca agresorul nu este violent cu copiii.

Desi datele culese in ultımii ani releva un potential de agresivitate crescut in concubinaje fata de familiile legal constituite, atat statisticile din ultimul an, cat si Legea nr. nu fac referire directa la acestea, infractiunile comise de concubin/concubina in cuplu fiind tratate (atat de statistici, cat si de lege) ca o violenta in afara familiei. Netratarea unora dintre cuplurile atipice ca familii este periculoasa, deoarece, asa cum spunea Huxley, "Faptele care nu se vad si sunt ignorate continua sa existe', ori un fenomen tratat cu indiferenta se poate acutiza in timp, cu atat mai mult cu cat numarul concubinajelor pe plan mondial, dar si in tara noastra, este in continua crestere.

In plus, sunt excluse din sfera violentei intrafamiliale si cazurile in care sotii sunt separati, avand locuinte diferite si negospodarind impreuna, precum si cazurile in care, copiii adulti fiind si locuind separat de parinti ajung sa-i maltrateze pe acestia. Aceasta carenta a Legii nr. a condus la existenta unui numar artificial de mic al violentelor in familie inregistrate in si si respectiv, Astfel, ponderea violentelor intrafamiliale in totalul infractiunilor, credem noi, depaseste cifra de (in inregistrata.39

Daca ne referim la minori-victime ale violentei in familie, fenomenul se prezinta astfel40:

Sursa: Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Crimnalitatii I.G.P.

Dragostea asociata consangvinitatii si eforturilor de ingrijiie a copilului justifica, in acceptiunea unor parinti, orice forma de interventie educativa: de la forme tandre (grija, mangaieri, sarutari, joaca, povestiri) se ajunge repede la forme violente (lovituri, batai, ciupituri, arsuri), culminand cu forme grave de tortura si chiar omor. Copiii abuzati in familie sunt normali, in sensul ca nu sunt retardati, nu au probleme emotionale si nu sunt handicapati fizic. Desi multi dintre copiii abuzati necesita ingrijire medicala si tratament in spital, studiile au aratat ca numai pentru circa dintre acestia se solicita spitalizare si atunci pentru forme grave de fracturi si arsuri. Abuzurile impotriva copiilor sunt asociate cu parinti care au dese manifestari de furie, sunt rigizi si dominatori, dependent de alcool dintre autorii infractiunilor inregistrate de Politia Judiciara) sau droguri, au o slaba stima de sine si dificultati in autocontrol si controlul stresului. Alte cauze ale abuzului, sunt, dupa Herrenhohl mediul stresant, insatisfactia mariajului, sentimentul apasator al singuratatii, o munca epuizanta sau lipsa locului de munca.

Daca ne referim numai la infractiunile de natura sexuala cu victime minori, produse in familie, situatia se prezinta astfel :

Sursa: institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii I.G.P.

Abuzurile sexuale indreptate impotriva copiilor exista in toate straturile sociale, ele nu sunt determinate de considerente rasiale, etnice sau economice. Tabu-urile sociale si culturale tind sa determine o subapreciere a numarului incesturilor si abuzurilor sexuale si sa le considere "probleme rare'. In anii '70, dr. Green de la Spitalul de copii din Washington facea remarca potrivit careia, cazurile de copii internati ca urmare a infractiunilor de natura sexuala sunt mai frecvente decat fracturile osoase sau operatiile de amigdale. Tot americanii sunt cei care au constatat zece ani mai tarziu, ca molestarea fetelor mici este tot la fel de des intalnita ca si violul Incestul nu este insa, din pacate, specific numai culturii americane. In anul au rost inregistrate de infractiuni de incest, din care in mediul rural. Minorii si tinerii cu varsta sub de ani s-au regasit ca autori in astfel de infractiuni.

In pofida credintei populare ca barbatii-violatori sunt bolnavi, unele studii intreprinse au demonstrat ca majoritatea acestora nu au un trecut de bolnavi mintal iar contactele lor cu sistemde medicale din domeniul sanatatii mintale nu sunt mai extinse decat ale altor persoane. Mai mult chiar, pedofilii considera ca initierea copilului in ritualurile sexuale este benefica acestora deoarece fiind facuta de oameni cu experienta previne aparitia unor angoase generate de esecul primului contact. Cu alte cuvinte, pedofilii considera ca ceea ce fac este normal si necondamnabil, relatia sexuala cu copilul fiind considerata de acestia o relatie ca oricare alta, iar atunci cand are loc in familie, un drept de viata si de moarte al parintelui asupra creatiei sale. In unele familii dezorganizate, in care sotia lipseste de acasa, fata ia locul acesteia, inclusiv in relatiile sexuale cu parintele de sex opus. Departe de a fi benefica, initializarea sexuala de catre tata sau o ruda apropiata este de natura a perturba buna dezvoltare fizica si psihica a copilului, constituind un handicap care il va urmari toata viata.

Pruncuciderile sunt alt flagel al societatii moderne. De mai bine de un secol interesul familiei s-a deplasat de la copii asupra indivizilor, sistemul marital se intemeiaza mai mult pe valori expresive (afectiune, confort psihologic) decat instrumentale (cresterea copiilor, presiunile familiei extinse, cei ce se casatoresc asteapta in prımul rand obtinerea fericirii personale. Toate acestea se traduc in ceea ce spunea Tocqueville: "Astazi, oamenii isi sunt suficienti lor insisi, fapt care ii face sa uite cu usurinta de cei care i-au precedat si sa nu mai aiba nici o idee despre cei care vor urma'42. Starea economica precara a multor familii din Romania si precocitatea sexuala a generatiei tinere are efecte directe: graviditatea adolescentina, nasteri premature, abandonarea copiilor in maternitatii si chiar cresterea numarului pruncuciderılor, in numarul pruncuciderilor s-a ridicat la

Batranii au ajuns sa fie priviti ca o povara de catre familie in societate. O forma aparte de violenta in cadrul familiei o constituie cea indreptata impotriva varstnicilor, constand in neglijarea, abuzul sau maltratarea din partea propriilor copii sau a rudelor apropiate. In majoritatea cazurilor, arata Sorin M. Radulescu cel care maltrateaza este un fiu sau o fiica care are o serie de probleme financiare, dificultati cu propria partenera sau propriul partener, consuma alcool si este obligat(a) atat moral, cat si legal sa-si intretina parintele sau parintii. Comparativ cu violenta indreptata impotriva partenerei/partenerului, "acesti varstnici prefera, unei situatii necunoscute, una cunoscuta (familiara), chiar daca ea include maltratarea' (Steinmetz,

In functie de relatiile dintre victima si agresor, violentele in familie inregistrate de Politie in se prezinta astfel:

Sursa: Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii I.G.P.

Judetele cu cele mai multe violente domestice inregistrate (Politia Judiciara) sunt: Galati, Bacau, Arges, Constanta, Giurgiu, Timis, Dolj, Mehedinti si Bucuresti.

Efectele violentei in familie sunt dintre cele mai grave. Violenta in familie afecteaza buna dezvoltare psihomotorie a copiilor (greutati de limbaj, motricitate redusa, autoculpabilizare, rezultate slabe la invatatura, timiditate excesiva sau, la extrema, agresivitate, prohibitie in propria casnicie prin reiterarea violentelor cunoscute in "prima copilarie' etc.), precum si viata normala a adultilor (scaderea stimei de sine, a increderıi in fortele proprii, scaderea autocontrolului, depresii mergand pana la crima sau la sinucidere).

Costurile violentelor in familie, pentru societate si pentru individ sunt tot mai mari. Ca efecte imediate si dureroase ale violentei domestice sunt familii dezbinate, copii ajunsi in orfelinate, pierderi de vieti omenesti. Pentru societate, costurile economice sunt traduse in cifre la aproximativ Euro/zi spitalizare, copii crescuti in orfelinate si adulti in detentie, a caror forta de munca nu mai este exploatata in folosul comunitatii ani de zile.

Din pacate, cifra neagra a violentelor intrafamiliale este greu de aflat, datorita nereclamarii acestora. Din aceasta cauza, numarul incidentelor in care este implicata violenta maritala si care sunt raportate politici constituie numai varful icebergului. Raportul Comisiei Nationale a Femeilor din Marea Britanie a aratat ca numai din incidentele de violenta maritala sunt raportate politiei. La nivel international se considera ca numai din cazuri sunt reclamate politiei.

Horley a aratat ca unul din motivele oferite de femei pentru nereclamarea la politie a fost acela ca ele nu au simtit ca aceasta ar putea fi receptiva la problemele lor individuale. Totodata, s-a constatat ca dintre femeile care au primit tratament medical, doar jumatate din ele au spus doctorului cum au suferit acele vatamari.

LOCUL COMITERII FAPTEI

Datele privind violenta intrafamiliala sunt insuficiente, in principal din cauza putinelor studii care exista in domeniu, in tara noastra. Majoritatea informatiilor sunt obtinute din studiile americane realizate in sec. al XX-lea.

Sociologul J.P. Martin in "Violenta si familia' arata ca violenta intrafamiliala are loc, in principal, in:

Locuinta comuna

Strada-

Locuri de distractie

Magazine, birouri

Masina familiei

CONSECINTELE ABUZULUI

Personalitatea copilului nu poate fi realizata decat in cadrul matricei familiale. Daca unul dintre parinti absenteaza din camin sau intre ei exista conflicte, copilul va fi supus la motivatii, tendinte si norme contradictorii care vor impiedica dezvoltarea sa corespunzatoare. Copilul minte in permanenta, savarseste acte de furt, demonstreaza exaltare sau agresivitate, este iritabil, lipsit de sensibilitate, dovedindu-se ceea ce se numeste un "copil dificil'.

Pe de alta parte, copiii abuzati in familie tind, la randul lor, ca adulti, sa-si abuzeze proprii copii.

Efectele violentei intrafamiliale asupra copiilor.

copiii devin mai agresivi mai retrasi decat alti copii;

abilitatile cognitive sunt depreciate;

se constata incetinire in dezvoltarea vorbirii;

abilitatile motrice sunt reduse;

anxietate;

frecvente dureri de stomac, probleme digestive, ulcer;

insomnii, somn agitat, cosmaruri;

prezenta unor ticuri: clipitul, rosul unghiilor, senzatii olfactive obsedante;

lipsa increderii in fortele proprii;

lipsa controlului mictiunii la copiii sub ani;

note proaste la scoala, absente culminand cu abandonul scolar;

stima de sine scazuta;

adaptabilitate sociala redusa (refuza sa aduca prieteni acasa de teama ca acestia vor vedea situatia familiala in care se afla)

reactii violente la suparare;

mereu dependenti de altcineva;

sunt mai tot timpul plecati de acasa sau, dimpotriva, se simt responsabili sa aiba grija de casa si mama;

fug de acasa;

mint adeseori;

ajung sa consume alcool si droguri;

au reactii violente fata de varstnici, reactii distructive fata de proprietate;

judecata le este saraca, iresponsabilitate in luarea deciziilor;

incapacitatea de a comunica sentimentele;

imaturitate;

prieteni putini sau deloc;

baietii isi lovesc prietenele;

fetele sunt lovite adeseori de prieteni;

iau parte, alaturi de agresor, la bataia mamei;

au un comportament sexual necorespunzator varstei.

Reactii emotionale ale copiilor la violentele intrafamiliale

se simt responsabili de ceea ce se intampla;

anxietate constanta;

mahnire;

se simt vinovati ca abuzul nu sfarseste;

ambivalenti;

frica de abandon;

simt nevoia unei atentii deosebite din partea adultilor;

manifesta frica de ranire;

jena, sfiala;

manifesta griji pentru viitor;

comportament autodistructiv, tentative de suicid.

Efectele violentei intrafamiliale asupra victimelor-femei

stima de sine scazuta;

autoblamare si autoacuzare;

autoizolare (pentru ca ceilalti sa nu vada vanataile de pe corp);

dependenta de agresor;

imposibilitate de a contracta, in viitor, alte relatii;

boli digestive, ulcer;

dureri de cap;

consum de alcool, droguri, tranchilizante;

tentative de suicid.

2.4. Efectele violentei intrafamiliale asupra varstnicilor

dependenta de agresor;

autoinvinovatire;

frica de abandon;

slaba stima de sine;

mahnire mergand pana la depresii severe;

boli digestive, crize cardiace, ulcer;

tentative de suicid.