RELATII INTRE CULTURA VECHE SI CULTURA MODERNA

RELATII INTRE CULTURA VECHE SI CULTURA MODERNA

Daci - Mituri

Hultanul, Lostrita, pastoral- al transhumantei, zburatorul-mit erotic

Mitul Hultanului

Mitul hultanului (sau al zgrimintesului, cum mai este numit in alte zone) este una din creatiile originale si deosebite ale mitologiei getilor, ce s-a transfigurat mai tarziu si in mitologia romanilor. Originile figurii hultanului se regasesc in practicile ascetice ale vechilor daci, in casta preotimii, a initiatilor.
Devin hultani numai copiii ce s-au nascut cu caita (placenta) pe cap sau cel de-al saptelea fiu al celui de-al saptelea fiu. Unii dintre acesti copii оnsemnati din nastere sunt furati de mici de catre hultanii batrani si dusi la scoala din 'Crugul Pamantului', pe Celalalt Taram, unde sunt instruiti pana la varsta de 20 de ani. 'Crugul Pamantului' inseamna 'mijlocul Pamantului', insa nu cu sensul de centru (geologic, geografic) ci mai degraba 'miezul, originea', ca in expresia 'crescut in mijlocul lupilor'. In unele zone din Romania s-a pastrat pina azi credinta conform careia copiii nascuti cu caita pe cap sunt predestinati sa cunoasca tainele stihiilor, pe cand in alte parti folclorul spune ca acesti copii pot deveni strigoi, adica vor putea calatori in afara trupului.
Dupa ce isi оnsusesc initierea magica, hultanii devin protectorii drumurilor de munte, stapani ai secretelor vazduhului si ai manifestarilor vremii. Ei duc o viata singuratica, retrasi undeva in maruntaiele muntilor. Pentru a putea practica magia, hultanul depune printre altele si un juramant de castitate foarte strict; este suficient sa se indragosteasca de o femeie pentru a-si pierde puterile. La diverse date stiute doar de ei, acesti vrajitori coboara din creierii muntilor pentru a strabate satele, cersind si оncercand inimile oamenilor. Pomana pe care o primesc o arunca pe ape curgatoare, pentru a ajunge ofranda pe Taramul Celalalt, parcurgand Apa Sambetei. Cand oamenii le gresesc, hultanii aduc norii de ploaie si grindina asupra pamanturilor lor.
Adoptarea crestinismului drept religie oficiala a alterat mitul hultanului. Crestinii i-au denumit 'solomonari', dupa regele Solomon dar, ca in orice proces de asimilare, au transformat hultanul intr-un personaj malefic, pentru a indeparta oamenii de la vechile credinte. In acelasi spirit, crestinismul a produs un nou personaj, contra-solomonarul, menit sa-i apere pe oameni de solomonar, devenit brusc un tiran care cerea bir de la sateni pentru a nu le distruge recoltele. Pentru Getica am incercat sa filtram elementele crestine si sa redam adevarata imagine a hultanului, dinainte de crestinizare.

Hultanul este asociat direct cu imaginea balaurului. Pentru a se inalta printre nori, el trebuie sa cheme un balaur si sa-l incalece. Cand calatoreste pe balaur sau pe nori, vrajitorul este invizibil oamenilor de rand, putand fi vazut doar de catre alti vrajitori. Chemarea balaurului este un ritual esential pentru hultan. Mitul spune ca balaurii traiesc in lacurile de munte fara fund, iar pentru a-i putea incaleca, initiatul trebuie sa sparga gheata lacului cu o toporisca descantata si sa le puna pe gat un frau din lemn de mesteacan. De aceea, hultanul nu se desparte niciodata de toporisca sa vrajita, de fraul de mesteacan si de cartea de vraji.