Canale de comunicare financiar-bancara

Canale de comunicare financiar-bancara

Cuvinte cheie

v comunicare:

- de masa

- personalizata

- organizationala

v coercitie si recompensare

v lobby

v publicitate

v relatii publice

v suport:

- grafic

- vizual

- sonor

- video.

2.1. Tehnici de comunicare

Comunicarea se bazeaza pe elaborarea unui plan pentru introducerea celui mai bun canal (vector) mediatic, respectiv al celui mai potrivit mijloc de comunicare prin care ne adresam publicurilor vizate.

În literatura de profil sunt mentionate patru tehnici principale:

a) Comunicare de masa;

b) Comunicare personalizata;

c) Comunicare organizationala interna;

d) Coercitia si recompensa.

a) În cadrul comunicarii de masa, organizatorii se adreseaza unui public nediferentiat, practic întregii populatii, careia îi transmite o varietate de mesaje. Identificam ca principale tipuri:

relatii publice;

relatii cu presa;

afacerile publice (lobby-ul);

propaganda;

publicitatea;

comunicarea directa;

sponsorizarea.

b) Comunicarea personalizata se adreseaza unui public mai bine definit, încât se presupune ca organizatia si publicurile sale vorbesc direct, fara un canal intermediar.

Comunicarea directa, personalizata, este eficace, deoarece presupune un feed-back imediat, la orice reticenta a publicului – tinta.

În aria de cuprindere a acestui gen de comunicare se includ:

Comunicarea interpersonala (directa, telefonica, promovarea produsului/serviciului, expozitiile etc.);

Reuniuni de grupuri mici (conferinte, simpozioane, sesiuni si alte evenimente etc.);

Reuniuni de amploare.

c) Comunicarea organizationala urmareste sa difuzeze mesaje publicului intern al organizatiilor. Pentru desfasurarea ei au loc interactiuni: functionale si psihosociale.

Interactiunile functionale urmaresc sa difuzeze:

orientarile si obiectivele organizatiei;

coerenta si eficacitatea angajatilor;

controlul si evaluarea rezultatelor.

Interactiunile psihosociale vizeaza:

mentinerea si dezvoltarea unui client pozitiv;

stimularea motivatiei angajatilor (personalului);

gradul de coeziune (sentimentul de apartenenta).

De exemplu, team-building-urile reprezinta o modalitate de destindere a angajatilor, care au în plus ocazia de a-si petrece timpul împreuna «lasând garda jos», fara a relationa unul cu altul prin prisma pozitiei ocupate în organizatie.

d) Coercitia si compensarea

De regula actele normative (legi, decrete, decizii etc.) impun limite comportamentului persoanelor si sunt receptionate de acestea ca factori de coercitie.

Dintre tehnicile de recompensa si privilegiu, putem aminti: prime, cadouri, reduceri, decoratii, distinctii, momente de omagiere si recunoastere publica a prestigiului.

Alegerea celei mai potrivite tehnici de comunicare tine de obiectivele organizatiei, precum si de un buget prestabilit.

Comunicarea de masa nu va fi eficace în generarea unor schimbari profunde de comportament. De regula, alegerea tehnicii este influentata de:

Tipul mesajului ce trebuie difuzat;

Caracteristicile publicului-tinta vizat.

De exemplu, atunci când se pune în discutie imaginea organizatiei (institutiei administrative) sau se informeaza despre hotarâri ale Consiliului Judetean, mesajele trebuie sa ajunga la o mare masa a populatiei. Prin urmare, se va apela la un post local de radio si de televiziune.

Tehnicile alese vor fi ordonate în functie de prioritatile care duc la rezolvarea problemei organizatiei. În cazul comunicarii financiar-bancare, comunicarea interpersonala este mult mai importanta decât comunicarea de masa. Multe banci afiseaza o parte din informatiile legate de schimbul valutar înca de la intrare. De asemenea, toti potentialii clienti afla care este rata dobânzii la creditele pentru nevoi personale sau la împrumuturile pentru cumpararea unei masini. Însa la intrare nu vor putea afisate toate clauzele acelui contract. Informatia specializata este transmisa cetateanului numai dupa ce acesta devine efectiv clientul bancii.

2.2. Mass-media în comunicarea financiar-bancara

Orice tehnica de comunicare trebuie folosita dupa publicul sau specific, întrucât oamenii au devenit selectivi si pretentiosi. Atunci când jurnalistii devin partinitori sau un caz este hiper-mediatizat în defavoarea altuia, ei pot intui daca exista un joc de interese. Pe lânga aceste cerinte, trebuie sa se tina seama si de faptul ca mai multe canale de comunicare s-au perfectionat si au început sa îi asalteze pe comunicatori si publicurile acestora cu informatii specializate.

Pâna în prezent se cunosc cinci mari domenii ale mass-media.

a) presa scrisa,

b) radioul,

c) televiziunea,

d) afisajul;

e) internet-ul.

2.3. Suporturile folosite în comunicarea financiar-bancara

Comunicarea efectiva foloseste ca suporturi:

suporturi scrise;

suporturi grafice;

suporturi vizuale,

suporturi sonore;

suporturi video.

Suporturile sonore si cele video se pot materializa în suporturi radio si TV. În situatiile în care trebuie sa se decida ce fac cu banii lor, oamenii apeleaza mai degraba la cei care au experienta în domeniu. Pentru o persoana care cauta o banca pentru depozit, în alegerea bancii vor prima doua caracteristici ale acesteia: nivelul de garantare al depozitului si si rata dobânzii. Conteaza mai putin ce reclame de promovare îsi face banca.

2.4. Mijloacele de lucru în comunicarea financiar-bancara

Pe lânga tehnici, canale mediatice si suporturi, realizarea unui plan de comunicare presupune si mijloace de lucru. Organizatiile folosesc câteva asemenea mijloace:

a) Departamentul de relatii publice. Acumulare de experienta, pusa în practica de-a lungul întocmirii si derularii planurilor.

b) Purtatorul de cuvânt. Alegerea lui este importanta deoarece va reprezenta în ochii publicului calitatile organizatiei. Prin popularitatea sa, el va avea un acces major la mass-media.

c) Partenerii. Pentru a spori anvergura activitatilor de comunicare, o organizatie va cauta sa gaseasca în societate aliati care sa mearga alaturi de ea. De exemplu, ONG-uri, asociatii profesionale, mici întreprinzatori sau comercianti etc. Acesti aliati vor sustine, la rândul lor, valorile organizatiei alaturi de care merg.

d) Diverse alte activitati

Acestea vor permite organizatiei sa se puna si mai mult în valoare în spatiul public. Iata câteva:

a) Ziua portilor deschise (cu realizari originale);

b) Aniversarile (un impuls care sa le aduca în atentia mass-media);

c) Expozitiile (de fotografii, carte);

d) Evenimentele (legate de responsabilitatea sociala a corporatiei).

e) Noile tehnologii ofera noi mijloace de comunicare: telefonul mobil, internetul.

Atunci când tehnicile, canalele, suporturile si mijloacele au fost deja stabilite, ele trebuie prezentate în planul de comunicare în raport cu fiecare obiectiv.

Tehnicile si mijloacele se vor prezenta în functie de rolul pe care-l vor avea în atingerea unui obiectiv sau a altuia. Actiunile care urmeaza a fi întreprinse trebuie asezate în functie de prioritati. O lista exhaustiva de mijloace nu este necesara deoarece conteaza ordinea prioritatii.

Întrebari:

Care sunt limitele mass-media în CFB?

Care sunt cele mai importante suporturi în CFB?

De ce apeleaza institutiile financiar-bancare la parteneri atunci când doresc îmbunatatirea comunicarii?