Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Statistica


GRECIA

Statistica



+ Font mai mare | - Font mai mic



GRECIA

Dezvoltarea legislatiei

Principala lege referitoare la controlul si interzicerea drogurilor in Grecia a fost adoptata in 1987, Legea nr. 1729/87. Principala ei filosofie era consideratia fata de dependentul de droguri ca "pacient' nu ca infractor facand diferenta intre dependentii de droguri si cei nedependenti ca o poarta pentru regulile de persecutie. Legea se refera la toate aspectele acestei probleme (represiune, terapie, reabilitare, regasire si prevenire). in urmatorii ani mai multe amendamente au fost adoptate



In 1993 o noua Lege nr. 2161/1993 a introdus chiar mai multe pedepse pentru traficul de droguri, pentru doctorii si farmacistii care nu respectau regulile privind prescriptia drogurilor. Pedepsirea traficului substantelor precursoare a fost, de asemenea, introdusa Amendamentul din 1995, Legea nr. 2331/1991, a pus accentuai pe terapie introducand amanarea pedepsei penale pentru delincventii privind drogurile care au experimentat un program terapeutic in timpul cand dosarele lor ajungeau la procuror sau judecator. O alta dispozitie permitea o suspendare permanenta a acuzarii care urma dupa o incheiere cu succes a tratamentului. in 1996 un alt amendament din Legea nr. 2408/1996, a introdus pedepse mai tolerante pentru consumatorii de droguri prinsi avand in posesie narcotice (art. 4). in 1997 Legea nr. 2479/1997 modifica cateva aspecte din Legea 2408/1996 reintroducand o clasa a drogurilor "in special periculoasa', introducand inchisoarea pe viata pentru traficantii de droguri recidivisti sau pentru distribuirea drogurilor folosind minori sau pentru minori (art. 8).

in 1991 o noua lege a introdus dipozitii care atribuiau pedepse mai indulgente pentru consumatorii de droguri in cazul in care faceau trafic de cantitati mici pe care le foloseau pentru uzul personal: Legea nr. 2721/1999.

Controlul substantelor

Atat timp cat pedeapsa pentru traficantii sau consumatorii de droguri este controlata legislatia Greciei a stabilit patru categorii de substante controlate, legea permite diferente intre dogurile controlate, la condamnare cum confirma art. 14 din Legea nr. 2161/1993: " La determinarea pedepsei, gradul de nocivitate al fiecarei substante narcotice si, in particular, categoria din care apartine, este luata in consideratie', implicand faptul ca distinctia naturii substantelor poate fi facuta de autoritatile judiciare. in practica heroina este considerata des ca fiind un drog foarte periculos, in timp ce celelalte substante sunt considerate mai putin nocive.

Consumarea si posesia drogurilor

Legea din 1987 si amendamentele sale stabilesc ca "Orice persoana care pentru uzul sau personal obtine ori poseda orice fel de droguri in cantitati mici, sau le folosesc pentru consumul propriu este pedepsit cu inchisoarea'. Cand pedepseste uzul si posesia drogurilor legea greceasca introduce un criteriu major: conditia consumatorului. Consumatorii arestati sunt impartiti in doua categorii: dependentii si nondependentii.

Nondependentii arestati pentru posesie sau uzul unor mici cantitati de droguri pot fi arestati si condamnati de la 10 zile pana la 5 ani ori/si sanctionati, la prima abatere ei trebuie sa urmeze un program de consiliere ca alternativa a pedepsei cu inchisoarea.

Dependentii de droguri primesc un tratament mai tolerant datorita faptului ca sistemul legal al Greciei considera dependenta ca fiind cauza principala a abaterilor in legatura cu drogurile. De aceea dependentii de droguri arestati pentru uzul si posesia personala sunt nepedepiti, cand la finalul actului acuzatorul recunoaste ca dependentul poseda o cantitate pentru uzul personal. Persoana va fi apoi invitata sa urmeze un program terapeutic, in practica, facilitatile tratamentului pentru traficanti trimise de judecatorii nu sunt disponibile, deci persoana va fi eliberata. Consumatorii de droguri vor infrunta cele mai puternice pedepse in cazul in care poseda cantitati mai mari decat consumul personal de la 1 la 5 ani, mergand pana la 10 ani cand o forma de trafic este implicata.

Legea (art. 14, Legea 2161/1993) a stabilit ca limita cantitatii de substante narcotice care acopera necesarul pentru un dependent pentru o anumita perioada, este determinata de autoritatile medicale. In orice caz, limitele care nu au fost stabilite si libertatea de a dispune este plecata de la autoritatile judiciare, precum si fixarea limitelor ce denota o cantitate mica sau mare de droguri.

Traficul de droguri ca infractiune

Datorita pozitiei sale geografice, Grecia a jucat un rol pricipal in lupta impotriva traficului de droguri desfasurat pe ruta Balcani-Turcia apoi prin insulele grecesti. Traficul de droguri nu este definit in legea greceasca ca atare. Transportul, vanzarea si producerea sunt infractiuni care pot fi asociate cu conceptul de trafic de droguri, unde pedepsele prevazute sunt printre cele mai grele din Europa.

Codul penal grecesc prevede inchisoarea pe viata cand traficul ilicit este realizat in cadrul crimei organizate. Pedeapsa de baza pentru trafic este inchisoarea pe un termen de cel putin 10 ani si amenda. Legea prevede cateva "cazuri speciale' cum ar fi introducerea drogurilor in scoli care este pedepsita cu cel putin 15 ani de inchisoare si amenda. Recidiva sau actionarea cu eficacitate, cu profesionalism va atrage mai multe pedepse cu caracter perpetuu.

Raportandu-ne la traficul in cantitati mici de catre cei ce folosesc sau/ si distribuie droguri, un nou amendament a fost adoptat in 1999 prin Legea nr. 2721/1999 atribuit Legii 1729/1987. El prevede tratamente judiciare mult mai tolerante pentru utilizatorii traficanti de droguri in cantitati mici. Daca este demonstrat ca uzul personal de droguri este principala incalcare a legii, persoana poate primi o sentinta de minimum 6 luni de inchisoare, in loc de un termen de inchisoare de pana la 10 ani, care poate fi, de asemenea, schimbata intr-o amenda sau chiar suspendata. Mai mult decat atat aceeasi lege introduce facilitati similare in cazul infractiunilor fara violenta comisa de catre utilizatorii de droguri pentru a-si finanta propria lor dependenta.

Acuzarea si practicile judiciare

In raport cu sistemul legal grecesc, politia nu poate avea puterea discretionala sa respinga un caz sau sa-1 retina in moduri alternative. in cazul infractiunilor minore politia greceasca are puterea discretionala de a nu referi un infractor pedepsei publice si de a rezolva cazul la sectia de politie (art. 4 Legea 1481/1984). In orice caz infractiunile legate de droguri, nu incluse in astfel de cazuri, si ele trebuie intotdeauna sa se sfarseasca prin acuzare. Procurorul, dupa primirea raportului politiei, este obligat sa puna sub urmarire tara sa aiba putere discretionara.

Urmarirea pe cale judiciara poate sa fie initiata de o "sumara' investigatie, sa fie condusa atat de un magistrat cat si de un ofiter de politie; de o investigatie "obisnuita' care este condusa de un judecator; sau prin transmiterea cazului direct la judecatorie. Aceasta ultima procedura este aplicata in cazul abaterilor neinsemnate, pentru infractiuni de importanta minora, unde faptele sunt clar dovedite, si delicte unde infractorul este arestat.

In legatura cu uzul/posesia ilegala de droguri, sansele de a nu fi pedepsit sunt mai mari cand este vorba de un drog mai putin periculos. Schimbul de cantitati mici de droguri intre consumatori, pentru uzul lor personal este considerat infractiune din 1999 prin art. 9, paragraf 4 din Legea 2721/1999.

Scenariul 1: Posesia de heroina pentru consumul personal al unui infractor adult

La arestarea unui dependent de droguri pentru posesia de heroina, politia este obligata, in conformitate cu tipul substantei si cantitatea confiscata sa raporteze imputernicitului districtului, singura autoritate responsabila sa-1 puna sub acuzare pe delincvent. in conformitate cu Legea 2161/1993, pentru determinarea sentintei, judecatoria ia in consideratie cantitatea retinuta de substanta, deci poate decide daca a fost exclusiv pentru consumul personal sau nu. Mai mult decat atat, gradul de nocivitate al substantelor specifice si tabelul in care substanta este clasificata in raport cu Legea 1729/1987 sunt, de asemenea, luate in considerare inainte de determinarea sentintei.

Consumatorii retinuti, care nu sunt dependenti, sunt adusi la proces fata sa fie arestati temporar. Consumatorii ocazionali, care sunt arestati, sunt raportati la imputernicitii districtului, iar, daca este posibil ei nu sunt adusi la proces fiind primul delict; pentru a urma un program de consiliere ei pot fi, in schimb, eliberati.

Scenariul 2: Caracteristica infractiunii comise de un consumator de droguri pentru a-si finanta propria dependenta

Dependentii care au comis o infractiune specifica pentru a-si facilita consumul de droguri, puteau, pana in iunie 1999 sa urmeze un program de dezintoxicare conform Legii 2331/1995 in loc sa fie trimisi in inchisoare, cu conditia ca serviciul de tratament sa trimita un raport oficial la autoritatea districtuala declarand ca infractorul a inceput, voluntar, si a fost prezent sistematic la tratament. Timpul petrecut la tratament era echivalent cu timpul pe care infractorul l-ar petrece in inchisoare. Daca acesta a terminat tratamentul cu succes, acuzarea putea fi permanent suspendata. Din iunie 1999, Legea 2721 stipuleaza in plus de dispozitiile ce pot fi, de asemenea, aplicate acestor consumatori de droguri care au comis unele infractiuni si care pot duce la bun sfarsit dezintoxicarea fara a urma un program de tratament autorizat urmatoarele preconditii necesare pentru implementatarea beneficiilor:

verificarea la un spital public sau la un program de tratament autorizat daca dependenta consumatorului a inceput inainte de comiterea infractiunii:

dezintoxicarea poate fi verificata printr-un serviciu autorizat dupa ce consumatorul a urmat un program de tratament pentru cel putin 6 luni.[1]

Scenariul 3: Proportia mica a distribuirii de droguri de catre un adult consumator pentru a-si finanta dependenta proprie de droguri

Dependentii implicati in traficul de droguri fac pana la 10 ani inchisoare, in timp ce infractorii care nu sunt dependenti pot face inchisoare pe viata. in 1999 o noua lege prevede dispozitii utile pentru consumatorii de droguri care fac trafic de cantitati mici de droguri ce se dovedesc a fi pentru consumul personal. Aceasta poate fi considerata ca o infractiune ce poate primi 6 luni de inchisoare, ce poate fi, de asemenea, schimbata intr-o sanctiune sau, chiar suspendata. Acuzarile pentru traficul de droguri sunt puse impotriva infractorilor tinand cont de cantitatea de droguri confiscata si de informatiile pe care politia le detine despre acesta. Este raportat in cazul in care politia este informata ca cineva este traficant de droguri, aresteaza consumatorii care obtin droguri pentru ei in scopul identificarii lor ca dealer de droguri si dupa o verificare pozitiva ei pun invinuiri impotriva infractorilor care fac trafic nu care consuma droguri. Politia are reguli interne cu privire la drogurile specifice a caror traficare trebuie oprita cu prioritate. Heroina este considerata cel mai "tare' drog si, de aceea, este pus cel mai mult in urmarire.

Imediat dupa heroina este cocaina, apoi drogurile sintetice si cannabisul. Consumatorii care sunt, de asemenea, implicati in trafic de droguri sunt raportati unui judecator care decide detentia lor temporara in cazul in care sunt motive pentru ea, daca drogurile fac parte din categoria "in special periculoase'. in orice caz, ei trebuie adusi la proces in nu mai mult de 18 luni.

Prevenirea, grija si tratamentul

In 1995 modificarea Legii 1729/1987 a introdus posibilitatea suspendarii procedurilor in cazul dependentilor acuzati de incalcarea legilor privitoare la narcotice. Autoritatea medicala trebuie sa raporteze autoritatii districtuale, demonstrand progresul acuzatului. in cazul succesului reabilitarii cazul va fi inchis si timpul petrecut la tratament poate fi dedus din sentinta. Legislatia greceasca include, de asemenea, posibilitatea de a replasa pedepsele printr-un ordin de detentie intr-un centru specializat de dezintoxicare. Cu alte cuvinte dependentii pot fi disciplinati printr-un tratament terapeutic obligatoriu intr-o institutie specializata.[2] Unitatile terapeutice pentru consumatorii de droguri nu sunt suficiente, deci persoana trebuie sa-si continue sentinta in inchisoare.

Diversitatea procedurilor in tratament este tipic aplicata doar daca este mandatata prin lege. Cand aceste alternative sunt prevazute ca o actiune, ele sunt introduse cu reluctanta. Aceasta se intampla deopotriva datorita premiselor legale ori datorita sistemului justitiar. Sunt cateva cazuri in care terapia este ordonata in locul tratamentului

Precursori

Legea nr. 2161/1993 introduce pedeapsa pentru traficul substantelor precursoare. Conform art. 9 controlul traficului de precursori este preluat de Oficiul Vamal, cu asistanta Organizatiei Nationale Antidrog in cazul Listei I Chimicale, si Laboratorul Chimic General de Stat in cazul Listelor II si III Chimicale. incalcarile controlului corespunzator reprezinta subiectul pedepselor prevazute in Codul Vamal. Art. 10 prevede pedepse egale cu pedepsele pentru traficantii de droguri pentru importul ilegal, producerea, distributia si posesia ilegala de droguri.

Sunt, de asemenea, pedepse administrative incluse in art. 8 din Legea 2443/1996 care cuprinde lista amenzilor ce pot fi platite de firme ce nu respecta conditiile cerute ce Acordul Ministerial E 2200/600 al. 1/7/1994. Acestea includ si mentinerea unui record profesional in legatura cu importul, exportul, fabricarea si transportul substantelor precursoare.

Banii spalati

Banii spalati au devenit delict in legislatia greceasca conform Ordonantei Prezidentiale 2181/1993. Cu aceasta ordonanta bancilor li s-a cerut sa identifice persoanele care fac tranzactii economice pentru mai mult de 15.000 de euro si, in cazul dubiilor si suspiciunilor asupra unor activitati ilegale, banca poate lua masuri rezonabile pentru a obtine mai multe informatii pentru identificarea persoanei. Tranzactiile internationale si legaturile comerciale straine sunt in mod strict tinute sub control. in 1995 noua legislatie (Legea nr. 2331/1995) a fost adoptata sa previna si sa combata legalizarea veniturilor infractionale. Pedeapsa pentru asemenea activitati infractionale poate sa fie pana la 10 ani.

Referiri

Texte revazute de d-na Mata Markellou

OKANA, Reitox National Reports

ELDD legal texts

CD. Spinellis si P. Zagoura, Acuzarea consumatorilor de droguri in Europa: varietatea platformei catre obiective similare, EMCDDA, 2001

MATA MARKELLOV in studierea alternativei inchisorii, EMCDDA

1. POLITICI NATIONALE SI CONTEXT

1.1. Cadru legal

1.1.1. Legislatia cu privire la droguri

Urmand amendamentele din 2002 din Legea privind drogurile, adresandu-se tratamentului de droguri individuala al dependentului si al prizonierului dependent de droguri, in 2003 o noua lege a fost adoptata cu privire la tratamentul penal al consumatorilor de droguri. Legea prevede pedepse mai tolerante pentru consumatori si nu inregistraza delictul la infractiunile oficiale cu conditia ca ei sa nu comita abateri grave pe o perioada de 5 ani. Ea urmareste sa evite stigmatizarea consumatorului si faciliteaza reintegrarea sociala. Legea, problemele si cadrul legal in intregime, ca forma, sunt prezentate mai jos:

Legea 3189/2003

Reforma Legii infractiunilor referitoare la minori, droguri si alte dispozitii

Aceasta lege reformeaza Legea infractiunilor cu privire la tratamentul minorilor si amendeaza articolele Legii 1729/1987 referitoare la narcotice. Capitolul C include amendamente pentru alte dispozitii. Amendamentele Legii drogurilor include reducerea la maximum a pedepselor pentru consumatorii de droguri de la 5 ani la un an si neincluderea delictului in infractiunile oficiale, cu conditia sa nu existe condamnare pentru acelasi delict timp de 5 ani. Mai mult decat atat legea prevede admiterea intr-o unitate speciala de tratament sau intr-un departament special al inchisorii, unde se stabilesc termenele si conditiile pentru o eliberare conditionata. Legea stipuleaza strict pedepsele pentru traficantii de droguri.

Legea 3215/2003

Ratificarea Acordului dintre Guvern si Republica Elena si Guvern si Federatia Rusa in cooperare cu Ministerul Ordinii Publice al Greciei si Ministerul de Interne al Federatiei Ruse in combaterea crimei organizate.

Legea 3204/2003

Amendamentul Legii NHS - Distribuirea competentei Ministerului Sanatatii si al Asistentei Sociale.

Aceasta lege amendeaza si completeaza Legea NHS si include corectarea unui numar de greseli din interiorul competentei Ministerului Sanatatii si Asistentei Sociale. Capitolul D corecteaza greseli referitoare la droguri si medicamente. Art. 28 se refera la greselile din operatia TH si art.39 se refera la operatia.

Legea 3227/2005

Masuri de a combate somajul si alte dispozitii

Aceasta lege prevede finantarea unei agentii nonprofit sub o lege privata si a autoritatii locale, care nu sunt beneficiari in sensul art. 1 din Legea 2860/2000, dar executa proiecte care prevad servicii suport de consiliere pentru grupurile vulnerabile de populatie bazate pe aprobarea actelor si prevederea unei antepregatiri, pregatiri si servicii suport, sprijin, masuri si actiuni ale "Serviciului de Pregatire Vocationala 2000-2006' Program Operational care este finantat de EU Structural Funds.

Substante absolvite de la control sau substante noi controlate in anul relatat:

Protocolno. DC 3 c/125489/2003 Absolvirea preparatelor farmaceutice de la prevederile Legii 1729/1987 referitoare la narcotice

Prepararea farmaceutica Celibron este remutata de la Tables nr. 8 decizie ministeriala 6b/6543/l 5-7-88 pentru ca nu contine unele ingrediente active prevazute de Legea 1729/1987

Protocolno. D_C 3 c/32162 Prepararea farmaceutica corectata de Legea 1729/1987 cu privire la narcotice.

Decizia de a include in preperarea farmaceutica a Oxycontin continand substanta Oxyicodone in Tables C al art. 4 din Legea 1729/1987

Concerta poate fi prescrisa doar de neurologi si psihiatri

Protocolno. D_C 3 c/39691: substante prevazute de Legea narcoticelor. Decizia de a include substanta Amineptine (7-[( 10,11 -dihydro-5Hdibenzo[a,d] cyclohepten-5-yl) amino] heptanoic acid) in Tabel C al art. 4, paragraful 3 din Legea 1729/1987

Protocolno. DC 3 c/33722/03: substanta reglementata in Legea narcoticelor

Decizia de a include substanta Dexmedetomidine (S) - 4- [1 -(2,3-xyryr)ethyl] imidazole in Tabel C al art. 4, paragraful 3 din Legea 1729/1987

1.1.2 Implementarea legii

Noua Lege 3189/03 prevede tratamente penele mai indulgente pentru consumatorii de droguri. Noua lege amendeaza Legea 1729/1987 si stipuleaza ca obtinerea individuala si celelalte detineri de droguri doar pentru consumul personal, in cantitati determinate sa satisfaca doar nevoile personale, sau consumul drogurilor ori cultivarea de cannabis in numar si suprafete care sa justifice uzul personal sunt condamnate la nu mai mult de un an de inchisoare. In concordanta cu aceasta lege delictul nu este inscris in documentele infractionale, cu conditia ca acestia sa nu comita o infractiune relevanta pe o perioada de 5 ani. Noua lege stipuleaza, de asemenea, folosirea termenului "dependent individual de droguri' in loc de termenul "dependent de droguri' care a fost folosit pana in zilele noastre. Mai mult, legea prevede admiterea delincventului in unitati speciale de tratament sau intr-un departament special al inchisorii care opereaza sub auspiciile agentiilor recunoscute in temeiul legii conform ordinului judecatorului. Noua Lege previne stigmatizarea consumatorilor de droguri si faciliteaza reintegrarea lor sociala si profesionala.

1.2. Cadrul institutional, strategii si politici

In partea principala a institutionalizarii toate ministerele implicate in implementarea NAP trebuiau sa stabileasca "drogurile importante'. Mai mult, va fi stabilit responsabil pentru alocarea de fonduri necesare pentru implementare actiunilor tuturor ministerelor competente, Un Singur Fond pentru Adresarea Problemelor Legate de Substantele Vicioase. NAP, de asemenea, considera necesara stabilirea unui institut special pentru dependenta de substante si dependentii de droguri, si, in final consolidarea legislatiei grecesti cu privire la droguri.

Coordonarea aranjamentelor

Existenta NAP, operational din 2002, atribuie responsabilitatea pentru coordonarea actiunilor pe terenul reducerii pentru Okana si in terenul suplinirii reducerii Unitatii coordonatoare centrale antidrog. in 2004 un coordonator national antidrog a fost stabilit, care pe langa celelalte responsabilitati este, de asemenea, membru al Managementului Departamentului EMCDDA.

Planul de actiune national

Planul de actiune national 2002-2006 NAP pentru a contracara dependenta substantelor a fost oficial implementat in al doilea an. NAP stabileste masuri pentru o dezvoltare echilibrata a cererii si suplinirea reducerii actiunilor atat timp cat exista masuri de dezvoltare si intarire a cooperarii dintre agentiile implicate. Rolul societatii civile trebuia recunoscut de NAP, erau intreprinse campanii in efortul de a starni sensibilitatea publica fata de consumatori. In cateva cazuri unele comunitati locale au reactionat impotriva acestora si aceasta este de departe o dovada o importantei informarii publicului si a necesitatii investigarii sistematice a nevoilor si viziunilor comunitatilor locale.

Drept prevenire informarea publica, programele de constientizare si programele de lucru au fost implementate. Ca tratament s-au intensificat programele existente si unul nou s-a dezvoltat pentru a veni in intampinarea diverselor nevoi ale consumatorilor de droguri. Pluralismul este unul dintre obiectivele NAP.

In privinta legislatiei, amendamentele erau facute articolelor din prima lege a narcoticelor (Legea 1729/1987) rezultand coborarea maximului pedepsei pentru consumator. Promovarea cooperarii reprezinta o inalta valoare pentru NAP.

Presedintia Greciei

Guvernul Greciei, care a detinut presedintia EU in prima jumatate a anului 2003, a continuat munca initiata de presedintii anteriori si a introdus noi initiative dezvoltate pe dialogul sistematic si constructiv intre statele membre, in contextul EU Horizontal Working Party and Drugs si Planul European de Actiune 2000-2004. Diferitele perceptii si politici apropie statele membre EU, diferitele decizii si lipsa bazei legale necesare in legislatia EU referitoare la sanatate si educatie rezulta din problemele care erau rezolvate prin eforturi persistente si, care, conduceau catre deplina adoptie de catre Ministerul de Stat ale tuturor initiativelor luate de presedintia Greciei.

Presedintia este responsabila pentru coordonarea pozitiilor membrelor statelor EU in timpul sesiunilor anuale UN Commission on Narcotic Drugs tinute in aprilie la Viena. A 46-a sesiune tinuta in timpul presedintiei Greciei a fost foarte importanta deoarece principalele teme au fost evaluate de catre UN ten-year Action Plan on Drugs (1998-2008) si, de asemenea, a inclus doua zile de segment la nivel ministerial.

Rezolutia de stat in importanta interventiei sale timpurii in prevenirea dependentei de doguri. Rezolutia include referinte specifice ce trebuie subliniate in diagnozele timpurii ale consumului de droguri, la populatia tanara care risca dezvoltarea dependentei si in dezvoltarea apropierii inovative si evidentei bazate pe interventia din timp a metodelor si strategiilor;

Rezolutia guvernelor participante ale statelor membre in segmentul ministerial in tratamentul de integrare pentru dependentii individuali inrt-un sistem national de sanatate. Rezolutia tine cont de implicatiile legale, socilale de sanatate ale problemelor drogurilor, facilitatea integrarii diagnozei dependentei de droguri, de interventii concise referitoare la tratamentul medical asistat in serviciile primare si secundare ale NHS.

Rezolutia guvernelor statelor membre din segmentul ministerial participa la dezvoltarea curriculei referitoare la neglijenta in abuzul de droguri, sanatate, grija si profesionalism in privinta integrarii studentilor in educatia universitatilor. Mai mult, cu privire la cererea de droguri si suplinirea acestora Consiliul a adoptat un plan de actiune pentru Balcani si un plan de implementare. Mai precis:

- in 5-6 iunie Consiliul Justitiei si Afacerilor Interne a adoptat un plan de actiune referitor la traficul de droguri intre UE, tarile din vestul Balcanilor si statele candidate, planul de actiune urmareste promovarea cooperarii pentru a combate traficul de droguri, crima organizata din EU, statele candidate si cele din vestul Balcanilor si intarirea stabilitatii si securitatii in regiune.

in 25-26 iunie Consiliul a adoptat un act de implementare completa a planului de actiune asupra drogurilor, actul a fost o initiativa inchegata a UK si a presedintiei Greciei urmarind sa duca la indeplinire Planul de Actiune asupra Drogurilor in special in lumina evaluarii Comisiei Europene.

Cu privire la fumat, presedintia Greciei a incheiat discutiile de 4 ani si a reusit sa ajunga la o pozitie comuna intre statele membre si tarile promovate la consiliul sanatatii. Urmand adoptarea unanima a unui document elaborat de presedintia Greciei pentru UE reprezentata de Ministerul Sanatatii a semnat WHO International Framework Convention on Tobacco Control. Conventia legifereaza protectia, prevenirea si promovarea sanatatii de la consecintele devastatoare produse de tutun. Statele membre si tarile promovate datoreaza in cadrul implementarii conventiei, promovarea informatiilor si programelor de tratament cu privire la fumat, interzicerea vanzarii tigarilor la minori si limitarea expunerii la fumatul pasiv.

1.2.3. Implementarea strategiilor si politicilor

Reducerea cererii

Reducerea consumului de droguri reprezinta unul dintre cei doi stalpi ai dezvoltarii actiunilor efective in acord cu NAP. in 2003 intensificarea actiunilor de tratament, prevenire si reintegrare a consumatorilor de droguri a fost marcata si implementata.

Prevenirea primara

In cadrul prevenirii primare, principala tinta este sa consolideze existenta centrelor de prevenire (in total 63). in 2003 un nou centrii de prevenire a devenit operational in Peloponnese in timp ce 4 noi centre de prevenire in Atena erau aproape de a deveni operationale. Pentru anul 2004 targetul era de a pune in miscare cate un centru de prevenire pentru fiecare district. In acelasi timp un Memorandum de intelegere semnat de si de Ministerul Educatiei si Afacerilor Religioase, al Sanatatii si Asistentei Sociale prin care s-au promovat programele de prevenire in toate nivelurile educatiei. Memorandumul stabileste cadrul pentru cooperarea dintre Ministerul Educatiei si in viziunea implementarii programelor de prevenire de baza in scoli. Programele vor fi implementate de centrele de prevenire in cooperare cu conducerile educatiei si sanatatii si centrele de consiliere ale tinerilor.

Conform Legii 2161/1993 OKANA are o responsabilitate stiintifica de a supraveghea astfel de proiecte. Memorandumul sustine stabilirea unui Comitet Unit, compus din doi reprezentanti ai Ministerului Educatiei, un reprezentant al Ministerului Sanatatii ti Asistentei Sociale, doi reprezentanti care vor monitoriza implementarea termenelor si conditiilor

Memorandumului. in acord cu NAP Centrul de prevenire al fundatiei pentru educatie psiho-sociala si suport DIAKONIA sub auspiciile Arhiepiscopiei Atenei a devenit operational.

Cea de-a doua prevenire-tratamentul

In 2003 si la inceputul lui 2004, 44 de programe de tratament si 3 servicii erau operationale. Problemele unor lungi liste de asteptare inca nu s-au rezolvat.

Terapia Prevenirii-reintegrarea

in planul prevenirii tertiare, eforturile sunt facute sa asigure o integrare sociala si pentru a creste numarul de consumatori descoperiti, pentru a stabili acest target cel putin o unitate sociala de reintegrare ar fi trebuit stabilita in fiecare district.

Lupta impotriva excluderii sociale si pentru reintegrare sociala este, de asemenea, sprijinita prin Legea 3198/2003. in cadrul initiativei Comunitatii egale, in 2002-2003 o retea a intregii natiuni a fost creata cuprinzand toate agentiile active pentru reintegrarea sociala si urmarind includerea fostilor consumatori "Sansele si posibilitatile de angajare si reabilitare'.

Suplinirea reducerii

Accente speciale sunt plasate pe organizarea si coordonarea actiunilor tuturor agentiilor implicate in reducerea consumului de droguri. Central Anti-Drug Coordonation Unit-National Intelligence Unit are sarcina coordonarii, in 2003 Grecia a semnat 3 acorduri internatioane cu Malta, Ucraina si Rusia in scopul combaterii crimei organizate si traficului de droguri. Stabilirea unor parteneri internationali reprezenta o prioritate. in 2004 Ministrul Ordinii Publice al Greciei s-a intalnit cu omologul sau din Albania in vederea consolidarii cooperarii intre cele doua tari. Principalele probleme de pe agenda de lucru erau cooperarea bilaterala in materie de securitate cu privire la Jocurile Olimpice si cooperarea in legatura cu combaterea crimei organizate, traficului de droguri si traficului de fiinte umane.

1.2.4. Impactul politicilor si strategiilor

Implementarea politicilor dezvoltate in cadrul NAP rezulta in introducerea pluralismului in programe de tratament accesibile si o acoperire cat mai mare a consumatorilor de droguri si a nevoilor acestora. Actiunile se ghideaza pentru a determina scaderea numarului de decese in randul consumatorilor la

inceput in 2002 apoi in 2003. Actiunile includ extinderea . Unitatile

substituite si implicarea NHS in structurile ei locale in administrarea substitutelor si antagonistilor, nu se poate spune ca aceste actiuni nu au intalnit obstacole. Unul dintre impactele negative a fost reactia locuitorilor si autoritatilor locale in Thessaloniki impotriva stabilirii unei unitati de substituire in oras. Mai mult, dezvoltarea unui nou program de tratament notabil, in principal pentru adolescenti, a contribuit la o mai buna rezolvare in problema renuntarii la droguri. O mare importanta o are activitatea Centrului de prevenire care asigura informarea publicului general cat si a grupurilor de risc. in ultimul an Legea 3189/2003 a fost aprobata. Noua lege, in completarea Legii amendate nr. 1729/1987 in legatura cu tratamentele penale ale dependentilor stipuleaza pedepse mai indulgente pentru a evita stigmatizarea acestora si a facilita reintegrarea sociala si profesionala.



CD. Spinellis si P. Zagoura in. lotizarea consumatorilor de droguri in Europa: varietatea platformei catre obiective similare. EM(l)l)A, 2001

MATA MARKELLOV in studierea alternativei inchisorii. EMCDDA



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2296
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved