Sistemul rezervelor minime obligatorii

Sistemul rezervelor minime obligatorii

Sistemul rezervelor minime obligatorii instituit din grija de a asigura o lichiditate minimala, consta in obligatia bancilor care constituie depozite sa consemneze in conturile lor deschise la banca de emisiune, o suma dimensionata, de regula, sub forma de cota procentuala.

Pe de o parte, prin constituirea unei rezerve minime posibilitatea de acordare a creditelor se reduce in raport cu limita superioara posibila, cu scaderea corespunzatoare a profitului realizat din dobanzi. Pe de alta parte, solicitarile depunatorilor, fie pentru a efectua plati in numerar, fie pentru dispunerea de plati in contul tertilor, prin intermediul altor banci, vor fi promt satisfacute pe seama depozitelor, pe care insasi banca respectiva le are la banca centrala. Astfel, fiecare banca are o lichiditate minima asigurata.

Totodata, sistemul rezervelor minime obligatorii indeplineste o functie importanta in cadrul economiei contemporane ca instrument al politicii monetare si de credit. Asa cum s-a precizat, rezerva minima obligatorie, potrivit dimensiunilor sale, determina un anumit raport intre volumul depozitelor si volumul creditului ce se poate acorda, in baza acestora, ca resurse de creditare.

Astfel, cresterea rezervei minime conduce la restrangerea posibilitatilor de acordare de credite de catre banci, in timp ce reducerea rezervei minime are ca efect cresterea posibilitatilor de creditare.

Sistemul rezervelor minime constituie astfel una din masurile guvernamentale, care, in raport cu interesele conjucturale, pot fi utilizate, fie pentru cresterea volumului creditului acordat in economie, determinand astfel intensificarea activitatii, fie pentru scaderea volumului creditelor acordate economiei si atenuarea dezvoltarii activitatii.

Sistemul rezervelor minime are in perioada posbelica o larga aplicabilitate in majoritatea tarilor dezvoltate, constituind unul dintre cele mai utilizate si eficiente instrumente ale politicii monetare si de credit. O analiza aprofundata a asezarii si modului de actionare a acestuia ne orienteaza mai precis asupra posibilitatilor sale.

Astfel, practica cunoaste diferentieri cu privire la structura depozitelor cuprinse in calcul. In unele tari, ca de pilda in S.U.A si Canada, se cuprind in baza de calcul numai depozitele la vedere, respectiv agregatele monetare in sens restrans. In alte tari, ca de exemplu in Franta, Germania si Spania sunt luate in calcul agregatele monetare in sens larg, adica qvasitotalitatea exigibilitatilor.

De asemenea, exista diferentieri in ceea ce priveste modul de calcul. In unele tari, depozitele sunt considerate in suma efectiva, iar in altele se au in vedere numai variatiile de la un nivel la altul.

In ceea ce priveste cuantumul rezervei, acesta poate fi unic, ca de pilda in Spania, sau diferentiat dupa gradul de exigibilitate, ca in Franta, Germania, Japonia, Canada, unde ratele sunt esalonate in functie de scadenta depozitelor.

In legatura cu remunerarea rezervelor formate se utilizeaza procedee diferite. Foarte frecvent, in mai multe tari rezervele nu sunt remunerate. In alte tari, o parte a rezervelor este remunerata avandu-se in vedere obligatia bancilor centrale de a folosi aceste rezerve pentru creditarea statului. Solutiile adoptate tind sa egaleze efectele, asociind o anumita rata mai ridicata care se remunereaza cu alta mai redusa care nu se remunereaza. In ansamblul sau, sistemul rezervei minime obligatorii influenteaza asupra costurilor bancare, actionand prin intermediul rezervelor mai putin remunerate, in sensul de a determina optimizarea activelor in functie de aceste conditii date.

Dincolo de obiectivul principal de a permite bancilor centrale de a actiona asupra creatiei monetare prin influentarea comportamentului in creditare al bancilor, sistemul rezervei minime este utilizat si in alte domenii

De pilda, prin modificarea coeficientilor de rezerva pentru depozitele bancilor straine se poate exercita controlul asupra miscarii capitalurilor flotante si respectiv, operatiunilor cu strainatatea si nivelului rezervei valutare.