IMPOZITE SI TAXE

IMPOZITE SI TAXE

• Continutul si rolul impozitului

• Principiile impunerii

• lasificari ale impozitelor si taxelor

Continutul si rolul impozitului

Definirea impozitului nu variaza prea mult de la un autor la altul.

Astfel, Gaston Jeze sustine ca

'impozitul este o prestatie pecuniara, pretinsa pe cale de autoritate, cu titlu definitiv si fara contraprestatie, in vederea acoperirii cheltuielilor publice'.

Intr-o lucrare mai recenta, Lucien Mehl si Pierre Beltrame definesc 'impozitul este o prestatie pecuniara, pretinsa de autoritatea publica de la persoane fizice si morale, dupa capacitatile lor contributive si fara contraprestatie determinata, in principal pentru acoperirea cheltuielilor publice, si, in mod accesoriu, cu scopuri interventioniste ale puterii publice"

Webster's Encyclopedic Unabridget Dictionary of the English Language defineste impozitul ca fiind 'o suma de bani ceruta de guvern pentru intretinerea sa sau pentru anumite facilitati sau servicii perceputa asupra venitului, proprietatii, vanzarii, etc.'

ORDONANTA DE URGENTA Nr. 45 din 5 iunie 2003 privind finantele publice locale

Ø      Art. 2 pct.37. impozit - prelevare obligatorie, fara contraprestatie imediata, directa si nerambursabila, pentru satisfacerea necesitatilor de interes general;

Ø      49. taxa - suma platita de o persoana fizica sau juridica pentru serviciile prestate acesteia de catre o institutie publica sau un serviciu public organizat in structura unei autoritati a administratiei publice locale;

LEGEA Nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finantele publice

Art. 2 pct.

Ø      29. impozit - prelevare obligatorie, fara contraprestatie si nerambursabila, efectuata de catre administratia publica pentru satisfacerea necesitatilor de interes general;

Ø      40. taxa - suma platita de o persoana fizica sau juridica, de regula, pentru serviciile prestate acesteia de catre un agent economic, o institutie publica sau un serviciu public;

Din definitiile de mai sus se desprind trei elemente principale legate de impozit:

Ø      elementul de autoritate oricare ar fi forma impozitului el este intotdeauna perceput ca un act de autoritate, o obligatie prin constrangere;

Ø      elementul de transfer se bazeaza pe faptul ca impozitul este o prelevare de avutie efectuata asupra patrimoniului contribuabilului, iar veniturile din impozite se depersonalizeaza si sunt alocate acoperirii unor cheltuieli ale caror avantaje nu-i vizeaza direct pe platitorii impozitelor;

Ø      functia largita a impozitului in lumea contemporana este asigurata de politica fiscala a majoritatii statelor care la functia traditionala financiara a impozitului (de acoperire a nevoilor colective si cele particulare ale statului) a adaugat treptat si functia redistributes a avutiei in societate, precum si pe cea interventionists in alocarea resurselor in economie in scopul stabilizarii cererii agregate.

Spre deosebire de impozit, taxa reprezinta, in general, suma de bani platita de o persoana fizica sau juridica de regula pentru serviciile prestate acesteia de catre un agent economic, o institute publica sau un serviciu public.

Notiunea de taxe provine din limba greaca de la cuvantul 'taxis ' sau din limba franceza de la cuvantul 'taxe ' cu inteles de fixare, impozit. Nu se poate pune semnul egalitatii intre costul serviciului executat de stat si institutiile sale in favoarea persoanelor fizice si juridice si suma perceputa cu titlu de impozit.

Pe plan economic, rolul impozitelor se manifesta prin intermediul masurilor pe care acesta le ia de a interveni in activitatea economica cu ajutorul impozitelor.

Prin impozite se poate incuraja o activitate economica, folosind forma exonerarii sau se poate descuraja prin suprataxare, fapt ce releva posibilitatile statului de a folosi impozitele ca mijloc de interventie in economie.

Pe plan social, rolul impozitelor se manifesta in mai multe directii, dintre care mentionam rolul lor de instrumente de redistribuire. Prin ele, statul procedeaza la redistribuirea unei parti dii produsul intern brut intre persoanele fizice si juridice, intre paturile sociale si clasele sociale.

Principiile impunerii

La determinarea gradului de fiscalitate trebuie sa se aiba in vedere anumite principii (principiile impunerii).

Impunerea este reprezentata de ansamblul de masuri si operatii efectuate in baza legii, care au drept scop stabilirea impozitului ce revine in sarcina unei anumite persoane fizice sau juridice.

Pentru ca un sistem fiscal sa poata fi considerat rational, trebuie sa satisfaca o serie de cerinte sau principii, care se refera la dimensionarea, asezarea si perceperea impozitelor precum si la obiectivele social-economice urmarite de politica fiscala.

Prin urmare, impunerea are atat o latura politica cat si una de ordin tehnic (concretizata in metodele si tehnicile utilizate pentru stabilirea marimii obiectului impozabil si a cuantumului impozitului).

Din punct de vedere politic prin impunere se urmareste ca fiecare impozit introdus sa raspunda principiilor de etica fiscala, de politica financiara, de politica economica si social politica.

Printre elementele impozitului se numara: subiectul (platitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa impozitului, unitatea de impunere, cota de impunere, termenele de plata.

Subiectul impozitului este persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata acestuia

Suportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suporta in mod efectiv impozitul.

Obiectul impunerii (al impozitului) il reprezinta materia supusa impunerii.

Sursa impozitului arata din ce anume se plateste impozitul:

Ø      din venit sau din avere. (Venit: salanu, profit dividende;

Ø      averea:

o       sub forma de capital, in cazul actiunilor

o       sub forma de bunuri mobile si imobile.

Unitatea de impunere reprezinta unitatea de masura care exprima dimensiunea obiectului impozabil.

Ca unitate de masura putem intalni:

Ø      unitate monetara in cazul impozitului pe venit,

Ø      metru patrat de suprafata utila la impozitul pe cladiri,

Ø      hectarul la impozitul funciar,

Ø      kilogramul, litrul, etc. la unele taxe de consumatie.

Cota impozitului sau cota de impunere reprezinta impozitul aferent unei unitati de impunere.

Asieta reprezinta totalitatea masurilor care se iau de catre organele fiscale in legatura cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil, stabilirea marimii materiei impozabile si detemiinarea impozitului datorat statului. (Asieta = mod de asezare a impozitului).

Termenul de plata indica data pana la care impozitul trebuie achitat statului sau intervalul de timp in interiorul caruia subiectul impozitului trebuia sa-si achite obligatia fata de buget.

Momentul cand plata unui impozit (unui venit bugetar) devine exigibila nu corespunde intotdeauna cu cel al nasterii obligatiei platitorului deoarece aceasta apare, de regula, cand a intrat in posesia obiectului impozabil si numai stingerea obligatiei are loc la termenul de plata.

Clasificari ale impozitelor si taxelor

Practica financiara a pus in evidenta o diversitate de impozite ce se deosebesc intre ele, fapt ce a determinat ca in teoria generala a impozitelor sa se realizeze clasificarea acestora punandu-le in evidenta varietatea si particularitatile, grupandu-le pe categorii determinate de anumite criterii astfel:

Dupa trasaturile de fond si de forma, si in raport de modul perceperii, impozitele se grupeaza in:

Ø      Impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau juridice, in functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevazute de lege.

Ø      Impozitele indirecte se percep cu prilejul vanzarii unor bunuri, executarii unor lucrari, prestarii de servicii etc.

Dupa obiectul impunerii, impozitele pot fi clasificate in:

Ø      Impozite pe venit;

Ø      Impozite pe avere;

Ø      Impozite pe consum.

In functie de scopul urmarit la introducerea lor, impozitele pot fi grupate in:

Ø      Impozite financiare;

Ø      Impozite de ordine.

Impozitele finaciare sunt instituite in scopul realizarii de venituri necesare acoperirii cheltuielilor statului.

Impozitele de ordine sunt introduse mai ales pentru limitarea anumitor actiuni sau in vederea atingerii unui tel ce nu are caracter final.

De exemplu, prin instituirea unor taxe ridicate la vanzarea bauturilor alcoolice si a tutunului se urmareste limitarea consumului acestora, avand in vedere efectul lor nociv asupra sanatatii persoanelor care le consuma.

Dupa frecventa realizarii lor, a incasarii la buget, impozitelese pot grupa in:

Ø      impozite permanente

Ø      impozite incidentale.

Impozitele permanente se incaseaza periodic, (de regula anual), iar impozitele incidentale se introduc si se incaseaza o singura data (de exemplu impozitul pe avere sau pe profiturile exceptional de razboi).

Impozitele mai pot fi grupate si dupa institutia care le administraeza.

Din acest punct de vedere, in statele de tip federal, se disting impozite federale, impozite ale statelor, provinciilor sau regiunile membre ale federatiei si impozite locale, iar in statele de tip unitar se intalnesc impozite ale administratiei centrale de stat si impozite ale administratiei de stat locale.

Pentru tara noastra impozitele si taxele sunt grupate si nominalizate prin clasificatia indicatonlor financiari aprobata prin legea bugetara anuala pentru fiecare buget in parte, inclusiv pentru fondurile speciale