CATEGORII DOCUMENTE |
Bugetul de stat
Conceptul de buget de stat privit ca o insumare de cifre, venituri, cheltuieli, etc in func ie de autori reprezinta un concept ale carei baze au fost puse in Fran a in 1860.
Intr-o forma incipienta il regasim i in legisla ia financiara din Romania i anume in Regulamentul Organic al Moldovei, unde aparea sub denumirea de "biunce", adica a a cum il cunoa tem mai tarziu etimologic sub termenul de buget(punga in care se pastreaza banii). Exista sub aspect terminologic o anumita continuitate in materie bugetara i anume: de pe timpul celor doua Constitu ii din 1864 i 1866 (A.I.Cuza) i continuand cu epoca moderna- Constitu iile din 1923, 1938 i 1948 se pastreaza termenul de buget de stat.
Nouta i deosebite nu au fost aduse nici de Constitu ia din 1991 (legea 10) sau 1996 (legea 72) care au preluat din Constitutie termenul de "buget public national", de aceea putem spune ca modificari subtantiale a adus anul 2002 prin legea 500 a finantelor publice si care pentru prima data a consacrat termenul de buget general consolidat.
Noutati in materie de buget au fost aduse si prin modificarea legislatiei finantelor publice locale legea 215/2001 devenita 273/2006, in sensul ca atat pentru nivelul central cat si pentru cel local au aparut noi raporturi in ceea ce priveste gradul de autonomie bugetara si de concentrare.
Acest aspect a fost determinat si de noile realitati politico-economice si sociale in sensul ca , Romania in etapa de aderare dar si dupa, trebuie sa faca fata unor noi realitati bugetare cum ar fi
-deficitul bugetar
-datoria publica
-functionalitatea unor organisme specializate noi
Ca atare evolutiile bugetului sunt in primul rand de fond si se constituie in instrumente ale administratie statului pentru previzionarea si planificarea unei adevarate eficiente a cheltuirii banului public.
Bugetul de stat poate fi privit din 4 puncte de vedere:
A.Juridic
B.Contabil
C.Economic
D.Politic
A.Sub aspect juridic exista mai multe opinii cu privire la aceasta abordare .Le gasim la autori straini ca: Wagner, Beaulie, Robine, Trotabase, Duverger iar in literatura romana Gliga, Saguna, Minea.
Acestia privesc bugetul de stat drept:
v o lege-intrucat din faza de initiativa legislativa parcurge mai multe etape:
-fundamentare
-aprobare
-vot
-rectificare
Toate acestea, rand pe rand, de catre organe ale puterii, ale administra iei sau de organele executive, dar in faza finala de Parlament, obiectul constituindu-l Legea Bugetara anuala (388/2007).
Organul suprem al puterii emitente este important intrucat impune i modalita i de control, in care faza cea mai importanta este cea de raportare i validare a inchiderii exerci iului bugetar.
v act administrativ (executiv)
Pentru a doua opinie, ace ti autori caracterizeaza bugetul ca fiind un act administrativ (executiv) in care rolul decisiv il are Guvernul prin organele subordonate (ministere) i institu iile specializate ale administra iei publice la nivel central/local. Pentru aceasta Guvernul emite actele normative specifice.
v act-condi iune
O a treia opinie este un punct de vedere mixt, in sensul ca
bugetul este in acela i timp lege i act administrativ, pe care autorii il numesc act-condi iune In modul acesta se imbina la nivel central activitatea de legiferare de catre Parlament cu activitatea la nivel local, adica de transpunere in concret a prevederilor legale de catre Guvern.
v act de previziune i de planificare
Bugetul este privit ca fiind un act de previziune i de
planificare in care nevoile sociale sunt determinate avand la baza teoria optiunilor i transferurilor in documente purtatoare de informa ii pe diverse teme, cum ar fi : doua bugete intr-un an (bugetele din perioadele de criza, razboi, calamita i,etc, in literatura fiind citat bugetul lui Franco sau bugetele anuale sau bugetele plurianuale).
v plan financiar
Bugetul de stat este un plan financiar (principalul plan financiar) intocmit pe baza unor mari principii.
B.Aspectul contabil: construc ia ca atare are la baza principiul inregistrarii in partida dubla.
C.Aspectul economic: ne arata ca bugetul de stat este un instrument de colectare i redistribuire a PIB, din aceasta cauza bugetul central/local joaca un rol de instrument interven ionist
D.Factorul politic : este propus de factorul administrativ, ajunge la Guvern ca proiect pentru a fi propus Parlamentului, dupa care se intoarce aprobat. In esen a, in orice economie el ramane un atribut al politicului.
Rolul bugetului de stat
1. Rolul alocativ. Este vorba de aloca ia bugetara, numita i credit bugetar, care se determina pe baza Legii primare bugetare, sau rectificative.
Inova ia care a avut loc dupa 1994 a fost punerea de acord a sistemului bugetar cu cel fiscal i cu contabilitatea prin mecanismul provizioanelor-dimensionarea mai exacta a contribu iilor. Aloca ia bugetara trebuie sa fie cat mai exacta.
2. Rolul redistributiv func ioneaza prin intermediul unor inova ii: sumele defalcate, cotele defalcate, subven iile, transferurile; pe de alta parte: dona ii, participari ale contribuabililor, etc. Toate aceste instrumente nu fac altceva decat sa redistribuie veniturile i cheltuielile.
3. Rolul reglativ este determinat prin politica interven ionista a statului i prin dezvoltarea func iilor de control de catre:
-Parlament;
-organe de specialitate;
Tendin a de introducere a controlului intern a fost preluata din legisla ia interna ionala (control intern= modul normal de organizare a activita ii, activitate de organizare i de management).
Sistem bugetar= o insumare de categ. de bugete.
Func iile bugetelor
a) Func ia de gestiune eficienta a resurselor (fondurilor), este accep iunea in care bugetul de stat e privit ca un fond unic al statului. Evident ca in execu ia bugetara pot sa fie stabili i numero i indicatori de eficien a cu privire la imbunata irea lor.
b) Bugetul reprezinta un instrument riguros asupra cheltuielilor, realizat la ora actuala prin virtu iile sistemului informativ.
c)Bugetul reprezinta instrument de proiectare al activita ilor (plurianuale).
Principiile bugetare
Principiile bugetare sunt:
-clasice
-moderne
Principiile joaca rolul:
a)al Constitutiei
b)al Dreptului comun
Ele au prioritate in situatia cand aplicand un act normativ substantial nu se poate solutiona o realitate si se indreapta spre acestea.
Principiile trebuie tratate sub 3 aspecte:
-al semnificatiei lor
-al justificarii lor
-al abaterilor
1.Principiul anualitatii-autorizarea bugetara este data pentru 1 an
Justificarea- anul fiscal este de fapt exercitiul finaniciar. Aceasta situatie difera in alte tari.
Abatere-bugetele bianuale,plurianuale, bugete-program,reporturi de credite de pe 1an pe altul, cheltuieli anticipate, cheltuieli complementare si altele.
2.Principiul universalitatii-exista interdictie totala de a face compensare intre Venituri si Cheltuieli, al neafectarii Veniturilor unor anumite tipuri de Cheltuieli.
Justificare-bugetul trebuie sa ofere o imagine globala asupra totalitatii resurselor publice si al utilizarii lor.
Abatere- pe langa un buget general exista numeroase bugete anexe speciale si autonome care au la baza principiul determinarii lor in forma bruta ori in forma neta.
.Principiul unitatii- se refera la faptul ca trebuie sa existe un singur document pentru toate Veniturile si Cheltuielile.
Uneori unitatea este afectata de existenta debugetizarii (scoaterea unor categorii de Cheltuieli inafara bugetului).
Justificare-unitate pentru Venituri si Cheltuieli
Abatere- bugetul trezoriei, buget al fondurilor speciale si altele
4.Principiul specializarii- se aloca doar pe categorii predeterminate de Cheltuieli.
Justificare-control parlamentar eficace
Abatere-transferuri,viramente, sume alocate si alte categorii
5.Principiul publicitatii- sistemul bugetar este deschis si transparent.
Justificare -se realizeaza si controlul.
Abatere-bugetul fondurilor speciale.
.Principiul echilibrului
6.Principiul unitatii monetare-toate operatiunile sunt exprimate in moneda nationala.
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 967
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved