CARACTERISTICILE PROCESULUI DE CREDITARE. PRINCIPALELE CATEGORII DE CREDITE

Provenind din latina de la termenul de incredere, notiunea de credit implica in mod evident un element psihologic si anume increderea in contrapartida care va beneficia de imprumut.

Obiectivele temei sunt:

Definirea conceptului de credit bancar.

Conceptele de fonduri si substitute ale fondurilor.

Definirea si caracteristicile parametrilor care caracterizeaza creditul.

Cunoasterea principalelor categorii de credite.

Cunoasterea rolului dobanzilor si comisioanelor.

INTRODUCERE

O definitie tehnica extensiva a creditul bancar a fost data de Fondul de garantare a depozitelor din Canada (CDIC - Canada Deposit Insurance Corporaton) si anume: 'prevederea ori angajamentul de a furniza fonduri sau substitute ale fondurilor (atat inregistrate contabil cat si extracontabil) pe baza sau in lipsa unor garantii, catre un debitor care se obliga sa ramburseze, la cererea imprumutatorului sau la date fixe sau determinabile in timp (pe baza unui scadentar), suma luata cu imprumut precum si dobanzile si/sau comisioanele aferente respectivei sume.'

Din definita de mai sus se pot identifica urmatoarele elemente esentiale:

1. Banca acorda direct fonduri sau emite substitute cu care se sting obligatiile clientului sau imprumutat.
2. Existenta unor garantii, reale sau personale.
3. Existenta unui contract cu clauze pentru partile implicate.
4. Rambursarea totala sau partiala se poate face pe baza unui scadentar, care insa nu este obligatoriu, in acest din urma caz imprumutatorul poate solicita la un anumit moment rambursarea toatala a imprumutului acordat.
5. Indiferent de existenta sau nu a garantiei, cu exceptii specifice, banca cunoaste scopul creditului si va urmari ca fondurile sa nu fie deturnate in alte scopuri (chiar legitime din punct de vedere juridic).
6. Imprumutul este purtatorul unor dobanzi si/sau comisioane, care sunt stabilite ca procente din valoarea nominala capitalul acordat ca imprumut, mai precis, de regula, din soldul restant la un anumit moment de timp.
7. Banca va urmari evolutia situatiei financiare a clientului sau prin analiza periodica a situatiilor financiare ale acestuia (bilant, cont de profit si pierderi, fluxul de numerar - Cash flow - si altele).
8. Banca va urmari situatia economica a zonei, a sectorului de activitate in care lucreaza clientul sau, va analiza si situatia politica in special in cazul finantarii unui import sau export din sau inspre o tara cu risc politic.
9. Procesul de creditare este o strategie de tip dublu castigator ambele parti avand avantaje:banca isi diversifica portofoliul de credite, poate acorda clientului deja cunoscut alte produse si servicii, scopul final fiind realizarea de profit. Clientul isi poate dezvolta afacerea, isi poate imbunatati stilul de viata etc.

FONDURILE SI MIJLOACELE DE PLATA

La nivelul agentilor economici nebancari, inclusiv populatia, mijloacele de plata sunt formate din:

bancnote si monede emise de banca centrala;

soldurile creditoare ale diferitelor conturi curente deschise la bancile comerciale;

soldurile creditoare ale conturilor curente deschise la Banca Centrala (unde este cazul);

La nivelul bancilor comerciale mijloacele de plata sunt formate din:

bilete si monede emise de banca centrala;

depozite in conturile curente la banca centrala;

Din punctul de vedere al formei, moneda ca mijloc de plata este formata din moneda legala si moneda scripturala (de cont). Miscarea banilor din contul unui beneficiar de produse si servicii in contul producatorului sau prestatorului se poate face pe doua cai:

1. Prin numerar - utilizandu-se moneda legala (fiduciara);
2. Prin mijloace de plata scripturale - concept complex ce reprezinta modalitati si tehnici prin intermediul carora platitorul si banca sa transfera fondurile in contul beneficiarului, in acest proces participand si banca acestuia din urma.

Modalitatea traditionala si cea mai directa de transfer a fondurilor este sub forma de numerar.

Dezavantajele numerarului

Induce costuri mari - producere, manipulare, transport, depozitare, sortare, inlocuire - si sunt partajate de banca centrala si de bancile comerciale.

Induce si un cost de oportunitate, deoarece este un activ nepurtator de dobanda, din contra produce cheltuieli.

Exista risc mai mare de furt si de transmitere a agentilor patogeni.

Cu toate acestea numerarul nu va disparea complet in viitor, ci doar ponderea tranzactiilor prin acest mijloc de plata va cunoaste o diminuare continua. Printre motivele mentinerii numerarului, chiar si in tarile dezvoltate, pot fi:

usurinta transformarii numerarului in alte instrumente de plata, imediat si fara costuri;

tranzactionarea de marfuri marunte, in cantitati mici si pentru care plata prin cecuri, carduri nu este inca practica;

caracterul anumitor servicii imediate si in care numerarul aduce anumite avantaje;

cheltuieli ridicate cu implementarea unor infrastructuri de comunicatie si care nu se justifica inca;

conservatorismul unor categorii de populatie si obisnuinta existentei banilor acasa si in buzunare.

Desigur pot fi mentionate si alte aspecte ale refuzului de acceptare a altor mijloace de plata si anume decontarea greoaie ca urmare a unui sistem bancar inca nedezvoltat (cum este inca si cazul Romaniei) si inclinatia unor agenti economici spre  evaziunea fiscala.

Pe masura insa ce valoarea tranzactiei creste, exista tendinta inlocuirii numerarului cu un instrument de plata iar procesul de decontare are loc la nivelul institutiilor bancare. Elementul definitoriu al unui instrument de plata este instructiunea de plata (un set de informatii despre cine plateste, cui plateste si prin ce tehnica plus alte date). Instructiunea de plata este emisa de agentii economici, de regula pentru o banca, si cuprinde dorinta de a se transfera fonduri de la un platitor - detinator de cont - la un beneficiar - detinator de cont (de regula). Va aparea un interval de timp intre emiterea instructiunii si incheierea transferului (stingerea datoriei).

Daca platitorul si beneficiarul apartin aceleiasi institutii bancare este vorba de un transfer intrabancar.

Daca platitorul si beneficiarul apartin unor institutii bancare diferite este vorba de transfer interbancar.

O instructiune de plata (sub forma simplificata: 'X plateste lui Y suma S') poate duce la mai multe transferuri succesive de fonduri. La rindul lor bancile pot fi emitenti de instructiuni de plata in nume propriu (de exemplu la tranzactionarea fondurilor de pe pietele monetare si valutare) sau in numele clientilor lor.

Cele mai multe instrumente de plata sunt pe suport hartie (majoritatea ordinelor de plata, cecurile si unele categorii de plati prin intermediul cardurilor). Dar exista si forme virtuale ale acestora (ordine de plata electronice etc.). In plus o proportie din ce in ce mai mare de decontari prin carduri se face electronic.

Unui instrument de plata i se poate atasa functia de mijloc de creditare si in anumite cazuri si de garantie.

Instrumentele de plata si mijloacele de creditare

Aceste functii simultane pot fi indeplinite de anumite efecte comerciale si anume de cambie si de biletul la ordin.

NIVELUL CREDITULUI

In cazul efectelor comerciale suma imprumutului este simplu de stabilit si anume se sconteaza (operatiunea matematica) valoarea nominala a efectului de comert. Formula scontarii este identica cu formula dobanzii simple, doar ca valoarea astfel obtinuta se scade din valoarea nominala. In plus, bancile oferind si un serviciu nu numai un produs (creditul) percep un comision. Agio este format din dobanda plus comision.

In celelalte cazuri nivelul imprumutului acordat unui client (persoana fizica sau juridica) trebuie analizat si calculat astfel incat sa realizeze un echilibru intre nevoile reale ale clientului si capacitatea acestuia de a face fata platilor.

GARANTIILE

De regula bancile solicita garantii pentru a-si acoperi pierderile in cazul in care imprumutul si dobanda aferenta nu pot fi rambursate. Acest aspect va fi discutat pe larg in Tema 4 - Garantiile bancare. In exemplele de mai sus cardul, cambia si biletul la ordin constituie si garantii. Dar un card de credit se poate acorda oricarei persoane care dovedeste ca obtine venituri, bancile riscand in acest caz, dar comerciantul isi acopera riscul.

CONTRACTELE DE CREDIT SI CLAUZELE CONTRACTUALE

Contractele pot fi diverse ca forma, mai simple - cum sunt cele pentru solicitarea unui card cu facilitati de creditare - sau mai complexe. In principiu un contract cuprinde:

Suma acordata

Nivelul dobanzii si frecventa modificarii acesteia

Comisioanele

Modalitatile de rambursare

Scadentarul

Alte elemente (frecventa prezentarii situatiilor financiare, respectarea nivelului unor indicatori etc.)

MODALITATILE DE RAMBURSARE

Exista o mare varietate de modalitati de rambursare a unui imprumut:

a)     singura rambursare - la scadenta - si care include valoarea capitalului plus dobanda aferenta (numit credit balon);

b)     o perioada de timp se ramburseaza numai dobanzile si apoi se ramburseaza si parte din capital si dobanzile aferente;

c)     periodic se ramburseaza sume egale;

d)            cea mai comuna forma de rambursare este cea esalonata in timp,  fiecare plata cuprinzand parte din capital si dobanda calculata la soldul restant;

Structurarea rambursarilor tine cont de o multitudine de factori. Scopul este ca imprumutatul si banca sa castige din acest proces, iar situatiile de risc sa fie analizate si sa se identifice cele mai adecvate metode de contracarare a acestora.

SCOPUL CREDITULUI

Bancile sunt obligate sa acorde credite numai pentru obiective legale (de exemplu achizitionarea de droguri este ilegala). Cunoasterea scopului inseamna ca banca isi poate estima riscul implicat. Sunt obiective mai riscante si altele mai putin riscante, iar banca, daca decide acordarea creditului, isi poate stabili pretul si in functie de scopul declarat. In plus cunoasterea acestuia permite o monitorizare a utilizarii imprumutului pe toata durata acestuia, prevenindu-se deturnarile in alte scopuri. Exista si exceptii, asa-numitele credite de consum, exemplele cele mai notabile fiind cardurile de credit. Posesorul lor poate cumpara in limita stabilita orice: alimente, imbracaminte, obiecte de folosinta indelungata, plata de utilitati, taxe si impozite. Dar chiar si in acest caz exista un scop si anume cheltuielile personale.

DOBANZILE SI COMISIOANELE

Dobanzile aferente unor imprumuturi pot fi fixe sau variabile. Primul tip a fost specific perioadelor in care economia tarilor capitaliste era stabila, bancile erau principalii actori care colectau economiile (deci dispuneau de resurse mai ieftine) sau in cazul tarilor din lagarul comunist, unde bancile reprezentau cureaua de transmisie fondurilor colectate centralizat, iar cererea si oferta erau controlate cu scopul simularii stabilitatii. In economia actuala bancile practica dobanzi variabile. Perioadele in care nivelul ramane fix variaza in functie de stabilitatea tarii respective. Evolutia ratelor dobanzii este influentata de:

cererea si oferta de fonduri - pe termen scurt si lung;

nivelul estimat al inflatiei;

obiectivele politicii monetare a bancii centrale - de restrangere sau de relaxare a masei monetare.

Teoretic se considera ca ratele mai ridicate ale dobanzilor descurajeaza unitatile cu deficit de a se mai imprumuta. Cu toate acestea situatiile din economiile reale (de exempu in Turcia) au demonstrat ca mai exista si un factor psihologic si anume asteptarile celor ce au nevoie de fonduri. Daca acestea sunt pozitive (se estimeaza o revigorare economica) chiar si in cazul unor dobanzi mai ridicate exista cerere de credite. Si reciproca este adevarata, scaderea ratelor dobanzii poate stimula artificial, pe o perioada scurta cererea de credite, dar in timp, daca asteptarile continua sa fie negative, cererea de credite se va reduce in ciuda tendintei artificiale de diminuare a ratelor dobanzii.

Gestionarea conturilor clientilor (de credite, de carduri, de depozite, etc.), emiterea si trimiterea extraselor de cont implica costuri care trebuie acoperite din veniturile obtinute De aceea serviciile bancare sunt purtatoare de comisioane. La randul sau si bancile sunt beneficiare ale unor servicii efectuate de alte institutii financiare bancare si nebancare, astfel platesc si ele comisioane.

Comisioanele pot fi sume fixe, procente aplicate unor valori sau o combinatie intre sume fixe si un procent aplicabil. In principiu, comisionul reprezinta incasarea sau plata unui serviciu acordat respectiv primit.

In concluzie procesul de creditare, obiectul principal al activitatii unei banci, are costuri care trebuie acoperite si in plus, ca orice alti agenti economici, bancile trebuie sa realizeze profit.

CATEGORII DE CREDITE

Creditele pot fi clasificate in functie mai multe criterii iar pe masura ce acest tip de produs se personalizeaza devine si mai dificila includerea intr-o categorie sau alta. Tendinta de personalizarea a relatiilor cu clientul materializata prin personalizarea produselor si serviciilor bancare este un raspuns la concurenta acerba in interiorul sistemului bancar si din partea altor institutii financiare nebancare. Literatura de specialitate enumera urmatoarele criterii de clasificare:

Dupa criteriul perioadei creditului:

a)     Credite pe termen scurt - incepand de la 24 de ore (overnight - de pe o zi pe alta) pana de regula la 1 an sau pe durata unui ciclu de productie.

b)     Credite pe termen mediu - intre 1 si 5 ani si au ca obiectiv operatiuni de investitii, de import sau export, cumpararea de obiecte de folosinta indelungata (de exemplu autoturisme).

c)     Credite pe termen lung - pana la 25-30 de ani pentru finantari de obiective importante, pentru retehnologizari de mare amploare si pentru constructia de imobile (rezidentiale sau de alt tip).

Dupa criteriul obiectului:

a)     Credite pentru productie si comert - fie pentru finantarea capitalului circulant, fie pentru investitii.

b)     Credite de consum - de regula pe termen scurt pentru acoperirea unor cheltuieli personale in cazul persoanelor fizice sau pentru cei cu profesiuni liberale.

c)     Credite pentru export sau import - in care banca, pe langa creditul propriu-zis, ofera servicii specifice (de exemplu asigurarea marfurilor). In multe tari (inclusiv in Romania) exista banci specializate pentru finantarea acestor operatiuni care necesita analize ale riscurilor de tara. In plus, aceste finantari sunt costisitoare pentru imprumutat iar statul poate prelua o parte din costuri ca parghie de stimulare a exporturilor.

d)            Credite comerciale - conform denumirii din planul de conturi se refera la creditele acordate avand la baza efecte de comert care sunt scontate. Caracteristica speciala a acestora este ca dobanda activa se incaseaza in momentul acordarii respectivului credit, suma primita ca imprumut fiind diferenta dintre valoarea nominala a efectelor comerciale si valoarea dobanzii si a comisioanelor aferente serviciului respectiv. In aceasta categorie intra creditele de scont, factoringul si forfetarea.

Dupa criteriul de clasificare al clientului:

a)     Credite pentru persoane juridice nebancare - agenti economici care isi desfasoara activitatea pe baza legii societatilor comerciale sau a micilor intreprinzatori particulari.

b)     Credite pentru persoane fizice - care pot fi credite de consum sau ipotecare (cumpararea sau constructia de locuinte uni sau multifamiliale). In aceasta categorie pot intra si creditele acordate persoanelor ce desfasoara activitati lucrative si sunt liber profesionisti (medici de familie, contabili autorizati, avocati etc.)

c)     Credite acordate bancilor sau altor institutii financiare.

d)            Credite acordate agentiilor guvernamentale (credite publice).

Dupa modalitatea de stingere a obligatiilor:

a)     Credite amortizabile - exista un scadentar clar cand imprumutatul trebuie sa ramburseze rata scadenta.

b)     Credite neamortizabile - sunt facilitati de casa continue si reinnoibile, imprumutatul rambursand obligatiile pe masura incasarilor, plafonul acordat variind in functie de anumite criterii stabilite de banca. La cererea bancii clientul trebuie sa faca creditor soldul contului sau curent.

Dupa modalitatea de rambursare:

a)     La scadenta (credit balon).

b)     Prin anuitati constante - periodic se plateste o suma constanta care cuprinde o parte de capital si o parte din dobanda aferenta capitalului

c)     Prin amortizari constante - partea de capital se imparte la numarul de rambursari iar dobanda se calculeaza la soldul restant si ca atare platile periodice sunt descrescatoare in timp.

Dupa garantie: (1) neacoperite de garantii reale si/sau financiare (numite credit cu garantie personala), (2) acoperite cu active reale si/sau financiare, (3) acoperite cu un echivalent in numerar (depozite colaterale), (4) acoperite cu ipoteci asupra cladirilor si terenurilor.

Din punct de vedere calitativ creditele sunt performante si neperformante Trecerea din categoria de performanta in cea de neperformanta se face conform unor norme bancare clar precizate. Criteriul de baza este respectarea clauzelor contractuale. Daca la un anumit moment de timp apar intarzieri in rambursare, atunci imprumutul va fi trecut intr-o clasa speciala de conturi - 'Credite restante si indoielnice'. Creditele neperformante au un impact negativ asupra activitatii bancii:

cresc cheltuielile aferente constituirii unor provizioane suplimentare pentru acoperirea riscurilor de neplata;

implica cheltuieli suplimentare pentru recuperare (cheltuieli pentru executia garantiei, cheltuieli de judecata etc.);

diminueaza indicatorul bancar numit Rata de solvabilitatea europeana (RSE) cunoscut si sub denumirea de indicatorul Cooke, care trebuie sa fie peste 12%.

Bancile au libertatea de a-si structura diferite categorii de credite in functie de necesitatile clientilor lor.

CONCEPTE CHEIE

Fonduri si mijloace de plata;

Efecte de comert, cecuri, cambii, carduri;

Scontare si agio;

Clauze contractuale de imprumut;

Prima de risc;

Dobanda fixa si variabila;

Dobanda activa si pasiva;

Comisioane bancare;

Credite amortizabile si neamortizbile;

Credit de productie, de consum, de import-export, comercial;

Credite performante si neperformante;

Rambursare in rate, tip balon, in anuitati constante;

Garantii reale si personale

INTREBARI DE AUTOEVALUARE

Testul 1

Creditele cu rambursare tip balon sunt favorabile clientului cand:

a)     dobanda practicata de banca ramane neschimbata pe intreaga perioada

b)     dobanda practicata de banca se misca in acelasi sens cu dobanda de pe piata

c)     dobanzile de pe piata au tendinta descrescatoare pe perioada creditului

d)            se manifesta deflatia pe perioada creditului

e)     dobanzile de pe piata au tendinta crescatoare pe perioada creditului

Asertiunea adevarata este:

Testul 2

Creditul furnizor se caracterizeaza prin:

a)     Banca acorda facilitate de casa pentru plata materiilor prime si materialelor.

b)     Furnizorul accepta plata in rate a bunurilor livrate

c)     Furnizorul livreaza marfa in conditiile in care debitorul se obliga sa o plateasca dupa o anumita perioada de timp.

d)            Furnizorul prezinta bancii sale facturile si incaseaza banii pe care banca ii va recupera de la banca debitorului.

Testul 3

Rambursarea unui credit prin anuitati este favorabila bancii cand:

a)     Banca practica o rata fixa a dobanzii si dobanzile scad pe durata creditului.

b)     Banca practica o rata fixa a dobanzii si dobanzile cresc pe durata creditului.

Testul 4

Dati cate un exemplu concret (din viata de zi cu zi) pentru fiecare din urmatoarele avantaje ale utilizari numerarului:

usurinta transformarii numerarului in alte instrumente de plata, imediat si fara costuri;

tranzactionarea de marfuri marunte, in cantitati mici si pentru care plata prin cecuri, carduri nu este inca practica;

caracterul anumitor servicii imediate si in care numerarul aduce anumite avantaje;

Testul 5

Cine este avantajat de faptul ca dobanda se percepe in avans si de ce. Imaginati un exemplu de credit de scont pentru a demonstra argumentul dvs.

Testul 6

In cazul in care rata dobanzii se calculeaza la soldul restant al capitalului imprumutat atunci:

a)     Platile efectuate de client cresc pana la scadenta.

b)     Platile efectuate de client scad pana la scadenta

c)     Platile efectuate de client raman constatnte pana la scadenta

Marcati solutia corecta.

Testul 7

O societate comerciala sconteaza la RBZ la 15 mai urmatorul pachet de efecte comerciale:

Rata anuala a dobanzii 30%. Utilizati anul bancar de 360 de zile.

Sa se calculeze valoarea creditului de scont si sa se calculeze randamentul anualizat obtinut de banca in situtia in care comisioanele practicate de banca sunt:

50.000 lei pentru valori < 10 mil. lei

100.000 lei pentru valori >= 10 mil.lei.