Apa la Barlad

Apa la Barlad-

     Apele de suprafata din vecinatatea orasului Barlad sunt: raul Barlad, paraul Valea Seaca, paraul Sohodol si paraul Simila, cu debite variabile. Raul Barlad are un debit mediu de 1,7 m²/s, iar pentru tronsonul cuprins intre Barlad si Tecuci, cu o lungime de 50 km, are valori medii ponderate pentru indicatorii privind regimul de oxigenare si regimul toxinelor speciale, ceea ce indica incadrarea in categoria a III-a de calitate, conform datelor puse la dispozitie de Agentia de mediu Vaslui si de Primaria municipiului Barlad. Raul Barlad este apa cea mai insemnata din oras, care dupa rectificarea cursului, in urma inundatiei din 1932, curge prin

 partea de est a orasului. Prin oras curge Valea Seaca intalnita in documente istorice  si cu alte denumiri: Periana, Cacaina.

     Hidrografia mai este reprezentata, in perimetrul strict al orasului, si de cateva meandre parasite ale Barladului, cu apa mai mult stationara. Dintr-un asemenea meandru s-a amenajat in partea de sud a orasului lacul de agrement Prodana.

     S-au efectuat mai multe studii, pentru intelegerea relatiilor ecologice, in vederea atenuarii impacturilor omului asupra mediului si pentru a schimba pozitia noastra din adversar al naturii, in aliat al ei.

Regimul de scurgere al raului Barlad, ca si al Vaii Seci, este tipic continental. Din datele consemnate la Statia Hidrologica a orasului, rezulta, ca aproape 30% din volumul anual al scurgerilor se produce primavara, in tip ce, sfarsitul verii inseamna scurgeri doar de 0,5-4% din volumul anual. Scurgerea pe majoritatea apelor curgatoare este semipermanenta.

     Nici Barladul nu face exceptie. Secarea lui se produce periodic, in cel mai bun caz din trei in trei ani. Arterele hidrografice din zona Barladului se alimenteaza in principal din surse superficiale, apele din ploi si zapezi participand cu 45-50% la scurgerea raurilor, alimentarea subterana fiind redusa. Debitul Barladului in zona orasului este de 3 /m³/s.   

     In studiul de fata am incercat sa analizam calitatea apei in zona Barladului, pornind de la situatia existenta. Apa ca factor de mediu, a fost supusa agresiunii activitatii umane, ceea ce i-a schimbat progresiv calitatea, avand si unele repercursiuni de ordin social, sau afectand calitatea vietii. Ramurile industriale consumatoare de apa, utilizarea de tehnologii uzate, neexecutarea de reparatii la reteaua de distributie, insuficienta echipamentelor de epurare a apelor uzate si exploatarea lor defectuasa au condus la o deteriorare a calitati apei. Din fericire municipiul Barlad are o traditie  industriala putin poluanta. La aceasta s-a adaugat si scaderea activitatii industriale din ultimii ani. Dar tinand cont de influenta poluantului asupra starii de sanatate a populatiei, de masura in care efectul poluantilor este reversibil, de marimea colectivitatii umane expusa poluarii, urmarind gradul in care problema poate avea valoare negativa local sau regional, se poate afirma ca, industria municipiului Barlad, duce la  poluarea apei, prin deversarea apelor uzate in Barlad, Simila, Valea  Seaca. 

      Sursele de suprafata pentru alimentarea cu apa a orasului sunt: Lacul de acumulare "Rapa Albastra", pe raul Simila si Lacul "Cuibul Vulturirilor", pe raul Tutova. Prin statia de tratare "Rapa Albastra" se asigura un debit mediu de 400 l/s. Sursa "Rapa Albastra" este un lac de acumulare cu rol in aprovizionarea cu apa industriala a Intreprinderii de rulmenti, care de multe ori se completeaza prin pomparea apei din raul Balad. Exploatarea lipsita de interes din partea proprietarului (S.C. KOMBASAN S.A ), face ca aceasta apa sa fie improprie consumului uman.

     A doua sursa de suprafata este Lacul "Cuibul Vulturilor", cu un volum de 10 milioane m² si care prin statia de tratare "Crang" asigura un debit de 300 l/s, lacul constituind una din sursele de aprovizionare cu apa ale orasului. Analiza chimica a apei lacului scoate in evidenta cateva aspecte caracteristici. La intrarea si la iesirea apei din statia de tratare " Crang " aceastea au calitativ urmatoarele valori:

Principalii indicatori  la intrarea si iesirea apei din statia de tratare

     Fata de STAS1342/ 91, indicatorul pentru apa potabila distribuita dupa statia de tratare "Crang", prezinta depasiri la parametrul substante organice fara ca acestea sa influenteze oxigenul dizolvat sau sa genereze amoniac, nitriti, nitrati, facand apa potabila. Calitatea apei potabile in Barlad depinde de eficienta statiei de tratare "Crang".

     Sistemul de alimentare a orasului  cu apa din subteran cuprinde captarea de la Negrilesti din judetul Galati, cu 18 foraje, la adancimi cuprinse intre 1,70-8,0 m si cu debit de cca 180 l/s. Captarea de la Negrilesti a fost extinsa cu inca 5 foraje, cu debit 600 m/s, in aceeasi  zona, dar si cu 10 foraje pe traseul aductiunii, cu debit estimat la 40 l/s. In zona orasului sunt inca 15 puturi cu debit total de 30 l/s. De la sursa Negrilesti, si de la puturile forate pe tratraseu nu ajunge decat 80 % din debitul apelor, restul fiind consumat in localitatile strabatute de aductiunea Negrilesti-Barlad.

     Supusa in permanenta contactului cu diferiti agenti impurificatori, rezultati, de cele mai multe ori, din activitatile umane, apa subterana freatica devine un element poluat, desi ea reprezinta principala sursa de apa potabila a orasului Barlad. Conform buletinelor de analiza, eliberate de statia de epurare a orasului, apele subterane sunt salubre din punct de vedere chimic si bacteriologci, inscriindu-se in indicatorii stabiliti de STAS 1343/91. Din tabelul de mai mai  jos, reies valorile principalilor indicatori din STAS 11343/91 atat la intrarea cat si la iesirea apei din Uzina de Apa.

Tabel 2.

Valorile principalilor  indicatori la intrarea si iesirea din Uzina de apa.