Impozitele si taxele

Impozitele si taxele

Satisfacerea nevoilor colective ale fiecarei societati impune realizarea unor venituri publice. Veniturile publice sunt formate din impozite, taxe si alte venituri stabilite de lege.

Impozitele sunt cunoscute inca din antichitate si se presupune ca au aparut in evolutia societatii omenesti in cadrul primelor formatiuni statale, fiind determinate de necesitatile intretinerii materiale a celor ce exercitau forta publica, indeplinind atributiile autoritare de conducere statala.

Notiunea de impozit provine din limba latina, de la cuvantul "impositus" si din limba franceza de la cuvantul "impot".

Ioan Condor, in lucrarea sa "Dreptul fiscal si financiar", defineste impozitele astfel: "impozitele reprezinta contributii impuse de stat persoanelor fizice ti juridice

care inlocuiesc sau isi desfasoara activitatea ori obtin veniturisau detin bunuri pe teritoriul acestuia."

Impozitul este o contributie obligatorie in sensul ca toate persoanele fizice sau juridice beneficiaza de actiunile sau obiectivele finantate din fondurile generale ale societatii, trebuie sa participe la formarea acestor fonduri, nerespectarea acestei obligatii atragand sanctiunile prevazute de lege.

Impozitele sunt prelevari cu titlu nerambursabil, deoarece odata varsate in contul bugetului statului sunt utilizate numai la finantarea unor actiuni si obiective de interes general, necesare tuturor membrilor societatii si nu numai unor interese individuale sau de grup.

O alta trasatura caracteristica a impozitelor este reversibilitatea. Astfel, el apare ca o prelevare obligatorie catre bugetul de stat, fara echivalent si fara contra prestatie directa si imediata, insa platitorii capata vocatie directa ca beneficiari ai unor activitati organizate de stat sa fie obligati la plata contravalorii acestora.

Dreptul de a institui impozite il are statul, care il exercita prin organele proprii centrale, iar uneori si prin organele administratiei locale de stat.

Sursa din care se plateste impozitul este diferita in functie de forma pe care o imbraca venitul realizat de persoanele fizice si juridice. Pentru muncitori si functioari sursa impozitului o constituie salariul, pentru agentii economici- profitul, pentru proprietarii funciari-renta.

Taxa reprezinta, in general, suma de bani platita de o persoana fizica sau juridica ca regula generala pentru un serviciu prestat platitorului de catre stat sau institutiile sale. Nu se pune semnul egalitatii intre costul serviciului efectuat de stat sau institutiile sale in favoarea persoanelor fizice sau juridice si suma perceputa cu titlu de taxa. Ca forma a impozitelor indirecte, taxele reprezinta platile pe care le fac diferite persoane fizice si/sau juridice pentru serviciile efectuate in favoarea lor de anumite institutii publice.

Taxele intrunesc majoritatea trasaturilor specifice impozitelor si anume: caracter obligatoriu, titlu nerambursabil, urmarirea in caz de neplata.

Daca impozitele nu presupun o contraprestatie din partea statului, in schimb taxele sau dreptul platitorului sa beneficieze de un anumit serviciu. Este de precizat ca taxele contin deseori, pe langa costul serviciului prestat si unele elemente de impozit, deoarece nivelul acestora este superior costlui serviciilor prestate de institutiile respective.

In practica financiara se intalnesc o diversitate de impozite care se deosebesc ca forma si continut, ele putand fi grupate in functie de mai multe criterii.

Dupa trasaturile de fond si de forma, impozitele pot fi grupate in impozite directe si indirecte.

a)      impozitele directe au caracteristic faptul ca se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau juridice, in functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor de impozit prevazute de lege. Subiectul si suportatorul impozitului sunt una ti aceiati persoana.

Impozitele directe sunt de forma: impozitul pe venit, pe profit, pe cifra de afaceri, impozitul pe terenuri, pe cladiri, etc.

b)      impozitele indirecte se percep cu prilejul vanzarii unor bunuri si al prestarii unor servicii, al importului, ori exportului, ceea ce inseamna ca ele vizeaza cheltuieli, respectiv cheltuirea unor venituri. In cazul impozitelor indirecte, se atribuie calitatea de subiect al impozitului altei persoane fizice sau juridice decat suportatorul acestora.

In legislatia financiara a unor tari se intalneste, pe langa impozite si taxe si o categorie intermediara intre acestea, cunoscuta sub denumirea de contributie.

Contributiile reprezinta sumele incasate de anumite institutii de drept public, de la persoane fizice sau juridice, pentru avantajele reale sau presupuse de care acestea beneficiaza. Plata contributiei este obligatorie, iar prin intermediul acesteia se stabileste de la inceput participarea partiala a persoanei fizice sau juridice la acoperirea cheltuielilor efectuate de stat pentru oferirea avantajului respectiv