Structura resurselor financiare publice

Structura resurselor financiare publice

In mod sintetic, resursele financiare publice sunt structurate in figura nr.6.1.

Figura nr.6.1.

Privite din punct de vedere al continutului lor economic, principalele categorii de resurse sunt:

a) prelevarile cu caracter obligatoriu;

b) resursele de trezorerie;

c) resursele din imprumuturi publice;

d) finantarea prin emisiune monetara fara acoperire.[1]

a) Prelevarile cu caracter obligatoriu sunt constituite in cea mai mare parte din veniturile cu caracter fiscal (impozite, taxe, contributii), care nu sunt, de regula, suficiente pentru acoperirea necesitatilor de resurse financiare ale statului. Pentru sporirea volumului resurselor mobilizate prin intermediul veniturilor cu caracter fiscal este necesara modificarea sistemului fiscal fie prin majorarea cotelor de impozit, fie prin introducerea de noi impozite.

Introducerea unor astfel de masuri trebuie adoptate prin lege si ca urmare nu se pot realiza rapid, trebuind sa se apeleze alte categorii de resurse pentru a acoperi nevoia de resurse la un moment dat.

b) Resursele de trezorerie sunt constituite din imprumuturi pe termen scurt, de regula pana la un an, contractate de stat prin punerea in circulatie a unor titluri de stat (bonuri de tezaur, certificate de depozite, etc.). Resursele astfel mobilizate constituie un important mijloc de acoperire temporara a deficitului bugetului general consolidat, pentru acoperirea golurilor temporare de casa ale bugetului administratiei centrale de stat, a bugetelor locale, a bugetelor fondurilor speciale. Resursele de trezorerie sunt mobilizate numai temporar, iar dupa o anumita perioada de timp, prin retragerea din circulatie a titlurilor de stat, are loc restituirea sumelor imprumutate de catre stat, de la tezaurul public, pe termen scurt.

c) Resursele mobilizate prin intermediul imprumuturilor publice se gestioneaza tot prin sistemul trezoreriei publice, ele reprezentand datoria publica a unui stat pe termen mediu si lung. In perioada contemporana, imprumuturile au devenit un mijloc frecvent de procurare a resurselor financiare necesare si, implicit, pentru acoperirea deficitului bugetar.

d) Finantarea pe calea emisiunilor monetare fara acoperire, nu este recomandabila datorita efectelor negative pe termen mediu si lung. Un nivel ridicat al inflatiei determina sporirea incasarilor fiscale din impozitele pe venit si din cele indirecte, in special din taxa pe valoarea adaugata si accize.

In conditiile in care rata dobanzii la imprumuturile de stat este mai mica decat nivelul cresterii anuale a preturilor, exprimat procentual, are loc o diminuare relativa a obligatiilor de plata ale statului, in special in ceea ce priveste datoria publica.

Structura organizatorica a statelor reprezinta un alt criteriu de grupare a resurselor publice. Astfel, in statele de tip federal, resursele publice sunt structurate pe trei niveluri: resurse ale bugetului federal, resurse ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor membre si resurse ale bugetelor locale.

Resursele mobilizate pe linia asigurarilor sociale (contributii pentru asigurari sociale) figureaza in bugetul general (central) care se intocmeste ca un buget consolidat prin cumularea tuturor categoriilor de resurse pe structura sistemului bugetar, eliminandu-se transferurile dintre diferitele verigi ale bugetului. In statele de tip federal, aceste resurse se regasesc ca venit atat in bugetul general consolidat, cat si in bugetele statelor, regiunilor sau provinciilor.

In functie de regularitatea cu care se incaseaza la bugetul public national, avem doua categorii de resurse:

a) resurse ordinare sau curente;

b) resurse extraordinare, incidentale sau intamplatoare.

a) Resurse ordinare (curente) sunt acelea la care statul apeleaza in mod obisnuit, in conditii considerate normale si care se incaseaza la buget cu o anumita regularitate. In categoria resurselor ordinare (curente) se cuprind: veniturile fiscale, contributia pentru asigurarile sociale de stat, contributiile ce alimenteaza fondurile speciale si veniturile nefiscale.

Veniturile fiscale provin din impozite directe asezate asupra veniturilor si averii persoanelor fizice si juridice si din impozite indirecte (taxe de consumatie sau accize, taxe vamale, monopoluri fiscale, taxe de inregistrare si de timbru).

Veniturile nefiscale cuprind prelevarile la buget cu titlu de dividend, redevente, chirii, etc. de la intreprinderile si proprietatile de stat si de la institutiile publice.

b) Resursele extraordinare (incidentale) sunt cele la care statul recurge in situatii exceptionale, cand resursele curente nu sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor publice. In categoria resurselor extraordinare se cuprind: emisiunea de bani de hartie  peste necesitatile reale ale circulatiei monetare, imprumuturile contractate pe plan intern si extern, ajutoarele si alte transferuri primite din strainatate, emisiunea baneasca fara acoperire, etc.

Din punct de vedere al provenientei lor resursele financiare publice se grupeaza in:

a) resurse interne;

b) resurse externe.

a) Resursele interne sunt constituite din: impozite, taxe, contributii, donatiile interne, emisiunile de bani de hartie, imprumuturile contractate pe piata interna, alte venituri exceptionale.

b) Resursele externe cuprind in principal imprumuturile de stat externe, transferurile externe primite sub forma de ajutoare nerambursabile etc. Imprumuturile de stat externe pot fi contractate la guvernele altor tari, la institutii financiar - bancare internationale, la banci private sau la alti detinatori de capitaluri banesti.

In Romania potrivit prevederilor Legii finantelor publice nr. 500/11.07.2002 resursele financiare publice sunt structurate pe criterii economice, in conformitate cu structura sistemului bugetar. Resursele financiare publice se constituie si se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete si anume: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si ale asigurarilor pentru somaj, bugetele locale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele institutiilor publice.

Resursele bugetului de stat sunt asigurate din:

- venituri curente:  - venituri fiscale (impozite directe si indirecte)

- venituri nefiscale

- venituri din capital;

- incasari din rambursarea imprumuturilor.

Resursele bugetului asigurarilor sociale de stat si ale asigurarilor pentru somaj provin din:

- venituri fiscale: contributia angajatorilor si a angajatilor; alte contributii;

- venituri nefiscale.

Resursele bugetelor locale sunt asigurate din:

- venituri proprii (venituri fiscale si venituri nefiscale);

- cote si sume defalcate din venituri ale bugetului de stat;

- cote aditionale;

- transferuri de la bugetul de stat.

Resursele fondurilor speciale se constituie  pe seama unor venituri fiscale de tipul contributiilor si impozitelor cu destinatie speciala, precum si din venituri nefiscale stabilite in functie de destinatia fiecarui fond.

Tot in categoria resurselor financiare publice se mai includ:

- fondurile din mijloace extrabugetare ale institutiilor si autoritatilor publice cu caracter de venituri curente;

- fondurile gestionate de Trezoreria Centrala, constituite, in principal, din imprumuturile contractate direct de catre stat, recuperarea din creantele externe ale statului si fonduri externe nerambursabile;

- veniturile si cheltuielile gestionate prin bugetul propriu al Trezoreriei Statului, specifice serviciilor si activitatilor sale.

Tabelul nr. 6.1. Structura resurselor financiare publice pe bugete in exercitiul financiar 2007

Sursa: discutii.m.finante.ro/static/10/mfp/buget/executii/buletin-exec-bgc-dec-2007