CHESTIONAR SCHENGEN

I.  MANAGEMENTUL GENERAL AL FRONTIERELOR EXTERNE

A.     Modelul securitatii frontierelor

Descrieti modelul securitatii frontierelor in tara dumneavoastra. Este acest model bazat pe o Ordonanta de Guvern?

RASPUNS:

Securitatea frontierelor in Romania se bazeaza pe modelul celor patru filtre/niveluri

Filtrul I - Activitati desfasurate in terte tari, in special in tarile de origine si de tranzit

Filtrul I este proiectat pentru a asigura controlul la distanta al migratiei ilegale si al altor forme de infractionalitate transfrontaliera si prezinta activitatile ce se desfasoara in tari terte, mai ales in tarile de origine si tranzit pentru migratia ilegala.

Filtrul II - Cooperarea internationala privind frontiera

Filtrul II este proiectat sa asigure o cooperare eficienta la frontiera intre statele vecine, precum si intre statele membre ale Uniunii Europene si alte state din zona, luand in considerare faptul ca un control efectiv la frontiera nu poate fi realizat numai de catre un singur partener.

Filtrul III - Controlul si supravegherea frontierei de stat a Romaniei

Activitatile desfasurate in acest filtru au in vedere asigurarea controlului frontierei, asa cum este acesta prevazut in Regulamentul (EC) nr. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 martie 2006 privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulatii a persoanelor peste frontiere, Codul frontierelor Schengen. Filtrul III asigura o stare de fapt adecvata la frontiera, precum si respectarea prevederilor legale.

Filtrul IV - Activitati desfasurate in interiorul teritoriului national

Filtrul IV asigura, pe de-o parte, suportul necesar pentru operatiunile de control si supraveghere realizate la frontiera si, pe de alta parte, masurile compensatorii necesar a fi adoptate in momentul in care se va renunta la controalele efectuate la frontierele interne ale Uniunii Europene.

SISF reprezinta principalul instrument de exercitare a managementului integrat al frontierei de stat a Romaniei. Prin natura sa, SISF face parte din categoria sistemelor complexe - sistem de sisteme - si are in componenta multiple subsisteme autonome complexe, aflate in stransa interrelationare, diferite din punct de vedere tehnologic, contextual, operational, geografic si al cadrului conceptual. Realizarea acestuia constituie o prioritate a Romaniei, prin prisma asigurarii securitatii propriilor frontiere si a frontierei externe a Uniunii Europene, in perspectiva integrarii in zona europeana de libertate, securitate si justitie

SISF are urmatoarele componente si subsisteme, intre care exista stranse legaturi de interdependenta si interconditionare:

a) componenta operativa: subsistemul legislativ; subsistemul resurselor umane; subsistemul procedurilor operationale;

b) componenta tehnica: subsistemul infrastructura: subsistemul supraveghere a frontierei; subsistemul control al trecerii frontierei; subsistemul IT, subsistemul de radiocomunicatii mobile, subsistemul comunicatii fixe, subsistemul comunicatii voce si date; subsistemul mobilitate; subsistemul suport logistic integrat.

Modelul securitatii frontierei este descris in HOTARAREA nr. 324 din 28 martie 2007pentru aprobarea Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat a Romaniei in perioada 2007-2010.

In legislatie este prevazuta problema managementului la frontiera si problemele direct legate de aceasta?

RASPUNS: HOTARAREA nr. 324 din 28 martie 2007 pentru aprobarea Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat a Romaniei in perioada 2007-2010, PLANUL de actiune Schengen revizuit 2007.

Care considerati ca sunt principalele amenintari impotriva securitatii frontierelor tarii dumneavoastra?

RASPUNS: Necesitatea securitatii integrate a frontierei Romaniei este determinata de cresterea in amploare si complexitate a infractionalitatii transfrontaliere, pe directia principala est-vest si directiile adiacente, dinspre sud si dinspre nord spre vest, de extinderea la nivel international a fenomenului criminalitatii organizate, de existenta conditiilor favorizante ale acesteia, cum ar fi crize economice, conflicte sociale, etnice si religioase, precum si de proliferarea amenintarilor teroriste la adresa Romaniei. Romania, prin pozitia sa in zona central-sud-est europeana, are un rol major in mentinerea stabilitatii si securitatii in aceasta zona, necesar atat constructiei si dezvoltarii europene, cat si intereselor euroatlantice.

Principalele tendinte ale infractionalitatii transfrontaliere

Infractionalitatea transfrontaliera organizata reprezinta o amenintare globala, in evolutie, care a dobandit capacitatea de a influenta politica statelor si activitatea institutiilor democratice. Ea constituie atat o expresie a proliferarii unor fenomene negative care se amplifica in conditiile globalizarii, cat si o consecinta directa a gestionarii ineficiente a schimbarilor politice, economice si sociale profunde care s-au produs in Europa centrala, de est si de sud-est in procesul de disparitie a regimurilor comuniste.

Pe fondul unei astfel de situatii, spatiul de interes strategic in care se afla Romania este sursa, zona de tranzit si destinatie a unor activitati infractionale constand in: migratie ilegala si trafic de fiinte umane; trafic ilegal de armament, munitie, materii explozive si radioactive; trafic de stupefiante si precursori; trafic de produse contrafacute; activitati de spalare a banilor; alte aspecte ale infractionalitatii economico-financiare. Prin natura si amploarea lor, astfel de activitati sunt favorizate de existenta conflictelor locale si, la randul lor, pot favoriza terorismul si proliferarea armelor de distrugere in masa. Devine tot mai evident faptul ca aceasta noua extindere a faptelor ilicite a gasit un teren fertil in mediile infractionale autohtone, reprezentand noi amenintari la adresa ordinii, linistii si a sigurantei publice.

Principalele tendinte care definesc evolutia fenomenului infractionalitatii transfrontaliere sunt:

a) adaptarea specificului operational al retelelor de migratie ilegala, in intentia de a eluda masurile de control adoptate de statele europene, prin diversificarea metodelor uzitate, prin perfectionarea organizarii interne, precum si prin conspirarea si disimularea actiunilor derulate;

b) diversificarea formelor de valorificare a produselor, valorilor si a avantajelor rezultate din savarsirea unor infractiuni, menite sa ascunda sursele venitului ilicit si sa il amplifice, cum ar fi jocurile de noroc, reteaua cazinourilor, intensificarea traficului ilicit cu obiecte de arta si din patrimoniul cultural national si altele asemenea;

c) extinderea fenomenului de conexare a infractiunilor aducatoare de mari venituri cu alte infractiuni violente, cu amploare si consecinte grave in randul populatiei, cum ar fi actiuni teroriste, destabilizatoare si altele asemenea, in vederea asigurarii finantarii acestora din urma;

d) scaderea numarului de infractiuni comise cu violenta si cresterea ponderii infractiunilor a caror savarsire presupune organizare, pregatire minutioasa si dotari tehnice de varf;

e) extinderea paletei infractionale si in domeniul tehnologiei informatiei (IT), prin accesarea frauduloasa si neautorizata a bazelor de date ale unor institutii publice, in vederea exploatarii informatiilor astfel obtinute;

f) schimbarea permanenta a rutelor utilizate si a marfurilor sau produselor traficate la 'cerintele pietei'. Astfel, este de asteptat o crestere a traficarii stupefiantelor sintetice dinspre vestul continentului spre est. Romania, dintr-o tara, preponderent, de tranzit al stupefiantelor, a devenit si o piata de consum;

g) diversificarea mijloacelor si a modalitatilor de sustragere de la controlul legal si de specialitate al trecerilor peste frontiera a produselor periculoase, a marfurilor contrafacute, subevaluate sau nedeclarate, a speciilor periclitate de fauna si flora salbatica, a materialului lemnos si a celui genetic forestier;

h) amploarea fenomenului de trafic cu produse puternic taxate, produse accizabile;

i) cresterea cazurilor de implicare a retelelor de contrabanda in traficul cu produse contrafacute;

j) implicarea retelelor de crima organizata in traficul ilegal cu valuta si alte instrumente de    plata la purtator, cum ar fi carduri bancare, cecuri de calatorie, ordine de plata si altele asemenea;

k) specularea abila a legislatiei si atragerea unor persoane cu functii de decizie din institutii cu atributii in lupta impotriva fraudelor vamale si a coruptiei pentru asigurarea protectiei operatiunilor ilegale desfasurate;

l) transformarea Romaniei dintr-o sursa de forta de munca la negru intr-un consumator pentru cetateni ai unor state din Asia, Africa si chiar din Europa, ceea ce va determina mutatii in volumul, sensul si in destinatia migratiei ilegale, precum si ale infractiunilor conexe.

Pe langa particularitatile de mai sus, trebuie subliniata si pozitia geostrategica a Romaniei, ale carei granite constituie o mare parte din frontierele externe ale Uniunii Europene, ceea ce determina luarea unor masuri speciale pentru asigurarea unui inalt nivel de control al frontierei. Aproximativ 2.000 km - frontiera cu Moldova, 681,3 km, Ucraina, 649,4 km, Marea Neagra, 193,5 km, si frontiera cu Serbia, 546,4 km - reprezinta frontiere externe ale Uniunii Europene. Astfel, asigurarea unui management adecvat al frontierei si introducerea unor tehnologii performante pentru securitatea frontierei reprezinta aspecte de interes nu numai pentru Romania, dar si pentru Uniunea Europeana.

B.     Structura organizatorica

Exista un plan national de securitate la frontiera in care sa fie dezvoltata strategia managementului general al controlului la frontiera?

RASPUNS: PLANUL DE ACTIUNE SCHENGEN, revizuit 2007,

In capitolul I, referitor la controlul frontierei sunt descrise activitati privind:

1. Trecerea frontierelor interne

2. Trecerea frontierelor externe

3. Reglementari pentru aeroporturi

4. Reglementari pentru traficul fluvial si maritim

5. Cooperarea intre statele contractante

In cadrul Strategiei de Securitate Nationala a Ramaniei adoptata de catre C.S.A.T prin Hotararea 62 / 2006, construirea noii identitati europene si euroatlantice reprezinta un obiectiv fundamental al Romaniei.

Strategia Nationala de Management Integrat al Frontierei de Stat adoptata prin H.G. 471 / 2004 stabileste cadrul legal si administrativ de coordonare operationala, unitara si coerenta la nivel national.

Totodata H.G. 1314 / 2007 stabileste organele de specialitate ale administratiei centrale care au obligatia de a realiza obiectivele specifice domeniilor de activitate.

Care sunt autoritatile responsabile cu controlul si securizarea frontierelor din tara dumneavoastra?

RASPUNS:

Principalele institutii cu competente specifice in controlul si supravegherea frontierei de stat a Romaniei sunt:

a) Ministerul Internelor si Reformei Administrative:

(I) Politia de Frontiera Romana;

(II) Oficiul National pentru Refugiati;

b) Autoritatea Nationala a Vamilor;

c) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului;

d) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale;

e) Ministerul Sanatatii Publice;

f) Ministerul Apararii;

g) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor;

h) Garda Nationala de Mediu.

i) Serviciul Roman de Informatii

Carui minister li se subordoneaza acestea?

b) Autoritatea Nationala a Vamilor- se subordoneaza Ministerului Finantelor Publice

g)Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor- se    subordoneaza Guvernului Romaniei

h) Garda Nationala de Mediu- se subornoneaza Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile

Descrieti structura acestor autoritati si cum sunt atribuite responsabilitatile intre acestea?

RASPUNS:

a) Ministerul Internelor si Reformei Administrative:

(I) Politia de Frontiera Romana- este institutia specializata a statului care exercita atributiile ce ii revin cu privire la supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea si combaterea migratiei ilegale si a faptelor specifice criminalitatii transfrontaliere savarsite in zona de competenta, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pasapoartelor si strainilor, asigurarea intereselor statului roman pe Dunarea interioara si canalul Sulina situate in afara zonei de frontiera,     in zona contigua si in zona economica exclusiva, respectarea ordinii si linistii publice in zona de competenta, in conditiile legii.

(II) Oficiul Roman pentru Imigrari- asigura cadrul legal prin care sunt reglementate intrarea, sederea si iesirea strainilor pe teritoriul Romaniei sau de pe teritoriul Romaniei, drepturile si obligatiile acestora, precum si masuri specifice de control al imigratiei, in conformitate cu obligatiile asumate de Romania prin documentele internationale la care este membra;

b) Autoritatea Nationala a Vamilor-asigura respectarea prevederilor legale privind I/E in/din tara a marfurilor si a bunurilor ;

c) Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului;

d) Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale- asigura respectarea conditiilor legale privind I/E in/din tara a produselor fitosanitare;

e) Ministerul Sanatatii Publice-atributii pe linia prevenirii aparitiei pericolelor la adresa sanatatii sanatatii publice;

f) Ministerul Apararii;- activitati de salvare si evacuare a persoanelor si bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, calamitati naturale si catastrofe, precum si de limitare si inlaturare a urmarilor provocate de astfel de evenimente

g) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor- atributii pe linia prevenirii pericolelor la adresa sanatatii si securitatii alimentelor;

h) Garda Nationala de Mediu.- ia masuri necesare pentru prevenirea riscurilor ecologice si a producerii daunelor, precum si in caz de accidente care afecteaza factorii de mediu, la eliminarea efectelor acestora;

i) Serviciul Roman de Informatii - ia masuri necesare pentru prevenirea activitatilor teroriste

Cum se realizeaza coordonarea intre parti atat la nivel central cat si la nivel operational?

RASPUNS:

Securitatea integrata a frontierei vizeaza intarirea supravegherii si a controlului la frontiera, cu participarea tuturor institutiilor cu competente in acest domeniu, pe baza managementului participativ si a cooperarii interinstitutionale, nationale si internationale. Aceasta presupune participarea activa la functionarea Sistemul integrat de securizare al frontierei (SISF), prin folosirea judicioasa a parghiilor juridice, organizationale, relationale, precum si a resurselor umane, tehnologice, informationale, logistice, financiare si a altora asemenea. Securitatea integrata are la baza forma consultativa si deliberativa de fundamentare si luare a deciziilor, in cadrul organismului special constituit in acest scop, GIRMIFS (Grupul Interministerial Roman pentru Managementul Integrat al Frontierei de Stat, stabileste conceptia de ansamblu si asigura coordonarea unitara, pe baza Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat a Romaniei). Coordonarea unitara a sarcinilor ce revin autoritatilor cu atributii la frontiera reprezinta un element cheie al aplicarii corecte si coerente a modelului integrat de management al frontierei.

Se regasesc responsabilitatile si interdependentele in legea nationala sau in orice alt document?

RASPUNS:

Conform O.U.G. 104/2001, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera coopereaza cu autoritatile administratiei publice centrale, organele judiciare, celelalte organe si institutii centrale ale statului, precum si cu reprezentanti ai societatii civile.

In plan teritorial structurile subordonate Inspectoratului General al Politiei de Frontiera coopereaza cu autoritatile administratiei publice locale, organele judiciare, celelalte organe si institutii ale statului, cu serviciile descentralizate ale ministerelor, precum si cu reprezentanti ai societatii civile. In indeplinirea atributiilor ce ii revin Politia de Frontiera Romana coopereaza cu celelalte institutii ale statului care au atributii privind asigurarea ordinii de drept si colaboreaza in acest sens cu cetatenii, in conditiile legii.

Intre autoritatile administratiei publice locale si unitatile teritoriale ale politiei de frontiera se pot incheia protocoale anuale de cooperare in vederea prevenirii si combaterii faptelor antisociale.

Conform O.U.G. 105/2001 in zona de competenta Politia de Frontiera Romana are atributii generale, in zona de competenta pe apa Politia de Frontiera Romana are atributii specifice.

Cooperarea dintre Politia de Frontiera Romana si celelalte structuri ale Ministerului de Interne pentru securizarea frontierei de stat si combaterea criminalitatii transfrontaliere se realizeaza pe baza ordinului ministrului de interne.

Responsabilitatile si interdependentele dintre institutii se regasesc si in Norme Metodologice de aplicare a <LLNK 12001 105180 301 0 47>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei din 9 mai 2002.

Relatiile dintre reprezentantii autoritatilor care isi desfasoara activitatea in punctele de trecere se bazeaza pe cooperarea si sprijinul reciproc in vederea indeplinirii in conditii de calitate a actului de control si respectarii intocmai a prevederilor legale in domeniu.

Autoritatile publice care au, potrivit legii, competente pe linia controlului la trecerea frontierei de stat colaboreaza pentru asigurarea desfasurarii in bune conditii a traficului de calatori, de mijloace de transport, de marfuri si alte bunuri.

Administratorii punctelor de trecere iau masurile necesare de amenajare a acestor puncte potrivit planului de amenajare a punctului de trecere, intocmit de Ministerul de Interne si avizat de autoritatile publice prevazute la alin. (2), in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentelor norme metodologice.

In functie de specificul punctului de trecere si de misiunea echipei constituite conform dispozitiilor legale, aceasta are in compunere si personal sanitar, sanitar-veterinar, fitosanitar, al Regiei Autonome 'Administratia Nationala a Drumurilor din Romania' si de protectie a mediului, pus la dispozitie, la cererea sefului punctului de trecere, de autoritatile competente.

In cazul unor actiuni comune, maritime sau fluviale, ale navelor Politiei de Frontiera Romane cu cele ale Marinei Militare din Ministerul Apararii Nationale, acestea din urma vor avea la bord un ofiter de la Politia de frontiera si vor arbora pavilionul distinctiv al Politiei de Frontiera Romane. In aceste situatii navei Marinei Militare i se confera autoritatea si drepturile Politiei de Frontiera Romane.

Capitaniile de port vor informa structurile teritoriale ale Politiei de Frontiera Romane numai in cazul in care navele nu indeplinesc conditiile legale de iesire/intrare din/in porturile in care acestea isi desfasoara activitatea.

C.     Analiza de risc, scurgerea de date si informatii

Cum este realizat managementul analizei de risc, al scurgerii de date si informatii? A fost dezvoltata o strategie de evaluare a riscului ca o baza pentru analiza de risc la nivel national, regional si local?

RASPUNS:

Analiza de risc reprezinta aplicarea unor metodologii specifice in cadrul serviciilor de frontiera pentru a-I sprijini in indeplinirea sarcinii de control la frontiera externa. Aceasta se face pentru a facilita imbunatatirea atat pep arte manageriala (resurse, pregatire, facilitati, echipament)cat sip e parte operationala (metode, indicatori, profile), la nivel strategic analiza de risc combina produsele informatiilor strategice (evaluare de risc si amenintare) cu rezultatele analizei de risc la nivel operational.

In data de 01.12.2004 la nivelul I.G.P.F a fost onfiintata structura ,,Analizei de risc " avand la baza ,, modelul comun de analiza risc integrate" numita si C.I.R.A.M.

Astfel, la nivel local se ela boreaza analiza de risc tactica, ce inseamna oferirea si/sau utilizrea informatiilor relevante pentru obtinerea in timp real a profilului tintelor la trecerea frontierei (la trecerea frontierei inseamna mijloace de transport sau calatori individuali)

La nivel regional se elaboreaza analiza de risc operational ce inseamna metode analitice (in special statistice)care sunt folosite pentru a evalua eficienta sitemului de management al frontierei, sa estimeze un nivel al iregularitatilor ascunse (care raman nedescoperite de catre autoritati) sis a gaseasca lipsurile sistemului.

La nivel national se elaboreaza o analiza de risc strategica, ce reprezinta o combinatie a evaluarilor de amenintare strategice si a analizelor operationale de risc care sa permita factorilor de decizie sa dezvolte masuri de contracarare, schimbarea politicilor si chiar a legislatiei.

Ce strategie este urmata din punctul de vedere al prelucrarii informatiilor privind migratia ilegala, trecerea frontierei si crima organizata? Cum sunt transmise rezultatele analizei de risc autoritatilor responsabile cu managementul frontierelor?

RASPUNS:

RASPUNS: HG 471/2004 pentru aprobarea strategiei nationale de management integrat a frontierei de stata a Romaniei pentru perioada 2005-2009;

HOTARAREA nr. 324 din 28 martie 2007pentru aprobarea Strategiei nationale de management integrat al frontierei de stat a Romaniei in perioada 2007-2010.

La nivelul inspectoratelor, lunar se intocmeste analiza de risc pe linia migratiei ilegale si a contrabandei de tigari care este trimisa la D.P.F. Constanta. Aici se centralizeaza la nivelul directiei si este trimisa mai departe la I,G.P.F.la nivel national este intocmita analiza de risc lunara pe linia migratiei ilegale si a contrabandei de tigari care impreuna cu analiza de risc a directiei este multiplicata si transmisa pana la nivelul sectoarelor si a P.T.F. -urilor.

Prin compartimentul de specialitate - Analiza Risc, la solicitarea compartimentelor C.I.T. se intocmesc analize de risc pe cazuistica aflata in lucru stabilindu-se prognoze privind evolutia fenomenului infractional, cat si modalitati concrete de actiune pentru contracararea acestui fenomen.

Au autoritatile cu responsabilitate la controlul frontierelor toate informatiile necesare despre autoturismele, persoanele si pasapoartele pentru care s-au instituit consemne? Daca da, ce procedura le permite sa obtina si sa foloseasca aceasta informatie intr-un timp scurt?

RASPUNS:

Autoritatile responsabile cu controlul de frontiera detin date minime de identificare a unor vehicule, persoane sau documente de calatorie ce fac obiectul unei alerte (consemn etc.) dar au posibilitatea de a contacta direct telefonic beneficiarul consemnului pentru date suplimentare.

D.    Managementul resurselor umane

Ce resurse umane sunt folosite pentru a efectua controlul la frontierele tarii dumneavoastra?

RASPUNS :

Controlul la frontiere in zona de responsabilitate a inspectoratului se realizeaza cu urmatoarele forte:

Descrieti disponibilitatea si stabilitatea acestora.

RASPUNS :

Conform dispozitiilor esaloanelor superioare, in scopul ridicarii nivelului de pregatire de specialitate a intregului personal si a prevenirii si combaterii actelor de coruptie in randul acestuia, conceptia de raspandire a fortelor avute la dispozitie aplica principiul rotirii cadrelor din P.T.F. la frontiera verde si invers, precum si constituirea elementelor politienesti astfel incat sa fie formate din politisti cu experienta si politisti cu mai putina experienta.Componenta turelor de serviciu si a echipelor operative care desfasoara misiuni la punctele de lucru dislocate permanent se stabileste la finalul lunii precedente pentru luna urmatoare, avand in vedere rotirea cadrelor, echilibrarea turelor de serviciu, astfel incat 2 treimi din efectiv sa fie in permanenta apt de a executa misiuni de supraveghere si control a frontierei de stat.

Stabilitatea personalului pe functiile ocupate este asigurata prin legislatia in vigoare respectiv: Legea 360/2002 privind Statutul Politistului si Legea 188/1999 privind statutul functionarului public

Prezentati separat numarul personalului la frontierele terestre, maritime si aeriene.

RASPUNS :

Pe tipuri de frontiere, repartitia personalului din unitate se prezinta astfel:

Datorita situatiei demografice in localitatile din Delta Dunarii, personalul incadrat din sursa externa nu provine in exclusivitate din zona, astfel incat fluctuatia de personal se situeaza in continuare la un nivel relativ ridicat, multi politisti de frontiera solicitand mutarea in apropierea localitatilor de domiciliu.

Exista vreun plan pentru intarirea personalului? Daca da, cand?

RASPUNS :

La sfarsitul anului 2006, in urma concursurilor organizate si desfasurate la nivelul unitatii, incadrarea statului de organizare s-a situat in apropierea nivelului de 100%. Deficitul de personal existent se datoreaza mutarilor de personal spre alte unitati si pierderilor inerente aparute in ultimii 2 ani (pensionari, decese, clasari medicale). In acest moment nu exista un plan pentru intarirea personalului si completarea deficitului de personal existent. Incadrarea din sursa externa a posturilor vacante se va face si in functie de posibilitatea finantarii acestora.

Care sunt criteriile de selectie pentru recrutarea politistilor de frontiera?

RASPUNS :

Criteriile de selectie pentru recrutarea politistilor de frontiera sunt urmatoarele:

- ofiterii sa fie absolventi de studii superioare cu diploma de licenta (in specializarea posturilor pe care le vor ocupa), iar agentii absolventi de liceu cu diploma de bacalaureat;

- sa aibe cetatenie romana si domiciliul in Romania;

- sa cunoasca limba romana scris si vorbit;

- sa aibe capacitate deplina de exercitiu;

- sunt declarati apt medical, fizic si psihic;

- sa aibe un comportament corespunzator cerintelor de conduita admise si practicate in societate;

- sa nu aibe antecedente penale si sa nu fie in curs de urmarire penala ori de judecata pentru savarsirea de infractiuni;

Care sunt perspectivele in cariera politistilor de frontiera? Exista un ghid in acest sens?

RASPUNS :

Exista un ghid al carierei personalului aprobat prin Ordinul ministrului internelor si reformei administrative nr. 588 din 2005. Acest ghid stabileste reguli distincte de evolutie in cariera profesionala pentru ofiterii si agentii politiei de frontiera. Aplicarea normelor privind managementul carierei personalului politiei de frontiera se realizeaza de structurile de resurse umane ale Inspectoratului General al Politiei de Frontiera Romane si ale unitatilor din compunerea sa.

Principalele reguli de evolutie in cariera (conditiile minime obligatorii stabilite de catre Ministerul Internelor si Reformei Administrative pentru intrarea si evolutia in cariera a personalului) sunt urmatoarele:

1. Ofiterii si agentii incadrati din sursa externa urmeaza un curs de initiere in cariera.
2. Ofiterii si agentii proveniti din transfer de la alte structuri urmeaza, dupa caz, cursul pentru schimbarea specialitatii/profilului de munca sau cursul pentru initierea in cariera,
3. Functiile de conducere se ocupa prin examen/concurs de catre ofiterii care indeplinesc cerintele postului, precum si pe cele minimale prevazute in Ghidul carierei pentru ocuparea unor functii de conducere;
4. Ofiterii de politie identificati ca avand un potential deosebit vor fi sprijiniti pentru accelerarea evolutiei profesionale si personale, prin includerea in programe de dezvoltare a carierei;

Descrieti programul de pregatire al politistilor de frontiera.Diferentiati dupa diferitele niveluri ierarhice.

RASPUNS :

In baza prevederilor Instructiunii 363 din 12.12.2002 privind pregatirea continua a personalului M.A.I. sunt organizate urmatoarele forme de pregatire in institutiile de invatamant ale M.I.R.A. si P.F.R.:

cursuri de initiere in cariera;

cursuri de schimbarea armei, specialitatii sau profilului de munca;

cursuri de specializare;

cursuri de perfectionare in diferite domenii;

cursuri de initiere si perfectionare in domeniul limbilor straine.

cursuri pentru dezvoltarea carierei;

convocari, seminarii, colocvii, instruiri;

cursuri in domeniul managementului pentru ofiterii cu functii de conducere.

Pregatirea personalului se executa astfel:

prin scoatere de la locul de munca:

v   program compact;

v   program modular;

invatamant la distanta.

Pregatirea speciala, in ceea ce priveste verificarea documentelor si in domeniul limbilor straine, in Politia de Frontiera este organizata:

prin cursuri cu scoatere de la locul de munca, in institutii de invatamant ale P.F.R., M.A.I. sau din afara acestora;

prin programe de multiplicare a cunostintelor la nivelul inspectoratului;

prin pregatire individuala;

cursuri de perfectionare in ceea ce priveste verificarea documentelor si in domeniul limbilor straine.

In anul 2007 au fost organizate sase cursuri de pregatire de specialitate pe documente falsificate si un curs de pregatire in domeniul traficului cu auto furate, iar in trimestrul I a.c. a fost organizat un curs de pregatire de specialitate pe documente falsificate si un curs de pregatire in domeniul traficului cu auto furate.

In ce masura este implementata Curicula Uniunii Europene a politistului de frontiera in programele dumneavoastra nationale de pregatire.

RASPUNS :

Implementarea Curiculei Uniunii Europene in programele de pregatire a politistilor de frontiera constituie o politica nationala.

Descrieti sistemul si programele de formare continua.

RASPUNS :

Pregatirea continua a personalului din cadrul I.G.P.F. este organizata si se desfasoara in baza Instructiunii 363 din 12.12.2002 privind pregatirea continua a personalului M.A.I. Ordinul M.A.I. nr. 154 din 03.03.2004 privind activitatile de educatie fizica si sport in M.A.I. si Dispozitia I.G. al P.F.R. nr. 8012 din 18.12.2007, privind organizarea si desfasurarea formarii continue a personalului din P.F.R in anul 2008.

Sistemul de pregatire continua a personalului include:

pregatirea organizata de catre unitati;

pregatirea asigurata de catre institutiile de invatamant specializate;

pregatirea autoplanificata.

Pregatirea continua a personalului organizata de catre unitati se desfasoara prin:

programe pe categorii de pregatire;

programe de indrumare si tutela profesionala,

programe de pregatire complementara.

Pregatirea continua organizata prin programe pe categorii de pregatire se realizeaza prin:

pregatire de specialitate;

trageri cu armamentul din dotare

educatie fizica.

Pregatirea de specialitate organizata de unitate cuprinde:

pregatirea potrivit specificului locului de munca;

pregatirea prin discipline de sprijin;

pregatirea generala in domeniul Politiei de Frontiera.

Pregatirea potrivit specificului locului de munca se realizeaza concomitent cu desfasurarea activitatilor profesionale conform atributiilor de serviciu.

Se organizeaza de catre seful nemijlocit impreuna cu fiecare subordonat in parte in functie de nevoile acestuia de pregatire prin:

prezentarea bazei legale ce trebuie cunoscuta si aplicata in mod curent in realizarea atributiilor functionale;

oferirea solutiilor si efectuarea demonstratiilor practice pentru dobandirea aptitudinilor necesare pentru rezolvarea sarcinilor de serviciu;

corectarea erorilor comise.

Presupune existenta unei tematici cu acte normative, ordine, instructiuni, dispozitiuni, etc. care reglementeaza activitatea compartimentului. Seful nemijlocit este obligat sa intocmeasca aceasta tematica si sa urmareasca modul de insusire a acestuia prin testari periodice.Nu necesita planuri, evidente sau programe specifice. Nu se aloca buget de timp.

Pregatirea prin discipline de sprijin

Are alocat un buget de timp de 4 ore lunar pentru personalul din cadrul compartimentelor operative si 2 ore lunar pentru personalul din cadrul compartimentelor neoperative. Se desfasoara pe compartimente si birouri pe baza programului de pregatire prin discipline de sprijin intocmit de catre sefii acestora.

Bugetele trimestriale de timp alocate pregatirii prin discipline de sprijin sunt urmatoarele:

• minim 12 ore pentru personalul operativ;
• minim 6 ore pentru personalul neoperativ.

Pregatirea generala in domeniul Politiei de Frontiera

Are alocat un buget de timp de 2 ore lunar si se desfasoara centralizat pe categorii de personal( ofiterii, agenti, personal contractual )pe baza unui program intocmit de compartimentul Pregatire Continua. Personalul din cadrul Detasamentului Interventie si P.C.A. participa la pregatirea generala cu personalul aparatului judetean. Pregatirea generala in domeniul Politiei de Frontiera in cadrul inspectoratului se desfasoara in limita a 2 ore lunar, in saptamana a III-a a fiecarei luni, cu toate categoriile de personal.

Trageri cu armamentul din dotare

Tragerile cu armamentul individual se executa de catre politistii de frontiera dupa cum urmeaza :

a) personalul neoperativ - 6 trageri anual;

b) personalul operativ - 1 tragere lunar;

c) personalul detasamentelor de interventie - cel putin 2 trageri lunar, in conformitate cu Regulamentul privind organizarea, pregatirea si executarea sedintelor de tragere de catre cadrele M.A.I. aprobat de O.M.A.I. nr. 1020/1999 cu modificarile si completarile ulterioare si cu regulamentul intocmit in acest scop la nivelul Directiei;

d) personalul incadrat pe nave (ambarcatii) executa trageri cu armamentul de la bord o data pe an ,astfel :

- la Marea Neagra, de regula, in lunile iunie - iulie ;

- la fluviul Dunarea, de regula, in lunile octombrie - noiembrie.

Educatia fizica se desfasoara in baza O.M.A.I. nr. 154/2004, astfel:

Pentru organizarea si desfasurarea activitatilor de educatie fizica in Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Naval Tulcea se stabilesc urmatoarele categorii de solicitare fizica si se aloca orele de pregatire prevazute pentru fiecare, astfel:

normala - 4 ore/saptamana;

accentuata - 6 ore/saptamana;

speciala - 10 ore /saptamana.

Pregatirea complementara a personalului in unitati se realizeaza conform prevederilor art 31 si 32 din Instructiunea nr. 363 / 2002 si consta in :

• programe de rotire pe post;
• desemnarea in colective speciale de lucru;
• participarea la alte activitati de pregatire: seminarii, simpozioane conferinte etc.

Prin pregatire autoplanificata intelegem acele forme de pregatire sau perfectionare pe care un politist de frontiera considera ca trebuie sa le parcurga pe cont propriu si in afara cadrului institutional, pentru a atinge exigentele cerute de o anumita functie sau calitate profesionala la care el aspira. Formele si modalitatile de pregatire autoplanificata raman la latitudinea fiecarui politist si se comunica sefilor nemijlociti.

Pregatirea in domeniul limbilor straine. Cunoasterea limbilor straine constituie o prioritate pentru personalul Politiei de Frontiera datorita specificului institutiei, atributiilor functionale si permanentei interactiuni cu cetatenii vorbitori de limbi de circulatie internationala.

Pregatirea in domeniul limbilor straine, in Politia de Frontiera se poate face:

• prin cursuri cu scoatere de la locul de munca, in institutii de invatamant ale P.F.R., M.A.I. sau din afara acestora;
• prin programe derulate la nivelul unitatilor (pregatire prin discipline de sprijin);
• prin pregatire individuala;

In anul 2008, in programul de pregatire continua a personalului au fost introduse teme privind cunoasterea, aprofundarea si aplicarea prevederilor legislatiei in domeniul Schengen, astfel:

in programul de pregatire potrivit specificului locului de munca au fost prevazute urmatoarele documente: Strategia de securizare a frontierei de stat; Strategia pentru managementul integrat al frontierei de stat a Romaniei; Regulamentul nr. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului - privind crearea unui cod unitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulatii a persoanelor peste frontiere;

in programul de pregatire prin discipline de sprijin al fiecarei structuri au fost introduse doua teme specifice legislatiei comunitare;

in programul de pregatire generala in domeniul Politiei de Frontiera al inspectoratului au fost introduse patru teme specifice legislatiei comunitare;

Cum este organizata pregatirea speciala, in ceea ce priveste:

Verificarea documentelor;

Cunostintele in domeniul limbilor straine;

Alta pregatire speciala?

Cate cursuri de pregatire de specialitate pe documente falsificate si auto furate au fost organizate?

RASPUNS :

Pregatirea speciala se desfasoara prin programe de pregatire compacte sau modulare la forma de zi, cu frecventa redusa ori la distanta.

La nivelul sectorului beneficiem de sprijinul competent a doi formatori in domeniul criminalistic, care au implementat un program propriu de multiplicare a informatiei in domeniu, astfel incat pe fiecare tura de serviciu sa existe un lucrator competent in linia a doua de control, precum si in scopul ridicarii nivelului profesional al lucratorilor din linia I.

Pregatirea in domeniul limbilor straine se desfasoara prin cursuri de specialitate organizate la nivelul scolilor de formare a politistilor de frontiera si prin studiu individual, lucratorii sectorului constientizand importanta cunoasterii limbilor straine in activitatea desfasurata.

In anul 2007 s-au organizat 4 cursuri pe documente clasificate si 1 curs pe auto furate.

E.     Cooperare internationala

Oferiti o privire in ansamblu asupra cooperarii internationale bilaterale si multilaterale in ceea ce priveste securitatea frontierelor, inclusiv structurile ce se ocupa cu schimbul de informatii si cu activitatile operationale intreprinse la nivel national, regional si local. Prezentati de asemenea orice acord existent in acest context.

RASPUNS :

Cooperarea initiata in anul 1990, in regiunea Marii Negre, s-a dezvoltat in perioada ce a urmat pe baze legale, prin acorduri multinationale si regionale, incheiate intre statele din aceasta regiune. La nivelul institutiilor Politiilor de Frontiera si a Garzilor de Coasta, o dezvoltare mai accentuata a fost inregistrata incepand cu anul 2000 , la initiativa Republicii Turcia. Astfel , anual se desfasoara Intalniri ale sefilor acestor agentii (Turcia - 2000 , Bulgaria - 2001 , Romania - 2002 , Ucraina - 2003, Rusia - 2004 , Georgia - 2005 , Turcia - 2006).

Procesul similar dintre Serviciile de Frontiera ale statelor din regiunea Marii Baltice si formele concrete de cooperare adoptate in aceasta regiune , au constituit o baza si un model pentru dezvoltarea sistemului de la Marea Neagra. Solutii similare , precum schimbul de informatii si analize , operatiuni si exercitii comune , au fost adaptate la specificul zonei si s-au constituit acum in forme proprii , concrete de interactiune.

Aspectele tehnice si practice precum si propunerile privind dezvoltarea ulterioara, sunt analizate in sedintele anuale la nivelul expertilor, ce preced Intalnirile Comandantilor. Aceste sedinte contribuie la o evaluare a riscurilor criminalitatii transfrontaliere, a progreselor obtinute la nivel local si regional, precum si la identificarea celor mai potrivite cai de imbunatatire a cooperarii viitoare.

Incepand cu anul 2000, au fost stabilite Puncte de Contact Nationale si forme de executare a schimbului de informatii. Sistemul creat a permis, in limita posibilitatilor tehnice, o monitorizare atenta a navelor suspecte aflate in trafic in Marea Neagra si interventia rapida in cazul amenintarilor. In acest scop a fost elaborata si este permanent actualizata o Lista a Navelor Suspecte.

In cadrul celei de a 4-a Intalniri a Sefilor Politiilor de Frontiera/Garzilor de Coasta ale Statelor riverane Marii Negre (Ucraina - 2003) s-a decis infiintarea Centrului de Coordonare si Informare la frontierele maritime de la Marea Neagra in Burgas/Bulgaria (BSBCIC) si a Centrelor Nationale de Coordonare la nivelul celorlalte state si a fost aprobat Regulamentul activitatii acestuia. Functionarea acestui Centru a indus o evolutie ascendenta a cooperarii in toate formele de manifestare (rezolvarea comuna a unor cazuri, schimb organizat de date si informatii, actualizari unitare a bazelor de date, actiuni comune si concentrate pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii transfrontaliere in bazinul Marii Negre). In acelasi cadru, s-a luat decizia extinderii cooperarii regionale de la nivelul schimbului operativ si periodic de date si informatii la nivelul planificarii si executarii de exercitii multinationale pe mare. Astfel, incepand cu anul 2004 s-au desfasurat exercitii comune in Marea Neagra (in R. Turcia exercitiul de cautare si salvare pe mare si combaterea migratiei ilegale - SAREX 2004; in Federatia Rusa un exercitiu in domeniul cautarii si salvarii pe mare, combaterii migratiei ilegale si a exploatarii ilegale a resurselor biologice; de catre PFR un exercitiu in domeniul schimbului de informatii Black Sea Hawk 2006).

De la infiintare, BSBCIC Burgas a asigurat interactiunea cu si intre CENTRELE NATIONALE de COORDONARE la frontierele maritime in urmatoarele domenii:

a)Interactiunea operativa - s-a asigurat coordonarea intre institutiile executive si de management responsabile de supravegherea si controlul spatiilor maritime si a traficului naval, in scopul crearii unei imagini de ansamblu a situatiei din regiune. In perioada 2003-2007 s-au desfasurat mai multe actiuni comune coordonate, in special in partea de vest a Marii Negre, la care au participat forte si mijloace ale AGENTIILOR DE FRONTIERA ALE ROMANIEI, R. BULGARIA, R. TURCIA si in ultima perioada de timp a UCRAINEI.

b)      Interactiunea tehnica - au fost mentinute canale de legatura eficiente intre autoritatile de frontiera, prin utilizarea unor linii telefonice/fax internationale, schimbul de date si informatii realizandu-se in timp operativ. Pana in luna septembrie 2005 schimbul de date intre PFR si autoritatile similare ale celorlalte state riverane prin CIC BURGAS, s-a realizat de la nivelul DPF Constanta. Incepand cu luna iulie 2005, acest schimb de informatii s-a realizat printrun compartiment specializat de Supraveghere a Traficului Maritim din cadrul IJPF Constanta, compartiment ce se specializeaza si pentru preluarea functiilor Centrului de Comanda si Control in cadrul viitorului sistem SCOMAR. De asemenea a fost actualizat si diseminate o Lista comuna a Navelor Suspecte din Marea Neagra. De la 01.01.2007. dupa experimentare si evaluare in cadrul unui exercitiu de schimb de informatii organizate de PFR, a fost implementata aplicatia AUTOMATED INFORMATION EXCHANGE SISTEM, realizata si pusa la dispozotie de Serviciul Frontiera al F.Rusia. Aceasta aplicatie asigura schimbul de informatii, securizat si in timp real.

c)Interactiunea informatiilor - COMPARTIMENTUL SUPRAVEGHEREA TRAFICULUI MARITIM asigura un serviciu permanent de supraveghere a navelor suspecte aflate in atentia AUTORITATILOR DE FRONTIERA/GARDA DE COASTA din statele riverane de la Marea Neagra, care tranziteaza sau opereaza in zona de competenta a PFR, si asigura transmiterea - primirea formularelor speciale catre BSBCIC si celelalte autoritati de frontiera ale statelor riverane Marii Negre. In cazul actiunilor maritime comune s-au stabilit canale de frecventa pentru mijloacele navale participante.

La frontiera comuna cu Republica Ucraina cooperarea a avut ca temei legal, in principal, urmatoarele acte normative:

Plan privind dezvoltarea cooperarii institutiilor de frontiera ale Romaniei si Ucrainei pentru anul 2007

Protocolul Sesiunii a VI-a a imputernicitilor, semnat la Kiev la 7 decembrie 2006, pentru aplicarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind cooperarea in domeniul gospodaririi apelor de frontiera, semnat la Galati la 30.09.2007 aprobat de H.G. nr. 329 /2007;

Tratatul cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare dintre Romania si Ucraina, semnat la Constanta 1997 aprobat de Legea nr. 129/1997

Acordul dintre Guvernul Romaniei, Guvernul Republicii Moldova si Cabinetul de Ministri al Ucrainei privind colaborarea in lupta impotriva criminalitatii, semnat la Kiev la 6 iulie 1999 aprobat de Legea nr. 70/2001

Tratatul dintre Romania si Ucraina privind regimul frontierrei de stat romano-ucrainene, colaborarea si asistenta mutuala in problemele de frontiera, semnat la Cernauti/2003 aprobat de Legea nr. 93/2004;

Conventia dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind trecerea simplificata a frontierei de stat comune de catre cetateniicare domiciliaza in judetele si raioanele de frontiera aprobata de Hotararea nr. 818/1996;

Conform Procesului Verbal incheiat la nivelul imputernicitilor de frontiera ai Romaniei si Ucrainei pentru sectorul Tulcea si sectorul Izmail cu ocazia sedintei de cooperare din data de 26.10.2006 la Izmail, s-au stabilit modalitatile de cooperare operationala.

Activitati de cooperare operationala cu Detasamentul de graniceri Izmail:

- intalniri de lucru :

-pentru organizarea cooperarii in supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat;

- privind realizarea actiunilor comune si sincronizate in scopul combaterii infractionalitatii transfrontaliere;

- pentru cercetarea in comun a incalcarilor regimului frontierei de stat;

- predarea persoanelor care au trecut frontiera de stat ilegal.

- predarea bunurilor care au trecut peste frontiera

- participarea la misiuni comune in scopul verificarii si supravegherii regimului frontierei de stat si de navigatie;

- participarea la misiuni sincronizate in scopul combaterii infractionalitatii transfrontaliere

- organizarea trecerii frontierei prin Punctele de trecere a frontierei de stat romano-ucrainene deschise traficului international de catre cetatenii care domiciliaza in judetele si raioanele de frontiera;

- schimbul de date si informatii la nivelul imputernicitului de frontiera in scopul monitorizarii evolutiei infractionalitatii transfrontaliere.

CADRUL LEGAL CE REGLEMENTEAZA COOPERAREA CU ORGANELE DE FRONTIERA VECINE:

Protocolul Dintre Guvernul Romaniei Si Cabinetul De Ministri Al Ucrainei , Semnat La Odesa La 04 Iulie 2006, Pentru Modificarea Dintre Guvernul Romaniei Si Cabinetul De Ministri Al UcraineI cu privire la conditiile calatoriilor reciproce ale cetatenilor, semnat la Kiev, la 19 decembrie 2003, aprobat prin HG 1073/2006;

HG 471/2004 pentru aprobarea strategiei nationale de management integrat a frontierei de stata a Romaniei pentru perioada 2005-2009;

Conventia intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucarinei orivind trecerea simplificata a frontierei de stat comune pentru cetatenii care domiciliaza in judetele si raioanele de frontiera aprobata prin HG 179/2004;

Hotararea G. 1221/2004 privind infiintarea aparatului imputernicitului de frontiera abilitat sa saigure aplicarea prevederilor ,, Tratatuklui intre Romania si Ucraina privind regimul frontierei de stat romano-ucrainene, colaborarea si asistenta mutuala in probleme de frontiera";

Legea 332/2007- Acord intre comunitatea europeana si Ucraina privind facilitarea eliberarii vizelor;

Cooperare interinstitutionala

Cooperarea interinstitutionala asigura o conceptie unitara de actiune in domeniul migratiei si buna colaborare dintre Ministerul Administratiei si Internelor si celelalte autoritati publice centrale si locale, organizatii internationale si neguvernamentale relevante in materie, in vederea aplicarii politicilor respective.

Acest mecanism de cooperare interinstitutionala va asigura urmatoarele:

Coordonarea actiunilor institutiilor cu atributii in domeniul migratiei, asigurand astfel implementarea obiectivelor Strategiei nationale a Romaniei privind migratia, precum si respectarea obligatiilor si angajamentelor asumate de Romania.

Monitorizarea procesului de armonizare a cadrului legislativ intern cu legislatia si practicile comunitare si internationale in domeniu.

Avizarea proiectelor de acte normative cu aplicabilitate in domeniu.

Evaluarea, semestrial sau ori de cate ori se impune, a stadiului implementarii politicilor si programelor ce decurg din Strategia nationala a Romaniei privind migratia.

Avizarea proiectelor de modificare a prezentei strategii.

Elaborarea anuala, pe baza datelor statistice furnizate de autoritatile competente, a unor studii cu privire la evolutia fenomenului migrationist, in raport de care se emit decizii si recomandari si se stabilesc directii de actiune.

Coordonarea procesului de realizare si interconectare a sistemelor informatice ale institutiilor competente, urmarind cresterea gradului de operabilitate si facilitarea schimbului de date si informatii necesare procesului decizional.
Cooperarea intre institutii are un caracter permanent si constituie un element esential pentru implementarea eficienta a strategiei, politicilor si legislatiei in domeniu, fiind parte integranta a procesului de dezvoltare si modernizare a cadrului institutional al autoritatilor cu atributii in domeniul migratiei.

Cooperarea interinstitutionala urmareste cresterea gradului de interoperabilitate si reducerea costurilor materiale si umane prin utilizarea eficienta a bazelor de date existente si schimbul de informatii relevante de natura sa sustina luarea celor mai bune decizii sectoriale.

Un segment important al acestei cooperari il reprezinta dezvoltarea programelor de colaborare cu organizatiile neguvernamentale si internationale relevante in domeniu in scopul constientizarii societatii civile cu privire la consecintele de ordin economic si social ce decurg din fenomenul migratiei.

Pe langa cooperarea la nivel national, este necesara intensificarea cooperarii la nivel regional pentru stabilirea unor sisteme administrative functionale in domeniul migratiei si azilului si dezvoltarea cadrului legislativ si institutional in estul si sud-estul Europei.

In perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, se dezvolta si se intensifica cooperarea dintre autoritatile nationale cu competenta in materie si cele similare din statele membre asigurand-se astfel capacitatile si conditiile optime de implementare anticipata a Reglementarilor Dublin II, Sistemului EURODAC si Sistemului de Informatii Schengen.

La nivel international, Romania promoveaza cooperare activa cu organizatii internationale, cu scopul de a imbunatati managementul global al fluxurilor migratorii.

Cadrul legal

Realizarea obiectivelor prevazute in Strategia nationala a Romaniei privind migratia implica alinierea deplina a legislatiei nationale la cea a statelor membre, in concordanta cu obligatiile asumate de Guvernul Romaniei in cadrul capitolelor de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeana.

Alinierea actelor normative interne la acquis-ul Uniunii Europene urmareste si crearea unui cadru legislativ flexibil, in limitele caruia Guvernul Romaniei sa poata reactiona prompt, in functie de mutatiile survenite la nivel national, regional, european si international in ceea ce priveste managementul fenomenului migrationist.
Pe langa adaptarea legislatiei la acquis-ul Uniunii Europene, Romania vizeaza si simplificarea procedurilor si practicilor nationale in concordanta cu cele mai bune practici ale Uniunii Europene.

Cum este realizata cooperarea cu Agentia Europeana pentru Cooperarea Operationala la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene ( FRONTEX )?

RASPUNS:

Cooperarea operativa intre statele membre in domeniul managementului frontierelor externe va fi coordonata de catre Agentia Europeana pentru Managementul Cooperarii Operative al Frontierelor Externe ale Statelor Membre (denumita in continuare Agentia), stabilita prin Regulamentul EC nr. 2007/2004. Agentia a devenit operationala in octombrie 2005. Agentia FRONTEX se implica in securizarea frontierelor prin asigurarea coordonarii actiunilor Statelor Membre in implementarea masurilor comunitare privind managementul frontierelor externe. Statele membre se vor asista reciproc si vor mentine o cooperare stransa si constanta in vederea implementarii eficiente a controlului frontierei. Acestea vor face schimba toate informatiile relevante.

Operatiunile FRONTEX sunt bazate pe analiza de risc pentru combaterea migratiei ilegale, fapt ce atrage increderea, suportul si participarea activa a Statelor Membre, iar spiritul FRONTEX de a coordona masurile comune va completa sistemele nationale de securizare a frontierelor.

Un obiectiv important al Agentiei este cooperarea cu structurile politiilor de frontiera ale statelor nonUE si nonSchengen, fiind apreciata colaborarea cu Romania, care si-a exprimat deschiderea si disponibilitatea pentru colaborarea in domeniul securizarii viitoarelor frontiere externe ale spatiului Schengen si combaterii infractionalitatii transfrontaliere.

FRONTEX a desfasurat operatiuni comune la toate tipurile de frontiera, ata in 2006 cat si in 2007, respectiv 5 si 4 operatiuni la frontierele maritime, 2 si 10 operatiuni la frontierele terestre si 2 si 5 operatiuni la frontierele aeriene. De asemenea, a desfasurat 3 operatiuni in 2006 si alte 2 in 2007 care au avut in vedere diferite tipuri de frontiere. Un total de 10 proiecte pilot (2006-2007 ) au fost puse in aplicare pentru a completa operatiunile comune. Toate statele membre au participat la cel putin o operatiune comuna sau un proiect pilot ata in 2006, cat si in 2007.,

F.      Controlul la frontiera

Care sunt principiile esentiale pentru controlul la frontiera?

Raspuns:

Principiile esentiale ale controlului de frontiera sunt:

- controlul persoanelor nu se refera numai la verificarea documentelor de calatorie si a celorlalte conditii de intrare, sedere, munca si iesire, ci si la verificarea in sistemul de urmarire, precum si la impiedicarea pericolelor ce pot ameninta siguranta nationala si ordinea publica ale Romaniei. De asemenea, controalele au in vedere vehiculele persoanelor care trec frontiera, precum si bunurile pe care le au persoanele asupra lor;

- in cazul tuturor persoanelor se va efectua cel putin un control care sa permita stabilirea identitatii lor pe baza documentelor de calatorie prezentate si aratate;

- atat la intrare cat si la iesirea in/din Romania cetatenii statelor terte vor fi supusi controalelor amanuntite;

- la iesire se efectueaza controale specifice in interesul statului roman, aplicand legea pentru straini, cat si pentu a depista si a preveni amenintarile la adresa sigurantei nationale si a ordinii publice ale Romaniei.

- in situatii deoasebite cand controlul de frontiera nu poate fi efectuat cu operativitate, controlul de frontiera la intrare are prioritate fata de cel de iesire;

Cate puncte de trecere a frontierei sunt in zona de competenta la frontierele terestre, maritime si aeriene?

In zona de competenta a I.J.P.F. Tulcea sunt 2 puncte de trecere a frontierei deschise traficului international, respectiv P.T.F. Tulcea si P.T.F. Sulina cu specific portuar si 4 puncte de trecere deschise traficului international conform HG 1073/16.08.2006, respectiv Isaccea, Plaur, Chilia si Periprava.

Care este numarul actual de personal la punctele de trecere a frontierei maritime, terestre si aeriene?

De regula isi desfasoara activitatea in P.T.F. cate 3 politisti de frontiera pe tura. In functie de situatia operativa numarul acestora este suplimentat.

Aveti puncte de trecere a frontierei comune cu tarile vecine? Daca da, este respectat intru totul acquis-ul Schengen?

Nu avem puncte de trecere comune cu Ucraina

Ce echipament tehnic este disponibil la punctele de trecere a frontierei pentru controalele din prima si a doua linie la frontiera? Ce fel de echipamente au fost introduse inaintea implementarii complete a acquis-ului Schengen, cum ar fi:

Terminale pentru consultarea bazelor de date nationale si a SIS (fixe sau mobile)

Stampile de intrare si iesire din spatiul Schengen

Echipamente pentru verificarea documentelor ?

Raspuns:

P.T.F. Tulcea

a. Echipament disponibil pentru linia I.

- Calculatoare - 2 buc. ( din care 1 portabil).

- Cititoare optice - 2 buc.

- Lampi U.V. mobile - 2 buc.

- Lupe - 1 buc.

- Oglinda pentru control - 1 buc.

- Stampile trafic - 12 buc. cu specific portuar ( 6 de intrare si 6 de iesire)

si 4 buc. cu specific aeroportuar ( 2 de intrare si 2 de iesire)

- Pager, detector de radioactivitate - 2 buc.

- Legatura S.I.F.

b. Echipament disponibil pentru a II-a linie

- Lampi UV fixe model CHECKPOINT-D - 2 buc.

- Imprimante - 2 buc. (1 matriciala si 1 laser).

- Copiator tip XEROX - 1 buc.

- Fax - 1 buc.

- Lanterne - 2 buc.

- Mapa cu legislatei U.E.

- Acces la legislatia U.E. in format electronic

- Echipamente si materiale de identificare

- Specimene stampile de trafic

- Documente false si originale (in format electronic si pe hartie)

c. Echipamente introduse inaintea implementarii complete a acquis-ului Schengen :

- Terminale fixe pentru consultarea bazelor de date nationale evidenta    pasapoarte, evidenta persoane, evidenta permise auto, evidenta intrare/iesire straini, evidenta furturi auto, evidenta urmariti general.

- Stampile de intrare si iesire tip "Schengen"

P.T.F.Sulina

In momentul de fata PPF Sulina nu este dotat cu terminale pentru consultarea SIS.

In PPF Sulina sunt folosite urmatoarele echipamente tehnice:

Prima linie de control

terminale pentru consultarea bazelor de date nationale (mobile-laptop)

stampile de intrare -2

stampile de iesire - 2

echipament tehnic: lampa portabila cu lumina ultravioleta, lanterna, lupa 8x10, detector emisii CO2, pager pt detectarea radiatiilor

trusa testare si identificare stupefiante, trusa mostre stupefiante

caini de serviciu (explozivi, droguri)

A doua linie de control:

terminale pentru consultarea bazelor de date nationale (fixe-3 calculatoare)

lampa stationara cu lumina incidenta si emisie de lumina

lampa stationara UV (check point)

specimene de documente de calatorie in format electronic

specimene de stampile in format electronic

cititor optic de documente

tehnica IT de ultima generatie diponibila la dispeceratul PPF Sulina prin proiectul Back-upIT (3 calculatoare, 1 scanner, 1cititor optic, imprimanta laser alb-negru, 2 imprimante ink-jet color, 2 telefoane interior/exterior)

mijloace tehnice fir in sistemul de comunicatii al Politiei de Frontiera cu acces la sistemul de comunicatii voce/date al MIRA

acces la intranet cu parole alocate pt fiecare lucrator din cadrul PPF care permite consultarea urmatoarelor evidente:

evidenta pasapoarte

evidenta populatiei

evidenta permise auto

eASF Interpol

evidenta I/E straini (avem activate parole de acces)

evidenta SIMS (avem activate parole si sunt in curs de activare parolele pt optiunea Visa on line)

evidenta furturi auto

evidenta Urmariti General

Mentionam ca pentru consultarea acestor evidente este necesara alocarea altor parole.

EURODAC ( numai la sediul IJPF Tulcea)

Videocomparator spectral (aparat ce a fost receptionat la nivelul IJPF TL si care urmeaza sa fie instalat la PPF SL in perioada imediat urmatoare.)

Descrieti procedura de control la frontierele terestre, maritime si aeriene pe intrare si iesire ( folosirea indicatorilor de risc, intervievarea, controlul conditiilor de intrare, stampilarea ).

Raspuns:

P.T.F. Tulcea

Seful P.T.F se asigura ca sunt efectuate controale eficiente asupra pasagerilor si ehipajelor navelor in conformitate cu procedurile elaborate la nivelul structurilor ierarhic superioare. Exista proceduri elaborate in acest sens ( procedura privind controlul trecerii frontierei , procedura privind controlul navelor, procedura privind analiza de risc tactic , procedura privind controlul ambarcatiunilor de agrement, etc.)

Controalele au la baza analiza de risc tactica si operationala .

Scopul controalelor este de a se asigura ca atat echipajul, pasagerii cat si mijloacele de transport, indeplinesc conditiile de intrare si iesire din tara ( acces la uscat).

Controlul se efectueaza la bordul navei. In cazul unor suspiciuni cu privire la un document prezentat la control, politistul de frontiera aflat la control, anunta seful de grupa din PPF, care efectueaza verificari amanuntite, in linia a II a de control impreuna cu un agent lucrator special pregatit pentru descoperirea falsurilor in documentele de calatorie.

Capitanul vasului sau agentul propietarului vasului trebuie sa intocmesca o lista in dublu exemplar a echipajului si a oricaror pasageri. Lista trebuie sa cuprinda numele si prenumele, data nasterii, nationalitatea, numarul si tipul documentului de calatorie.

O copie a celor doua liste semnate corespunzator de politistul de frontiera trebuie sa fie returnata capitanului vasului care trebuie sa o prezinte la cerere atunci cand se afla in port. Orice schimbari intervenite pe listele echipajului sau pasagerilor trebuie sa fie notificata imediat politistilor de frontiera prin reprezentantul agentiei de shipping.

Controlul de frontiera se efectueaza de regula in comun cu lucratorii Autoritatii Vamale, si Capitania Zonala Tulcea, iar in cazul in care lucratorii autoritatilor respective efectueaza controlul separat , la terminarea controlului instiinteaza seful de grupa din P.P.F. despre rezultatul controlului sau eventuale probleme aparute.

P.T.F. Sulina

Pe baza informatiilor obtinute de la Biroul Supraveghere si Control Naval din cadrul IJPF Tulcea si din verificarile efectuate la nivelul PPF Sulina in bazele de date proprii, referitoare la nava ce urmeaza sa fie controlata, seful de grupa efectueaza analiza de risc tactic avand in vedere urmatoarele:

pavilionul navei

componenta echipajului (cetatenia marinarilor)

lista ultimelor porturi de escala (tari producatoare de migranti; aflate pe rutele de transport a drogurilor, armelor, substantelor radioactive, explozive)

daca nava figureaza pe lista navelor date in atentie si pentru ce motiv

incarcatura navei

daca nava a mai fost supusa, in voiajele anterioare, la un control de frontiera, in P.P.F. Sulina (se face o comparatie intre listele de echipaj din voiajul anterior si cea din voiajul prezent, probleme constatate la controalele anterioare etc);

In functie de tipul controlului (minim sau amanuntit), stabilit prin analiza de risc la nivelul PPF, seful de grupa nominalizeaza lucratorii din cadrul grupei care vor constitui echipa de control.

Echipa de control, impreuna cu reprezentantii celorlalte autoritati care au atributii la controlul de frontiera, urca la bordul navei unde, prin agentul de navlosire, comandantul vasului pune la dispozitia lucratorilor p.f. documentele prevazute de legislatia internationala (FAL)- lista de echipaj (2 ex.), declaratia generala (1 ex), declaratia de marfa, lista cu pasageri, declaratia pe proprie raspundere a cdt-ului - semnata si stampilata de catre acesta - ca la bordul navei nu se gasesc pasageri clandestini, arme, munitii, materiale explozive, marfuri de contrabanda, droguri sau alte substante interzise, lista cu ultimele 10 porturi de escala, documentele de calatorie ale marinarilor si pasagerilor.

Controlul documentelor de calatorie si verificarea conditiilor de intrare se face in careul navei si este urmat de identificarea membrilor de echipaj si a pasagerilor la cabine sau pe locul de serviciu. De asemenea se efectueaza controlul la corpul navei, se completeaza nota privind controlul de intrare sau iesire, se stampileaza cele doua liste de echipaj din care una se inmaneaza comandantului navei pentru a putea fi prezentata in celelalte porturi de escala din tara. La finalul controlului cdt-ul navei semneaza nota privind controlul de intrare sau iesire specificand daca are eventuale obiectiuni de facut.

Cum sunt verificate vehiculele la frontierele terestre?

Raspuns:

Lucratorii din cadrul P.T.F. Tulcea realizeaza zilnic analiza de risc tactic, aplicand metoda profilului potentialului infractor atat fata de persoanele care intra si ies din tara, cat si fata de navele si ambarcatiunile care tranziteaza portul. Practic aceasta inseamna evaluarea persoanelor si mijloacelor de transport naval care trebuiesc verificate la trecerea frontierei si se realizeaza in contextul situatiei tactice reale din zona de responsabilitate, fiind concretizata in masuri tactice pentru munca de zi de zi.

In ceea ce priveste nivelul operational, lunar, Compartimentul Analiza de Risc de la nivelul inspectoratului, realizeaza o analiza de risc in care estimeaza fenomenul migratiei ilegale, punctand rutele de migratie folosite, utilizarea ilegala a documentelor, activitatea clandestina, folosirea abuziva a statutului de azilant si calauzirea, care este primita la nivelul punctului. Recomandarile formulate pentru combaterea fenomenului infractional, pentru zona de responsabilitate a punctului sunt puse in practica de catre seful de punct prin masuri de utilizare eficienta a resurselor, respectiv colaborare si schimb de informatii cu structurile cu atributii la frontiera.

20. Descrieti baza de date folosita pentru verificarile persoanelor din state terte in timpul verificarilor la frontiera in prima si a doua linie de control la frontiera.

Raspuns:

Pentru verificarea persoanelor din state terte in timpul controlului la frontiera in prima linie se foloseste aplicatia "Sinfro", in care sunt implementate persoanele date in atentie.

In vederea efectuarii unor verificari amanuntite, in linia a II-a de control, se efectueaza in momentul de fata verificari telefonice la I.G.P.F. si la institutia care a solicitat introducerea persoanei in atentie la frontiera. In perioada urmatoare, dupa finalizarea acceptantei privind accesul la bazele de date evidenta pasapoarte, evidenta persoane, evidenta permise auto, evidenta intrare/iesire straini, evidenta furturi auto, evidenta urmariti general verificarea se va face direct prin calculator de catre politistul de frontiera din linia a II-a.

Cum este organizata cooperarea cu Vama la punctele de trecere a frontierei? Sunt efectuate controale comune la frontiere? Este specificata aceasta cooperare intr-un acord? Este cooperarea similara in toate punctele de trecere a frontierei din tara? Este cooperarea cu Vama reglementata la un nivel national central?

Raspuns:

Controlul de frontiera in P.T.F. Tulcea se efectueaza numai in echipa comuna in care face parte personal al tuturor institutiilor cu atributii in echipa de control. In cazuri deosebite in care reprezentantul unei institutii nu poate participa la controlul de frontiera odata cu ceilalti membri din echipa de control, acesta va efectua controlul ulterior, comunicand politistului de frontiera care a coordonat echipa de control, rezultatul controlului.

Activitatea de cooperare se desfasoara in conform prevederilor O.U.G. nr.105/2001 privind frontiera de stat, aprobata de Legea nr.243/2002 si a Metodologiei de aplicare a acesteia, in baza carora au fost incheiate protocoale de cooperare la nivelul I.G.P.F. si I.J.P.F.

G.   Supravegherea frontierelor

Care sunt principiile fundamentale de supraveghere la frontiera verde si la cea maritima?

Raspuns:

Principiul cooperarii unitare. Managementul frontierei de stat se realizeaza unitar de catre GIRMIF si are la baza cooperarea institutiilor nationale cu atributii la frontiera, schimbul de date si informatii intre acestea si promovarea unitara a bunelor practici in domeniu.

Principiul conducerii autonome. Cooperarea inter-institutionala in domeniul managementului frontierei se realizeaza cu respectarea autonomiei fiecareia dintre structurile implicate.

Principul complementaritatii. In cadrul managementului integrat al frontierei, cooperarea institutiilor cu atributii in domeniu se realizeaza astfel incat sa se evite vidul de competenta, paralelismele si diferendele privind exercitarea atributiilor.

Principiul continuitatii. Activitatile desfasurate pentru managementul frontierei sunt caracterizate de coerenta, se deruleaza etapizat, fara intrerupere si in ritm sustinut.

Principiul profesionalismului si motivarii personalului. Managementul integrat al frontierei presupune pregatirea profesionala a personalului conform noilor cerinte, proiectarea si utilizarea de parghii motivationale adecvate, in vederea desfasurarii activitatilor specifice la nivelul standardelor comunitare.

Principiul integritatii morale a personalului. In scopul mentinerii increderii cetatenilor in autoritatile nationale cu atributii in domeniul managementului frontierei, acestea vor dezvolta si urmari aplicarea de catre personalul propriu a unor inalte standarde morale.

Principiul transparentei si controlului democratic. Dezvoltarea unui dialog deschis cu societatea civila pentru intarirea acceptarii si sprijinului dat de catre cetateni in procesul de management integrat al frontierei.

Principiul cresterii eficientei si eficacitatii. In realizarea obiectivelor de management integrat al frontierei se urmareste cresterea eficientei si eficacitatii in intrebuintarea resurselor (umane, tehnice, tehnologice, informationale, financiare, logistice etc.), proprii fiecarei institutii, dar si complementar in forma reunita.

Principiul echifinalitatii. Pentru atingerea cu eficacitate a obiectivelor stabilite se utilizeaza combinatii de resurse si actiuni diversificate, fara absolutizarea unei singure variante.

23. Descrieti tacticile aplicate cu privire la sistemul tehnic de supraveghere, patrulare, comanda si control?

RASPUNS:

Supravegherea frontierei de stat se face dupa criteriile de tactica politieneasca, cu personal al carui efectiv este adaptat la situatia concreta.

Supravegherea se efectueza cu unitati mobile care isi indeplinesc atributiile prin patrulare sau la posturi stationare in locuri recunoscute sau prezumate ca fiind sensibile, pentru a prinde persoanele care intentioneaza sa treaca ilegal frontiera.

Supravegherea se realizeaza si cu ajutorul mijloacelor tehnice, inclusiv cu cele electronice, dotarile fiind alese in functie de conditiile interventiei, tinandu-se cont, in special, de specificul si natura frontierei(terestra, fluviala, maritima).

Dispunerea fortelor si mijloacelor tehnice se va efectua in baza analizei de risc si in functie de caracteristicile terenului si conditiile hidro-meteorologice, pe principiul celor 3 liniamente.

Pentru supravegherea frontierei terestre, dispunerea fortelor si mijloacelor tehnice se face, intre punctele de trecere a frontierei,pe principiul celor trei aliniamente:

Aliniamentul I : 50-100m spre interior fata de linia de frontiera;

Aliniamentul II : 50m-10 km spre interior fata de linia de frontiera;

Aliniamentul III : 10 -30km spre interior fata de linia de frontiera;

Pentru supravegherea si controlul frontierei maritime sunt patru nivele:

Nivelul I: in zona contigua si zona economica exclusiva (24-180km)

Nivelul II : in zona apelor maritime interioare si a marii teritoriale (pana la 24km de la tarm);

Nivelul III : in zona portuara si litoral ( pana la o distanta de 10- 15 km spre interior);

Nivelul IV : in zona adiacenta litoralului ( 15-30 km in adacime);

Dispunerea aliniamentelor se va schimba in zonele aglomerate apropiate de frontiera, la frontiera maritima, in acvatoriile portuare sau in alte situatii, in special prin comasarea aliniamentului I cu al-II-lea pe aliniamentul I (frontiera maritima, Delta Dunarii, porturi)si dispunerea aliniamentului al II-lea dupa zonele aglomerate catre interior.

La frontiera verde, maritima si in Delta Dunarii fortele si mijloacele tehnice destinate exclusiv supravegherii frontierei (nave si ambarcatii, autospeciale de supraveghere pe principiul termoviziunii, patrule mobile dotate cu mijloace tehnice de supraveghere, etc.) vor fi dispuse de regula pe aliniamentul I si al -II-lea.

In acest moment nu exista un sistem tehnic de supraveghere de anvergura care sa asigure supravegherea continua in timp si spatiu (asa cum se va realiza la intrarea in functiune a Sistemului SCOMAR si a Sistemului de Supraveghere video pe Dunare).

Sistemul de supraveghere al frontierei de stat in zona de resonsabilitate a S.P.F. Sulina este asigurat prin utilizarea mijloacelor tehnice din dotare :

aparatura de vedere pe timp de noapte;

aparatura de supraveghere pe timp de zi;

aparatura de supraveghere radio electrica;

mijloace de mobilitate navala;

mijloace de mobilitate terestra;

mijloace de comunicatii radio-telefon.

Avand in vedere existenta in zona de responsabilitate a 4 zone de risc privind infractionalitatea transfrontaliera aceste mijloace tehnice sunt utilizate cu precadere in zona de risc nr. 1, pe frontiera cu Ucraina unde se realizeaza o acoperire de 100% in timp si aproximativ 70 % in spatiu.

24. Care este capacitatea de reactie in situatii de urgenta si rutina?

RASPUNS:

S.P.F. Tulcea

S.P.F.Tulcea beneficiaza de sprijinul competent si specializat al Detasamentului de Interventie la Frontiera, subunitate de interventie aflata sub coordonarea Inspectorului sef al I.J.P.F. Tulcea si a adjunctului pentru activitati operative, ce poate interveni la orice solicitare in timp de 15 minute iarna si 10 minute vara. Dotarea acestei subunitati este adaptata specificului activitatii desfasurate, respectiv: catuse, pistoale de calibru 7,62 mm, bastoane de cuciuc, veste antiglont, echipament de protectie (cotiere, casca, genunchiere). Pregatirea profesionala si fizica este in regim special in cuantum de 10 ore saptamanal sub coordonarea specialistilor in domeniu.

La frontiera terestra, la sediul fiecarei structuri teritoriale se planifica zilnic prin Planul de actiune una sau doua echipe de interventie formate din 2-4 politisti de frontiera, conduse de seful de tura care sunt gata de interventie in 10 minute vara si 15 minute iarna.

In sprijinul turelor de serviciu s-a constituit, la nivelului Sectorului Tulcea o echipa de interventie formata din 8 lucratori C.I.T. si 8 politisti din grupa operativa conductori caini serviciu, impartiti in doua grupe de interventie, sub coordonarea ofiterilor C.I.T., avand la dispozitie autospeciale de interventie din dotarea sectorului, 1 ambarcatie rapida e interventie si alte mijloace logistice destinate executarii eficiente a misiunilor specifice.

S.P.F. Sulina

Capacitatea de reactie in situatii de urgenta :

a) In zona canalului Musura (frontiera cu Republica Ucraina):

- vara : 15 minute pe timp de zi si 30 minute pe timp de nopapte.

- iarna : 30 minute pe timp de zi si 60 minute pe timp de noapte.

Interventia se realizeaza pe apa.In situatia in care caile de acces sunt inghetate ramane posibilitatea interventiei in exclusivitate pe cai terestre.

b) In zona radei portului si in apele maritime interioare, in functie de distanta de la locul de bazare a S.C.P.-urilor la locul de interventie:

- vara : 10 minute pe timp de zi si 30 minute pe timp de noapte;

- iarna : 20 minute pe timp de zi si 50 minute pe timp de noapte.

c) Litoralul marii intre Sulina-Sf. Gheorghe:

- vara : 10 minute pe timp de zi si 40 minute pe timp de noapte;

- iarna : 15 minute pe timp de zi si 60 minute pe timp de noapte.

Capacitatea de reactie in situatii de rutina: Se utilizeaza vitezele de deplasare specifice patrularii, astfel:

- auto : 5-10 Km/h;

- nave : 5 Nd;

- pedestru : 4-6 Km/h.

S.P.F. Pardina

Atunci cand este necesar prin planul de alarmare se prevede suplimentarea fortelor fiind chemati de la domiciliu lucratorii intr-un sistem organizat pe urgente(urgenta 1 - 50 min, urgenta 2 - 90 min).

De asemenea in functie de situatia existenta poate fi solicitata prezenta detasamentului de interventie rapida a I.J.P.F. Tulcea.

S.P.F. Chilia

Atunci cand este necesar prin planul de alarmare se prevede suplimentarea fortelor fiind chemati de la domiciliu lucratorii intr-un sistem organizat pe urgente(urgenta 1 - 50 min, urgenta 2 - 90 min).

De asemenea in functie de situatia existenta poate fi solicitata prezenta detasamentului de interventie rapida a I.J.P.F. Tulcea.

S.P.F. Isaccea

In situatii de rutina, capacitatea de interventie a sectorului este asigurata de echipa de interventie, alcatuita din 2-3 politisti de frontiera .

In situatii de urgenta, se procedeaza la cresterea graduala a capacitatii de actiune a sectorului, prin aplicarea masurilor prevazute pentru astfel de cazuri, precum: asigurarea continuitatii conducerii in afara orelor de program, intarirea pazei sediilor proprii si a obiectivelor date in competenta, intensificarea activitatii informative specifice.

25.Care este disponibilitatea si durabilitatea resurselor umane si a tehnicilor pentru supravegherea frontierei?

Raspuns:

Resurse umane avute la dispozitie de catre fiecare sector ce desfasoara activitati specifice in cadrul compartimentelor in care sunt incadrati ofiterii si agentii, astfel:

Comp. Administrativ

Comp. Secretariat

Comp. CIT

Comp. Sprijin Misiuni

Comp. Ture serviciu

La structurile I.J.P.F. Tulcea, serviciul de supraveghere si control la frontiera se executa pe patru ture, astfel:

SPF TULCEA si SPF ISACCEA:

-12 ore serviciu -ziua -24 ore liber

-12 ore serviciu - noaptea - 48 ore liber.

SPF PARDINA, CHILIA si SULINA:

saptamana 1 : 12 ore serviciu -ziua - 12 ore odihna noaptea;

saptamana 2 : liber;

saptamana 3 : 12 ore serviciu -noaptea - 12 ore odihna ziua;

saptamana 4 : liber.

DISPONIBILITATEA TEHNICILOR PENTRU SUPRAVEGHEREA FRONTIEREI:

- Autospeciala de supraveghere a frontierei

- Binoclu de vedere pe timp de noapte Diana X

- Echipament de termoviziune portabil tip "Matis"

- Binoclu de vedere pe timp de noapte "Bino-Midi-Kite"

- Lampa U.V. model "Checkpoint"

- Ochelari de vedere pe timp de noapte "Diana R"

- Mitaliera cal. 14,5 mm AA cu afet usor naval

- Pistol cal. 7,65 mm MD 74 cu un incarcator

- Pistol mitaliera ca. 7,62 mm MD 63

- Binoclu 7x40 IOR cu ercan si filtru

- Binoclu 7x40 IOR fara ercan si filtru

- Busola BI 69 IOR

- Cartuse metalice cu vartej

- Lampa cu raze ultraviolete

- Lampa stationara U.V.

- Palete reflectorizante

- Pager detectie radiatii

- C.D. 2M

- C.D. 3M

- Detector STL MD-71

- Detector STL MD-79

- Masca contra gazelor MD 85

- Optical scaner CM 2000

- Personal computer "Olivetti"

- Calculator portabil "Notebook Dell"

- Dispecerat CCC 1109I SFD cu 4 canale

- Centrala telefonica "Topex"

- Imprimanta "Epson"

- Imprimanta "HP Office Jet 7210"

- Imprimanta "Lexmark E 120"

- P.C. intel celeron 2,4 Ghz.

- P.C. intel P4

- P.C. intel P3

- Radiotelefon "Navico" portabil

- Radiotelefon "Sailor" portabil

- R.T.M. FTL 2011 pentru dispecerat

- R.T.M. FTL 2011 cu 12 canale

- R.T.P. SD 506

- Statie radiolocatie R11X

- Telefon mobil "Nokia"

- camera video SONY HANDICAM = 1 buc

- camera foto digitala HP850 = 1 buc

ECHIPAMENT TEHNIC DISPONIBIL PENTRU SUPRAVEGHEREA    FRONTIEREI:

- Autospeciala interventie "Nissan Terrano"

- Autospeciala interventie "Volkswagen"

- Autoturism "Aro 243 L25"

- Autoturism "Opel Astra H 1,7 CDTI"

- Motociclu cu 4 roti "Roush"

bac fluvial propulsat

ponton acostare

ambarcatii rapide de interventie

ambarcatii cu motor atasabil

ambarcatie rapida Hovercraft

motociclu ATV

autospeciala termoviziune

26.Care este numarul turnurilor de observare, radarelor, camerelor cu acoperire mare, camerelor cu IR la frontiere?

Raspuns:

S-a realizat infrastructura pentru amplasarea echipamentelor de radiolocatie, respectiv s-au construit trei turnuri in faza I SCOMAR la Gura portitei, Perisor, Sf. Gheorghe. Mai exista si Farul Sulina fiind considerat a patra locatie in care se vor implementa echpamentele de radiolocatie.

Echipamentele de radiolocatie se introduc in faza a III - a SCOMAR care consta in achizitie, livrare, instalare.

27. Exista pentru viitor un plan de imbunatatire a echipamentului tehnic? Daca da, cand?

Raspuns:

Sunt in curs de desfasurare subsisteme suport ale SISF (Sistemul Integrat de Supraveghere a Frontierei) astfel:

SCOMAR

BACK UP IT

PMR (Professional Mobile Radio)

SOSD (Sistemul de Observare si Supraveghere la Dunare pe bratul Chilia)

Subsistemul de comunicatii fixe (VOCE)

28.Care sunt mijloacele de comunicatie dintre unitatile operationale desemnate sa monitorizeze frontierele maritime, terestre si centrul lor operational?

Raspuns:

Mijloacele de comunicatie fir:

intre punctele fixe de lucru si centrul operational (CO) ale sectorului (dispecerat)

intre CO sector si CO IJPF Tulcea

Mijloace de comunicatie radio:

1. analogic local :

- intre punctele fixe de lucru si CO sector (statii radio fixe)

- intre elementele de frontiera si CO sector (statii portabile)

- intre mijloacele de transport auto / naval si CO sector

2. analogic de conducere si cooperare:

- intre CO IJPF Tulcea si CO sector

3. digitale de conducere si cooperare:

- conducerea IJPF Tulcea si conducerea sectoarelor

H.   Statisticile trecerilor ilegale a frontierei de stat

29.Prezentati statisticile tuturor cazurilor cunoscute de trecere ilegala a frontierei de stat din ultimii trei ani dupa tipul de frontiere.

RASPUNS:

Trecerile au avut loc doar la frontiera fluviala, astfel:

2005

Din Ucraina in Romania:

- 02.07.2005 - un cetatean ucrainean

Din Romania in Ucraina:

- 13.08.2005 - un cetatean francez

- 26.08.2005 - doi cetateni germani

03.10.2005 - un cetatean francez

2006

Din Ucraina in Romania:

27.01.2006 - doi cetateni ucraineni

06.08.2006 - un cetatean ucrainean

14.08.2006 - un cetatean kazahstan.

Din Romania in Ucraina:   

- 26.05.2006 - sase cetateni romani

- 03.06.2006 - trei cetateni romani

- 01.07.2006 - doi cetateni romani

- 30.09.2006 - doi cetateni romani

2007

Din Ucraina in Romania:

patru persoane de origine araba

22.05.2007 - un cetatean ucrainean

29.06.2007 - un cetatean ucrainean

19.07.2007 - un cetatean ucrainean

26.07.2007 - un cetatean ucrainean

13.09.2007 - doi cetateni ucraineni

01.10.2007 - un cetatean ucrainean

Din Romania in Ucraina:

02.06.2007 - doi cetateni romani

25.06.2007 - echipajul impingatorului GIURGIU 18 - pavilion Romania

07.07.2007 - echipajul navei BONNARD - pavilion Romania

15.08.2007 - un cetatean roman si doi cetateni germani

04.09.2007 - echipajul navei BONNARD - pavilion Romania

trei cetateni romani

Care este rata estimativa de detectare si arestare a persoanelor care au trecut ilegal frontiera? Cum este aceasta calculata si justificata? Cati cetateni ai tarilor vecine au fost admisi?

RASPUNS: Rata estimativa de detectare apreciem ca este in proportie de 100 %, avand in vedere faptul ca toate cazurile de trecere ilegala, fapte savarsite cu intentie sau fara intentie, toate persoanele au fost depistate operativ, aplicandu-li-se prevederile legale.

30.Cati imigranti au fost detectati pe teritoriul nostru si care sunt tarile lor de origine? Prezentati date din ultimii trei ani. Care este trecutul acestor imigranti ( ex: cu o sedere ce a depasit termenul stabilit, care au solicitat azil, persoane care au trecut ilegal frontiera, persoane care calatoresc din alte state membre)? Care sunt principalele directii ale imigrantilor spre tara dumneavoastra si din tara dumneavoastra?

RASPUNS: In zona de competenta a ijpf Tulcea au fost detectati 5 imigranti in ultimii 3 ani, astfel:

2006: un cetatean kazahstan

2007: un cetatean sirian, doi cetateni irakieni, un cetatean algerian

La nivelul IJPF Tulcea au fost identificate in zona de competenta urmatoarele directii principale posibile de deplasare a migrantilor:

- frontiera comuna cu Ucraina

- accesul de la Marea Neagra catre interior

- principalele cai de navigatie pe Dunare

I.      Lupta impotriva migratiei ilegale

31.Enumerati activitatile luate de catre autoritatile dumneavoastra in tari terte impotriva imigratiei, in special in tarile de origine si tranzit. Sunt ofiterii de legatura pe migratie prezenti in tarile care sunt sursele principale de imigranti? Carui serviciu al Ministerului ii sunt subordonati ofiterii de legatura? Prezentati lista cu tarile terte unde sunt prezenti ofiterii de legatura.

RASPUNS : nu face obiectul IJPF Tulcea

32.Cam cate ore pe zi sunt alocate supravegherii frontierelor externe de catre resursele disponibile?

RASPUNS :

Frontiera de stat externa este supravegheata permanent cu echipaje ale Politiei de Frontiera .

La frontiera verde supravegherea este asigurata permanent prin patrulari si posturi fixe.

33.Care este baza legala, structura organizatorica si metodele aplicate pentru lupta impotriva imigratiei privind investigatia si controlul persoanelor din teritoriu? Ce organizatii din tara dumneavoastra sunt responsabile pentru lupta impotriva imigratiei? Si daca sunt mai multe, cum coopereaza acestea intre ele?

Raspuns:

Baza legala pentru lupta impotriva imigratiei este:

- HG 324 privind aprobarea Strategiei de securizare a frontierei de stat a Romaniei 2007- 2010.

O.U.G. 104/2001 privind organizarea si functionarea P.F.R.;

O.U.G. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei;

Legea 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate;

O.U.G. 112/2001 privind sanctionarea faptelor savarsite in afara teritoriului tarii de catre cetatenii romani sau apatrizi;

Structura organizatorica la nivel IJPF Tulcea:

Compartimentul C.T.P. al I.J.P.F. Tulcea;

Compartimentul C.I.T. la S.P.F. - uri

Metode aplicate:

Proceduri operationale standard in instrumentarea cauzelor de trafic cu migranti nr. S71931/12.11.2007;

IJPF Tulcea colaboreaza cu structurile de Parchet competente teritorial in desfasurarea activitatilor de cercetare penala conform Legii 508/2004, cu alte formatiuni din cadrul M.I.R.A.(I.J.P Tulcea., S.I.P.I., S.C.C.O., B.J.S.Tulcea, Agentia Nationala impotriva traficului de persoane Tulcea ) si Sectia Judeteana S.R.I.Tulcea.

Intre aceste institutii si formatiuni sunt incheiate protocoale si planuri de cooperare.

34. Prevede aceasta legislatie ( practica administrativa sau instructia ) deosebirea intre frontierele interne/corespondente sau zonele cu celelalte frontiere interne si restul teritoriului? Daca da, enumerati diferentele dintre ele.

Nu face obiectul IJPF Tulcea.

35.Exista un memorandum sau orice alt acord formal ce guverneaza cooperarea intre autoritatile competente implicate in combaterea migratiei ilegale in interiorul tarii?

RASPUNS: Acordurile Semnate ce guverneaza cooperarea intre autoritatile competente implicate in combaterea migratiei ilegale in interiurul tarii:

03/05/2005 - Ordonanta nr. 35/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Portugheze privind sederea temporara in scopul angajarii lucratorilor romani pe teritoriul Republicii Portugheze, semnat la Lisabona la 19 iulie 2001

03/05/2005 - Ordonanta nr. 36/2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Marelui Ducat de Luxemburg privind schimbul de stagiari, semnat la Luxemburg la 20 iulie 2001

03/05/2005 - HGR nr. 579/2000 privind aprobarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Consiliul Federal Elvetian cu privire la schimbul de stagiari, semnat la Berna la 25 noiembrie 1999

03/05/2005 - Lege nr. 192/2004 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Franceze cu privire la schimburile de stagiari, semnat la Paris la 20 noiembrie 2003

03/05/2005 - HGR nr. 412/2001 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind schimbul de stagiari, semnat la Budapesta la 9 mai 2000

03/05/2005 - HGR nr. 411/2001 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind angajarea lucratorilor sezonieri, semnat la Budapesta la 9 mai 2000

03/05/2005 - HGR nr. 930/1999 pentru aprobarea Intelegerii dintre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale din Romania si Oficiul Federal al Muncii din Republica Federala Germania privind angajarea de lucratori romani pentru o activitate cu durata determinata in Republica Federala Germania, semnata la Bucuresti la 13 septembrie 1999

03/05/2005 - HGR nr. 402/1992 privind aprobarea Conventiei dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Federale Germania in legatura cu ocuparea fortei de munca pentru ridicarea cunostintelor profesionale si de limba (Conventie privind personalul muncitor oaspete)

03/05/2005 - Legea nr. 464/2002 privind ratificarea Acordului dintre Romania si Regatul Spaniei pentru reglementarea si organizarea circulatiei fortei de munca intre cele doua state, semnat la Madrid la 23 ianuarie 2002

STRAINII IN ROMANIA

01/09/2005 - Ordonanta de urgenta 113/2005 de modificare si completare a OUG 194/2002 privind regimul strainilor in Romania

29/08/2005 - Ordonanta de urgenta nr. 102/14.07.2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiul Economic European

03/05/2005 - Integrarea sociala a strainilor care au dobandit o forma de protectie sociala in Romania

03/05/2005 - Noi reglementari privind statutul si regimul refugiatilor in Romania

03/05/2005 - Informatii referitoare la scolarizarea copiilor lucratorilor migranti si asigurarea personalului didactic calificat

03/05/2005 - Strategia nationala privind migratia

03/05/2005 - Informatii privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania

03/05/2005 - Regimul calificarilor in profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist si moasa, dobandite in afara granitelor Romaniei

03/05/2005 - Informatii privind organizarea profesiei de arhitect in Romania

03/05/2005 - Decizie pentru punerea in aplicare a dispozitiilor Legii nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic in Romania

03/05/2005 - Evaluarea si certificarea competentelor profesionale

03/05/2005 - Legea nr. 203/1999 privind permisele de munca, republicata

03/05/2005 - Legea nr.200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania

03/05/2005 - Legea nr. 482/2004 pentru completarea si modificarea OUGR nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania

03/05/2005 - OUGR nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania

03/05/2005 - HGR nr. 1145/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 203/1999 privind permisele de munca, republicata

CETATENII ROMANI IN STRAINATATE

HGR nr. 850 din 31 iulie 2002 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protectia cetatenilor romani care lucreaza in strainatate, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 384/2001

Ordonanta nr. 43/2002 pentru modificarea Legii nr. 156/2000 privind protectia cetatenilor romani care lucreaza in strainatate

HGR nr. 384/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 156/2000 privind protectia cetatenilor romani care lucreaza in strainatate

Legea nr. 156/2000 privind protectia cetatenilor romani care lucreaza in strainatate

HGR nr. 1320/2001 privind infiintarea si organizarea Oficiului National pentru Recrutare si Plasarea Fortei de Munca in Strainatate

36.Va folositi de grupuri de investigatie speciale cu ofiteri din corpuri diferite, cu o perspectiva asupra combaterii crimei organizate internationale folosita in managementul integrat al frontierelor?

Raspuns: La nivelul IJPF Tulcea nu exista un grup de investigatie speciala , acesta este constituit la nivel regional pentru zona Tulcea- Constanta, cu sediu in localitatea Constanta, din acest grup facand parte personal specializat din troate structurile angrenate in lupta impotriva migratiei ilegale.

Cand situatia impune in momente operative acest grup de investigatie special este folosit.

II . Managementul specific frontierelor externe

A.   Frontierele maritime

37. Cum sunt controlate ambarcatiunile ( ferryboat-uri, nave de croaziera, nave tip cargo, ambarcatiuni de pescuit si cele de agrement)?

Raspuns:

In conformitate cu Regulamentul (E.C.) nr. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulatii a persoanelor peste frontiere, a prevederilor O.U.G. nr.105/2001 privind frontiera de stat, aprobata de Legea nr.243/2002 si a Metodologiei de aplicare a acesteia, precum si a procedurilor de lucru intocmite in acest sens.

Controlul navelor de marfuri se efectueaza la bordul navei , atat la sosirea, cat si la plecarea navei din port. In prealabil, se efectueaza control de natura administrativa, iar pe baza acestui tip de controale precum si pe baza informatiilor disponibile in baze de date a factorilor de risc se efectueaza o analiza a riscului, atat tactica, la nivelul P.P.F. Constanta Port, cat si operationala, la nivelul I.J.P.F. Constanta si G.N. Constanta. Navele cu risc ridicat sunt supuse controlului amanuntit imediat dupa sosire sau inainte de plecare, care consta in controlul direct al persoanelor aflate la bord si un control amanuntit asupra spatiilor navei. In caz de risc deosebit, nava ramane sub supravegherea si controlul permanent al autoritatilor pe timpul stationarii in port. In aceasta situatie, toate persoanele care urca sau coboara de la bordul navei, sunt controlate direct. La navele de croaziera se asigura un control mai scazut al navelor deoarece la bord se afla un numar mare de pasageri, controlul direct efectuandu-se in primul ( la imbarcare) si ultimul (la debarcare) port al croazierei.

Particularitati la controlul de frontiera privind navele de croaziera ( ai caror pasageri sunt inclusi in program turistic de scurta durata si nu se imbarca/debarca in portul de acostare)

Capitanul vasului de croaziera sau, daca acest lucru nu este posibil, agentul proprietaruluinavei va transmite politistilor de frontiera respectivi itinerarul si programul croazierei, cu cel putin 24 de ore inainte de a parasi portul de plecare si inainte de sosirea in fiecare port pe teritoriul statelor membre. In baza listelor primite in timp util se efectueaza o evaluare a riscurilor legata de securitatea interna si migratia ilegala, iar potrivit acesteia, in conformitate cu Anexa VI, punctul 3.2.3. din Regulamentul EC 562/2006, se stabileste daca este necesara efectuarea controlului pasagerilor in conformitate cu art.7 ( minim si amanuntit). Echipajul si pasagerii fac, de regula, obiectul unor controale in baza listelor nominale, la scara navei, documentele de calatorie fiind puse la dispozitia politistilor de frontiera de catre comandantul navei, intr-un spatiu special desemnat in acest sens . Listele nominale ale echipajelor si pasagerilor vor include:

(a) nume si prenume

(b) data nasterii

(c) nationalitatea

(d) numarul si tipul documentului de calatorie si, acolo unde se aplica, numarul vizei.

Capitanul vasului de croaziera sau, daca acest lucru nu este posibil, agentul proprietarului vasului va transmite politistilor de frontiera respectivi listelor nominale cu cel putin 24 de ore inainte de sosirea in fiecare port de pe teritoriul statelor membre sau, acolo unde calatoria spre acest port dureaza mai putin de 24 de ore, imediat dupa ce imbarcarea s-a incheiat in portul precedent.

Lista nominala va fi stampilata in primul port de intrare pe teritoriul statelor membre si in toate urmatoarele cazuri, daca lista este modificata. Lista nominala va fi luata in considerare pentru evaluarea riscurilor.

In scopul fluidizarii traficului de calatori si pentru evitarea prelungirii nejustificate a timpului de control, la solicitarea comandantului navei sau a agentului in calitate de reprezentant legal, pe cheltuiala acestora, echipa de control se poate deplasa in rada portului pentru a prelua din mars nava de croaziera, astfel incat, formalitatile privind controlul la sosirea in port sa fie finalizate in momentul acostarii. Acest fapt se justifica prin durata foarte scurta a programului de acostare care coincide cu inceperea programului turistic.

Particularitati la controlul de frontiera privind navele de agrement

Prin derogare de la art.4 si 7 din Regulamentul EC 562/2006, care prevad faptul ca frontierele externe pot fi trecute numai prin punctele de trecere a frontierei de stat si dupa ce s-a efectuat controlul asupra persoanelor , persoanele aflate la bordul unui vas de agrement venind sau plecand spre un port situat intr-un stat membru nu vor face obiectul unui control la frontiera si vor putea intra in portul ce nu este considerat punct de trecere a frontierei.

Totusi, avand in vedere evaluarea riscurilor de imigratie ilegala, si in special atunci cand linia de coasta a unei tari terte se afla in imediata apropiere a teritoriului statului membru implicat, vor fi efectuate controale asupra persoanelor, precum si un control fizic al ambarcatiunii.

Un vas de agrement venind dintr-o tara terta poate, in mod exceptional, sa intre intr-un port care nu este un punct de trecere a frontierei. In acest caz, persoanele aflate la bord ar trebui sa notifice autoritatile portuare pentru a fi autorizate sa intre in port. Autoritatile portuare vor trebui sa contacteze autoritatile din cel mai apropiat port considerat punct de trecere a frontierei pentru a raporta sosirea vasului. Declaratia cu privire la pasageri va trebui facuta prin compararea listei de persoane la bord de catre autoritatile portuare. Lista trebuie sa parvina Politiei de Frontiera cel mai tarziu in momentul sosirii.

De asemenea, daca in caz de forta majora, un vas provenit dintr-o tara terta trebuie sa acosteze intr-un port care nu este punct de trecere a frontierei, autoritatile portuare vor contacta autoritatile din cel mai apropiat port considerat punct de trecere a frontierei pentru a raporta prezenta vasului.

In timpul acestor controale, va trebui predat un document continand caracteristicile vasului si numele pasagerilor la bord. O copie a acestui document trebuie predata autoritatilor din portul de sosire si plecare. Atat timp cat vasul ramane in apele teritoriale ale statelor membre, o copie a acestui document trebuie inclusa in actele vasului.

38.Ce masuri s-au luat sau se vor lua cu privire la infrastructura pentru a asigura separarea pasagerilor ferryboat-urilor de legatura Schengen si non-Schengen ( fizice, administrative, cu privire la echipament)? In cate porturi se va face separarea prin mijloace fizice?

Prezentati statistici din toate porturile internationale dupa numarul de plecari si sosiri, precum si pasagerii curselor interne regulate ale ferryboat-urilor de legatura si cele din tari terte, daca sunt disponibile.

Raspuns:

Nu face obiectul IJPF Tulcea.

La PTF Tulcea pentru separarea pasagerilor ferryboat-urilor de legatura Schengen si non-Schengen, in anul 2006 au fost finalizate lucrarile de modernizare a garii fluviale din Tulcea apartinand A.P.D.M. Galati.

PTF Sulina este un P.P.F. portuar de tranzit si nu se impune o demarcare a sensurilor de intrare si iesire in afara celei reglementate de legislatia maritima.

39.Sunt triati pasagerii in punctele de trecere a frontierei din afara spatiului Schengen astfel incat sa se poata asigura separarea intre persoanele ce se bucura de dreptul la libera circulatie si cei din tari terte?

Raspuns:

La PTF Tulcea s-au facut demersuri catre IGPF in scopul separarii fluxurilor pentru persoanele ce se bucura de dreptul la libera circulatie si cei din tari terte. Aceste demersuri sunt in curs de derulare.

La PTF Sulina nu este cazul.

40.Sunt asigurate indicatoarele de directie in conformitate cu revendicarile Codului Frontierelor Schengen?

Raspuns : Nu .

41.Prezentati statistici din ultimii trei ani cu privire la numarul si tipurile navelor care apeleaza la porturi din Uniunea Europeana, precum si din tari terte ( ferryboat-uri, nave de croaziera, nave tip cargo, ambarcatiuni de pescuit si de agrement ). Care este procentajul controalelor facute la bordul acestor nave? Cum sunt luate deciziile in cazul controalelor de acest fel? Cum sunt supravegheate navele pe toata perioada sederii lor in port?

Raspuns :

a. PTF Tulcea

2005 : Ferryboat-uri ( Transport persoane): -

Cargo: 1184

Croaziera: 123

Agrement : 23

Total = 1390

2006: Ferryboat-uri ( Transport persoane): 11

Cargo: 196

Croaziera: 114

Agrement : 16

Total = 337

2007: Ferryboat-uri ( Transport persoane): 38

Cargo: 382

Croaziera: 124

Agrement : 48

Total = 592

PTF Sulina

Nave comerciale UE 2005- 101

2006- 125

2007- 128

Nave comerciale NonUE 2005- 491

2006- 690

2007- 611

Nave de croaziera UE 2005 - 3

2006 - 5

2007 - 4

Nave de croaziera NonUE 2005 - 5

2006 - 13

2007 - 9

Yacht-uri UE 2005 - 20

2006 - 12

2007 - 30

Yacht-uri NonUE 2005 - 17

2006 - 13

2007 - 7

b. 90%

c. Modalitatile practice de efectuare a controlului de frontiera sunt prevazute in procedurile de lucru. In baza analizelor de risc, politistul de frontiera aflat la comanda punctului de trecere stabileste modul de efectuare a controlului de frontiera.

d. In functie de analiza de risc navele sunt supravegheate de politisti de frontiera din cadrul S.P.F. . Facilitatile portuare PTF Tulcea sunt prevazute cu camere video si pazite de catre angajati ai unor firme de paza.

Datele de interes operativ obtinute de catre acestia sunt prezentate operativ politistilor de frontiera din cadrul S.P.F. Tulcea.

42.Va folositi de datele pasagerilor primite in avans in procesul de control al navelor? Daca da, cum este organizat acest lucru in practica?

Raspuns: Da. Listele de pasageri si de echipaj sunt verificate in evidente punctului inainte de sosirea navei in port. In baza datelor avute la dispozitie se efectueaza analiza de risc si se stabileste modul de efectuare a controlului ( minim sau amanuntit).

43.Ce tactici se aplica pentru supravegherea frontierei maritime, inclusiv folosirea sistemelor de supraveghere de coasta, patrularea la frontiera, sistemele de comanda si control?

RASPUNS: -supravegherea si monitorizarea traficului naval prin puncte fixe si mobile , in baza analizei de risc;

-supravegherea si monitorizarea prin puncte obligatorii de trecere;

-patrulare, insotire, panda, post de observare si alte tactici de frontiera specifice frontierei albastre;

-implementarea in perspectiva a sistemului operativ de supraveghere, bazat pe    tehnologia de ultima ora, care permite detectarea timpurie, urmarire, recunoasterea si identufucarea navelor aflate in trafic ori ce desfasoara diferite activitati in zona de observare directa,

Daca este folosit un sistem integrat de supraveghere de coasta, descrieti componentele si capacitatea. Prezentati o lista cu sistemele de monitorizare a traficului navelor ( AIS, VMTS, VTMIS, LRIT) accesibila autoritatilor de frontiera.

RASPUNS:

La nivelul Inspectoratului Politiei de Frontiera Tulcea, avem acces la sistemul AIS prin RORIS (la Dunare) si la VTMIS prin Serviciul VTS (la Marea Neagra)

44.Ce echipament tehnic este disponibil pentru cei responsabili cu supravegherea frontierei, cum ar fi:

Radare/ camere de supraveghere/ echipamente de supraveghere pe timp de noapte

Elicoptere/ aeroplane

Nave/barci disponibile pentru monitorizarea frontierelor maritime (dupa lungimea si viteza maxima in noduri)?

Care este raza de detectare a fiintelor umane de catre camere?

RASPUNS:

Radare de supraveghere pe timp de noapte se afla in dotarea navelor mari, precum Deltasan si SFPI 96;

In situatii speciale, Politia de frontiera beneficiaza de sprijinul unitatii de elicoptere venite in intarire de la Unitatea Speciala de Aviatie a MIRA;

Salupe rapide de interventie si control portuar : Nave tip CLASS - lungime 7 m , viteza maxima - 35 nd;,

Ambarcatiuni rapide de interventie :

- ambarcatie tip ARI - lungime 3,5m, viteza maxima - 35 nd;

- ambarcatie tip AMA - lungime 3,5, viteza maxima - 20 nd;

Salupa fluviala de patrulare si interventie

SFPZ - lungime 7 m, viteza maxima 8 nd;

- SFPI - lungime 17 m, viteza maxima 15 nd;

Raza de detectare a fiintelor umane de catre camera de termoviziune este de 10 km.

45.Explicati metodele si practicile analizelor de risc tactice si operationale la frontierele maritime.

Raspuns: Nu face obiectul IJPF Tulcea.

46.Participa autoritatile responsabile la Sistemul Informatic European de Control al Migratiei in Porturi si daca da, in ce masura?

Raspuns: Nu face obiectul IJPF Tulcea.

47.Folosesc autoritatile responsabile schimbul de date electronic la frontierele maritime? Faceti schimb de date pe mare in legatura cu eventualele amenintari? Cum se face acest schimb si ce date sunt furnizate? Sunt incluse in schimbul de date si tarile terte si daca da, ce date le sunt furnizate?

Raspuns: Da. Schimbul de date electronic referitoare la navele suspecte primite de la tarile riverane Marii Negre se realizeaza in cadrul sistemului de supraveghere trafic naval cu birourile si compartimentele speciaizate din cadrul DPF Constanta. Informatiile se primesc de la B.S.B.C.I.C. Burgas, prin intermediul IJPF Constanta.

48.Cooperati cu Vama in controlul si supravegherea frontierelor maritime? Cum se realizeaza aceasta cooperare?

Raspuns: Cooperarea cu Biroul Vamal se concretizeaza in activitatile desfasurate in cadrul echipei de control la trecerea frontierei de stat.Da. In cadrul echipei de control.Totodata,periodic, in baza planurilor de actiune se efectueaza actiuni in comun de monitorizare si control a traficului international pe Dunare.

49.Care este modul de operare atunci cand se intercepteaza o nava ce transporta suspecti imigranti pe mare (apele teritoriale etc)? Ce masuri se intreprind pentru salvarea imigrantilor aflati in pericol pe mare?

Nu face obiectul IJPF Constanta.

B.   Aeroporturile

50.Ce masuri s-au luat sau se vor lua privind infrastructura pentru a separa fluxul de pasageri pentru zborurile interne Schengen de fluxul de pasageri pentru alte zboruri? In cate aeroporturi exista sau va exista aceasta separare? Prezentati statistici de la toate aeroporturile si aerodromurile internationale dupa numarul de zboruri si pasageri din spatiul Schengen si din tarile terte, daca sunt disponibile. De asemenea o lista cu programul si destinatia in functie de aeroport.

Raspuns: Aeroportul "Delta" Tulcea este in curs de amenajare conform cerintelor U.E. In momentul de fata pe aeroport sunt efectuate curse doar in sistem charter iar separarea traficului intern de cel international se efectueaza, conform prevederilor catalogului Schengen, in timp.

Valori trafic in anul 2007: aeronave : - U.E. = 96

- terte = 9

Pasageri: - U.E. = 627

Terti = 122

51.Ce masuri s-au luat sau se vor lua pentru a asigura culoare separate pentru controlul la frontiera, a persoanelor care se bucura de dreptul Comunitatii la libera circulatie si a celorlalte persoane?

Sunt indicatoarele de directie asigurate in conformitate cu revendicarile Codului Frontierelor Schengen?

Raspuns:

Aeroportul "Delta" Tulcea este in curs de amenajare conform cerintelor U.E.

52.Au aeroporturile zone separate adecvate pentru solicitantii de azil si pasagerii care nu sunt admisi?

Raspuns: Nu

53.Au aeroporturile zone de tranzit internationale separate pentru pasagerii zborurilor non-Schengen?

Raspuns: Nu

54.Descrieti masurile implementate la aeroporturi pentru a permite controlul adecvat al persoanelor ce calatoresc cu avioane private. Cum sunt folosite informatiile privind identitatea pasagerilor ( in conformitate cu Anexa IV din Codul Frontierelor Schengen ) in procesul controlului la frontiera?

Raspuns: controlul persoanelor se efectueaza in aerogara in spatiul special amenajat acestui scop. Separarea fizica a pasagerilor aflati in trafic international de cei aflati in trafic intern se efectueaza in timp, conform recomandarilor din Catalogul Schengen, pana la finalizarea lucrarilor de modernizare a aeroportului.

Datele primite de la operatori privind identitatea pasagerilor stau la baza analizei de risc efectuata de catre politistii de frontiera.

55.Ce forme de cooperare au fost stabilite cu companiile aeriene de transport? Cum ati implementat Directiva Consiliului 2004/82/EC din 29 aprilie 2004 privind obligatia companiilor de a comunica datele pasagerilor in legislatia nationala? Va folositi de posibilitatea de a cere API in practica? Daca da, cum se organizeaza?

Raspuns:

La nivelul sectorului Tulcea s-a incheiat Protocol de cooperare cu conducerea aeroportului ,, Delta Dunarii".

Pe Aeroportul "Delta" Tulcea nu sunt organizate curse regulate de pasageri. S-a inaintat conducerii aeroportului adresa privind prevederile Directivei Consiliului 2004/82/EC din 29 aprilie 2004 privind obligatia companiilor de a comunica datele pasagerilor, respectiv O.G. nr.34/2006.

In practica nu folosim API .

56.Ce masuri au fost luate pentru a preveni intrarea si iesirea persoanelor neautorizate in zonele rezervate din aeroporturi? Perimetrele aerodromurilor si aeroporturilor internationale sunt ingradite si monitorizate de camere si senzori? Ce autoritati sunt responsabile cu controlul si monitorizarea perimetrelor aeroporturilor?

Raspuns: Aeroportul este ingradit si supravegheat cu camere video. Securitatea acestuia este asigurata de catre S.R.I. si o firma de securitate privata.

J. Frontierele terestre

57.Cum sunt aplicate dispozitiile Codului Frontierelor Schengen, Manualului Schengen privind frontierele terestre si recomandarile Catalogului Schengen (privind controlul la frontierele externe, readmisia si extradare) la frontierele terestre, la principalele puncte de trecere a frontierei internationale,cat si la cele secundare?

Raspuns: Controlul la frontiera se efectueaza in conformitate prevederile Codului Frontierelor Schengen, Manualului Schengen privind frontierele terestre si recomandarile Catalogului Schengen

Pilotii de aeronava si alti membri ai echipajului pot trece frontiera atunci cand se afla in exercitiul indatoririlor lor in baza permisului de pilot si a certificatului de membru al echipajului, dupa cum se prevede in

Anexa 9 la Conventia din data de 7 Decembrie 1944 cu privire la Aviatia Civila Internationala (Conventia ICAO), atunci cand acestia:

(a)Se imbarca si se debarca intr-un aeroport de stationare sau aeroport de sosire situat pe teritoriul unui Stat Schengen;

(b)Intra pe teritoriul unei municipalitati a aeroportului de stationare sau aeroportului de sosire situat pe teritoriul unui Stat Schengen;

(c)calatoresc, cu orice mijloc de transport, spre un aeroport situat pe teritoriul unui Stat Schengen State pentru a se imbarca pe o aeronava care pleaca din acelasi aeroport.

In toate celelalte cazuri, conditiile generale de intrare pentru cetatenii statelor terte trebuie indeplinite.

Ori de cate ori este posibil, in timpul controalelor din aeroporturi, trebuie acordata prioritate controalelor asupra echipajelor aeronavelor, si anume acestea trebuie controlate fie inaintea pasagerilor, fie la locatiile special destinate acestui scop. Echipajele cunoscute personalului reponsabil cu controalele de frontiera in exercitarea indatoririlor lor trebuie sa faca obiectul doar al unor controale prin sondaj.

58. Exista culoare separate prevazute la punctele de trecere a frontierei pentru controlul persoanelor ce se bucura de dreptul la libera circulatie si a celorlalte persoane? Este traficul de vehicule separat pe mai multe culoare in functie de tipul de vehicul? Sunt asigurate indicatoarele de directie in conformitate cu Codul Frontierelor Schengen?

Raspuns: P.T.F. Tulcea este in curs de amenajare conform cerintelor U.E.

La PTF Sulina nu exista culoare separate pentru controlul persoanelor care se bucura de dreptul comunitar la libera circulatie si al celorlate persoane.

59.Cum sunt pazite perimetrele punctelor de trecere a frontierei? Este folosit echipamentul de supraveghere tehnica, inclusiv camerele video pentru monitorizare? Se realizeaza supravegherea la punctele de trecere a frontierei in afara orelor stabilite?

Raspuns: Securitatea P.T.F. Tulcea este asigurata de catre politisti de frontiera si angajati ai firmei de paza si protectie S.C. "Olteanu Protect" S.R.L. Securitatea P.T.F. -ului se realizeaza si cu ajutorul camerelor video amplasate doar in interiorul acestuia. P.T.F. Tulcea are program permanent.

Sediul PPF Sulina se afla in cladirea SPF Sulina iar paza acestuia este asigurat de catre lucratori p.f. din cadrul turei de serviciu care isi desfasoara activitatea la Punct Control Acces. Programul de functionare al PPF Sulina este non-stop, astfel ca supravegherea si paza acestuia este permanenta.

A fost achizitionata si instalata la SPF Sulina o centrala de paza si alarmare care este functionala in prezent si care deserveste si PPF Sulina, aflat in acelasi imobil.

60. Cum se realizeaza controlul la frontiera in trenurile internationale si ce echipamente sunt disponibile pentru efectuarea acestor controale?

Nu face obiectul IJPF Tulcea.

61.Exista vreun acord intre tara dumneavoastra si tarile terte vecine pentru a implementa regimul de trafic simplificat la frontiera in concordanta cu Regulamentul (EC) nr. 1931/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 20 decembrie 2006, reguli stabilite cu privire la traficul simplificat la frontierele externe ale statelor membre si modificarea prevederilor Conventiei Schengen? Care sunt principalele reguli pentru traficul simplificat la frontiera? Cum sunt efectuate controalele la frontiera in acest caz?

RASPUNS: Acordurile incheiate de Romania cu Ucraina, stat tert cu care avem frontiera comuna in zona de competenta ce fac referire la traficul simplificat sunt:

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei cu privire la conditiile calatoriilor reciproce ale cetatenilor, semnat la Kiev la 19 decembrie 2003.

Protocolul dintre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei,semnat la Odessa la 4 iulie 2006, pentru modificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei cu privire la conditiile calatoriilor reciproce ale cetatenilor, semnat la Kiev la 19 decembrie 2003.

In zona de competenta a I.J.P.F. Tulcea sunt deschise traficului simplificat urmatoarele puncte:

Isaccea

Plaur

Chilia Veche

Periprava

62.Care sunt principalele reguli pentru traficul simplificat la frontiera?

Principalele conditii ce trebuie sa le indeplineasaca cetatenii romani/ucraineni in cazul traficului simplificat de frontiera:

-domiciul permanent in judetul/raionul de frontiera;

-document valabil de trecere a frontierei pentru calatoriile in starinatate;

-viza romana pentru cetatenii ucraineni care doresc sa calatoreasca in Romania.

63.Ce echipament tehnic este disponibil pentru supravegherea frontierei, de exemplu:

Elicoptere/aeroplane

Vehicule/barci

Radare, aparate de vedere pe timp de noapte/echipament de detectie cu infrarosu

Sisteme tehnice de supraveghere integrate

Masini de supraveghere?

Care este raza de detectie a camerelor pentru fiintele umane?

Raspuns:

Echipament tehnic disponibil pentru supravegherea frontierei:

- Autospeciala interventie "Nissan Terrano"

- Autospeciala interventie "Volkswagen"

- Autoturism "Aro 243 L25"

- Autoturism "Opel Astra H 1,7 CDTI"

- Motociclu cu 4 roti "Roush"

- In situatii speciale avem in sprijin un elicopter venit in intarire de la Unitatea Speciala de Aviatie MIRA

- ambarcatii rapide de interventie de tip Harpoon

- nave de interventie de tip Class 500

- salupe fluviale cu radar de vedere pe timp de noapte

- ambarcatie cu motor atasabil

- ambarcatie de tip HTI

Raza de detectie a camerelor pentru fiintele umane este de 10 km. In acest moment autospeciala de termiviziune din dotarea sectorului nu este functionala.

64.Sunt disponibile unitatile mobile speciale pentru a garanta capacitatea de reactie la frontierele externe?

RASPUNS: capacitatea de reactie la frontiera externa este asigurata la nivelul Inspectoratului de catre DIF ( Detasamentul de Interventie la Frontiera), structura specializata pentru gestionarea evenimentelor grave la frontiera. La nivelul SPF , ca masura suplimentara a fost constituita echipa de interventie pentru situatii de urgenta la frontiera, aceasta echipa fiind compusa din ofiteri si lucratori operativi din cadrul Comaprtimentului C.I.T. ,cei ai grupei operative si conductori caini serviciu.

65.Ce fel de acorduri de cooperare cu autoritatile de frontiera ale tarilor vecine aveti incheiate la nivel regional si local? Exista acorduri de cooperare intre autoritatile de frontiera ale tarilor vecine la nivel regional?

Raspuns:

Acordurile de cooperare cu autoritatile de frontiera vecine sunt incheiate la nivel national, acestea fiind operationale numai in cazul Ucrainei pentru zona noastra de competenta. Principalele prevederi sunt stipulate in urmatoarele acte normative:

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al UcraineI cu privire la conditiile calatoriilor reciproce ale cetatenilor, semnat la Kiev, la 19 decembrie 2003

Protocolul dintre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei , semnat la Odesa la 04 Iulie 2006, pentru modificarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al UcraineI cu privire la conditiile calatoriilor reciproce ale cetatenilor, semnat la Kiev, la 19 decembrie 2003, aprobat prin HG 1073/2006;

HG 471/2004 pentru aprobarea strategiei nationale de management integrat a frontierei de stata a Romaniei pentru perioada 2005-2009;

Conventia intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucarinei orivind trecerea simplificata a frontierei de stat comune pentru cetatenii care domiciliaza in judetele si raioanele de frontiera aprobata prin HG 179/2004;

Hotararea G. 1221/2004 privind infiintarea aparatului imputernicitului de frontiera abilitat sa saigure aplicarea prevederilor ,, Tratatului intre Romania si Ucraina privind regimul frontierei de stat romano-ucrainene, colaborarea si asistenta mutuala in probleme de frontiera";

Legea 332/2007- Acord intre comunitatea europeana si Ucraina privind facilitarea eliberarii vizelor;

Planul privind dezvoltarea cooperarii institutiilor de frontiera ale Romaniei si Ucrainei pentru anul 2008

66.Cooperati cu Vama la controlul si supravegherea frontierelor terestre? Cum este organizata aceasta cooperare?

Raspuns: Da. Controlul la frontiera se efectueaza numai in echipa comuna din care face parte si lucratorul vamal. Periodic, in baza Planurilor de actiune cadru, se efectueaza actiuni comune pe cai de comunicatii si de monitorizare a traficului pe Dunare.

III Intrarea in tara

Ce pedepse administrative si penale au fost introduse in legislatia nationala pentru:

a. Persoane care intra ilegal pe teritoriul national

b.Persoane implicate in colaborarea si facilitarea migratiei ilegale

c. Persoane care folosesc ca forta de munca straini care au depasit termenul de sedere

Raspuns:

a. Conform prevederilor art. 79 din OUG. Nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei aprobata de Legea nr. 243/2002,

"(1) Intrarea sau iesirea din tara prin trecerea ilegala a frontierei de stat constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani.

(2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) a fost savarsita in scopul sustragerii de la executarea unei pedepse, fapta se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

(3) Tentativa faptelor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste."

Conform prevederilor art. 129 din OUG. Nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania

" Intrarea frauduloasa a strainului declarat indezirabil sau impotriva caruia s-a dispus masura interzicerii intrarii pe teritoriul Romaniei
  (1) Intrarea pe teritoriul Romaniei, prin trecerea ilegala a frontierei sau sub o alta identitate, de catre strainul declarat indezirabil ori caruia i-a fost interzis in orice mod dreptul de intrare sau sedere in tara, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 6 ani.
  (2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) a fost savarsita in mod repetat, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 7 ani."

b. Conform prevederilor art. 71 din OUG. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei aprobata de Legea nr. 243/2002,

(1) Racolarea, indrumarea sau calauzirea uneia sau mai multor persoane in scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, precum si organizarea acestor activitati constituie infractiunea de trafic de migranti si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) este de natura a pune in pericol viata sau securitatea migrantilor ori a-i supune pe acestia unui tratament inuman sau degradant, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 10 ani.

(3) Daca fapta prevazuta la alin. (2) a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani.

(4) Tentativa faptelor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste.'

Conform prevederilor art. 130^1 si art. 130^2 din OUG. nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania

"  (1) Facilitarea cu intentie in orice mod a sederii ilegale pe teritoriul Romaniei a strainilor constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
  (2) Fapta prevazuta la alin. (1), savarsita in urmatoarele imprejurari:
  a) de doua sau mai multe persoane impreuna;
  b) s-a cauzat strainilor o vatamare grava a vietii sau integritatii corporale a acestora, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 8 ani.
  (3) Daca fapta a avut ca urmare moartea strainului, pedeapsa este inchisoare de la 3 la 15 ani.
  (3^1) Daca fapta prevazuta la alin. (1) este savarsita de o persoana care face parte dintr-un grup organizat sau care a produs ori a obtinut pentru sine sau pentru altul beneficii materiale importante, maximul special al pedepsei se majoreaza cu 3 ani.
  (4) Tentativa se pedepseste.
    ART. 130^2
  Raspunderea persoanelor juridice
  (1) Daca fapta prevazuta la art. 130^1 a fost comisa in numele sau in interesul unei persoane juridice, de catre organele sau reprezentantii acesteia, se pedepseste cu amenda de la 15.000 lei (RON) la 30.000 lei (RON).
  (2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta prevazuta la art. 130^1, daca a fost savarsita in interesul unei persoane juridice, ca urmare a neexercitarii de catre persoanele prevazute la alin. (1) a atributiilor de control, de orice persoana aflata sub autoritatea acestora.
  (3) Raspunderea persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanelor fizice participante la savarsirea infractiunii prevazute de art. 130^1."

c. Conform prevederilor art. 26 din OUG. nr.56/2007 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei

"Constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) primirea la munca a unui strain fara autorizatie de munca sau permis de sedere in scop de munca, cu amenda de la 1.500 la 2.000 lei pentru fiecare strain, fara ca amenda sa poata depasi 100.000 lei;

b) mentinerea unui strain in munca dupa expirarea autorizatiei de munca sau a permisului de sedere in scop de munca, cu amenda de la 1.500 la 2.000 lei pentru fiecare strain, fara ca amenda sa poata depasi 100.000 lei;

c) netransmiterea catre inspectoratul teritorial de munca a comunicarii prevazute la art. 18 alin. (1) sau a modificarilor elementelor prevazute in aceasta comunicare, cu amenda de la 3.000 la 6.000 lei;

d) neindeplinirea obligatiilor prevazute la art. 22 alin. (1) ori art. 24 alin. (1) sau (2), cu amenda de la 1.500 la 3.000 lei."

A ratificat sau semnat tara dumneavoastra protocoalele aditionale cu Conventia Natiunilor Unite impotriva Crimei Organizate Transnationale asupra traficului de fiinte umane si introducerea in tara a imigrantilor?

Raspuns: Da. Romania a semnat la 14.12.2000 la Palermo, Conventia Natiunilor Unite impotriva Crimei Organizate Transnationale organizate si cele doua protocoale ale sale adoptate la New York la 15 noiembrie 2000 si le-a ratificat prin Legea nr. 565/2002 pentru ratificarea Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate, a protocolului privind prevenirea, reprimarea si pedepsirea traficului de persoane, in special al femeilor si copiilor, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transfrontaliere organizate, precum si a Protocolului impotriva traficului illegal de migranti pe calea terestra, a aerului si pe mare, aditional la Conventia Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate, adoptata la New York la 15.11.2000.

Ce masuri au fost implementate pentru a aplica prevederile Articolului 27 din Conventie impotriva celor care ajuta strainii sa intre ilegal pe teritoriul unui stat Schengen?

Raspuns:

Au fost prevazute si incriminate ca infractiuni in legislatia care reglementeaza trecerea frontierei de stat si regimul strainilor in Romania faptele persoanelor care ajuta strainii sa intre ilegal pe teritoriul Romaniei.

ART. 27 prevede : " (1) Partile Contractante se angajeaza sa instituie sanctiuni adecvate impotriva oricarei persoane care, in scopul de a obtine un folos material, ajuta sau incearca sa ajute un strain sa intre sau sa ramina pe teritoriul unei Parti Contractante cu incalcarea legislatiei acelei Parti Contractante privind intrarea sau sederea strainilor.

(2) Daca o Parte Contractanta ia cunostinta de fapte mentionate la paragraful 1 care constituie o incalcare a legislatiei altei Parti Contractante, o informeaza pe aceasta din urma.

(3) Partea Contractanta care solicita altei Parti Contractante sa urmareasca, pe motivul incalcarii legislatiei sale, faptele mentionate la paragraful 1, trebuie sa specifice dispozitiile legale care au fost incalcate, printr-un denunt oficial sau printr-un certificat al autoritatilor competente."

Ce pedepse penale sunt prevazute pentru cei care ajuta o persoana sa paraseasca tara pentru a-i permite acesteia sa intre ilegal pe teritoriul altei tari?

Raspuns: Conform prevederilor art. 71 din OUG. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei aprobata de Legea nr. 243/2002,

(1) Racolarea, indrumarea sau calauzirea uneia sau mai multor persoane in scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, precum si organizarea acestor activitati constituie infractiunea de trafic de migranti si se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Daca fapta prevazuta la alin. (1) este de natura a pune in pericol viata sau securitatea migrantilor ori a-i supune pe acestia unui tratament inuman sau degradant, pedeapsa este inchisoarea de la 5 la 10 ani.

(3) Daca fapta prevazuta la alin. (2) a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani.

(4) Tentativa faptelor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste.'

Obliga legea nationala, conform Articolului 26 din Conventie, ca operatorii ce se ocupa cu transportul international sa ia toate masurile necesare pentru a asigura ca la punctul de plecare strainii poseda toate documentele necesare pentru intrarea pe teritoriul Partilor Contractante?

Raspuns: da. Conform art. 7 din OUG. nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania " (1) Este interzisa aducerea in Romania de catre companiile de transport a strainilor care nu indeplinesc conditiile de intrare in Romania.
  (2) In cazul nerespectarii dispozitiilor alin. (1), compania de transport respectiva este obligata sa asigure transportul imediat al strainilor in cauza la locul de imbarcare sau intr-un alt loc pe care strainii il accepta si unde sunt acceptati. Daca acest lucru nu este posibil, transportatorul este obligat sa asigure cheltuielile privind cazarea si intretinerea, precum si toate celelalte cheltuieli determinate de indepartarea de pe teritoriul Romaniei, denumita in continuare indepartare."

Au fost introduse pedepse penale sau masuri coercitive in cazul nerespectarii unor dispozitii?

Raspuns: da. Conform art. 124 din OUG. nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania "aducerea in Romania de catre transportatorii aerieni, navali sau terestri a cetatenilor straini sau apatrizi fara documente de trecere a frontierei, cu documente sau vize false ori falsificate, sau ascunsi in mijloacele de transport" se sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 50.000.000 la 150.000.000 lei, iar conform prevederilor art. 75 lit. b din OUG. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei aprobata de Legea nr. 243/2002 cu amenda de la 3.000 la 15.000 RON

Sunt obligate prin lege societatile de transport sa intoarca strainii care nu poseda documentele necesare?

Raspuns: da. Conform art. 7 din OUG. nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania " (1) Este interzisa aducerea in Romania de catre companiile de transport a strainilor care nu indeplinesc conditiile de intrare in Romania.
  (2) In cazul nerespectarii dispozitiilor alin. (1), compania de transport respectiva este obligata sa asigure transportul imediat al strainilor in cauza la locul de imbarcare sau intr-un alt loc pe care strainii il accepta si unde sunt acceptati. Daca acest lucru nu este posibil, transportatorul este obligat sa asigure cheltuielile privind cazarea si intretinerea, precum si toate celelalte cheltuieli determinate de indepartarea de pe teritoriul Romaniei, denumita in continuare indepartare."

Este intru totul pusa in aplicare Directiva Consiliului 2001/51/EC din 28 iunie 2001 ce completeaza prevederile Articolului 26 al Conventiei implementand Acordul Schengen din 14 iunie 1985 in tara dumneavoastra? Care sunt valorile minime si maxime ale amenzilor care se pot aplica? Furnizati numarul de amenzi ce au fost impuse societatilor de transport, valoarea totala a amenzilor si cate dintre ele au fost aplicate efectiv in ultimii trei ani la frontierele aeriene, maritime si terestre.

Raspuns: Da. Valorile minime si maxime ale amenzilor care se pot aplica sunt 3.000 RON - 15.000 RON.

A fost sanctionat la aeroportul "Delta" Tulcea un transportator din Federatia Rusa in anul 2005 cu 3000 RON pentru aducerea unui cetatean israelian care nu poseda documente valabile de trecere a frontierei.

Cum se acorda vizele la frontiere si care este numarul vizelor acordate in ultimii trei ani la frontierele aeriene, maritime si terestre? Ce metode sunt folosite pentru pastrarea si acordarea vizelor in alb? Cat este de pregatita tara dumneavoastra pentru implementarea Sistemului de Informatii Viza la acordarea vizelor la frontiere?

Raspuns:

a. Conform ART. 31 din OUG. nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania    "  Vizele de scurta sedere si de tranzit se pot acorda, cu titlu de exceptie, si de catre organele politiei de frontiera, in punctele de trecere a frontierei de stat, in conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 415/2003 privind eliberarea vizelor la frontiera, inclusiv marinarilor in tranzit, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 64 din 7 martie 2003, si ale Regulamentului (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului privind crearea unui cod comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei circulatii a persoanelor peste frontiere (Codul Frontierelor Schengen), publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 105 din 13 aprilie 2006."

2007= 4

b. Colantele de viza conform procedurii special intocmita in acest sens sunt pastrate incuiate si sigilate in fiset metalic in biroul sefului de punct. Vizele sunt completate prin tiparire iar la unele puncte prin completare manuala "scris de mana".

P.T.F. Tulcea are acces la Sistemului de Informatii Viza .

Care sunt metodele si frecventa cu care se schimba codurile de securitate ale stampilelor de intrare/iesire? Ce metode sunt folosite pentru a pastra uniformitatea stampilelor de intrare/iesire?

Codurile de securitate se schimba o data la luna fiind primite de la I.G.P.F. Caracteristicile acestor stampile sunt conform Deciziei Comitetului Executiv Schengen SCH/COM-EX (94) 16 rev si SCH/Gem-Handb (93) 15 (CONFIDENTIAL).

Cum se proceseaza aplicatiile de azil si de refuzare la punctele de trecere a frontierei? Descrieti procedura aplicata persoanelor carora le este refuzata intrarea. Cate decizii de refuzare a intrarii in tara au fost luate (numarul total, principalele nationalitati de interes si pozitia frontierei)? Cator persoane le-a fost refuzata intrarea din 2005? Din ce motive le-a fost refuzata intrarea? Cati straini au cerut le-a fost acordat le-a fost refuzat azil politic? Cator straini azilul politic? Cator straini azilul politic?

Raspuns: Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania prevede doua proceduri: - Procedura ordinara - la frontiera verde

- Procedura la frontiera in punctul de control

Cererea de azil depusa la organele teritoriale ale Politiei de Frontiera Romane dintr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat este inaintata de indata structurii competente a Oficiului National pentru Refugiati, care o analizeaza si pronunta o hotarare in termen de 3 zile de la primire.

Cererile de azil depuse intr-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat, sunt inregistrate in registre speciale.

Solicitantul care a primit accesul la teritoriu printr-o hotarare a Oficiului National pentru Refugiati este informat cu privire la faptul ca trebuie sa se prezinte la Oficiul National pentru Refugiati sau, dupa caz, la o structura teritoriala a acestuia.

Cererile de azil depuse de minorii neinsotiti nu fac obiectul procedurii la frontiera. Acestia primesc accesul la teritoriu si la procedura ordinara.

Impotriva hotararii de respingere a cererii de azil strainul poate depune o plangere in termen de doua zile de la comunicare.

Plangerea se depune la structura Oficiului National pentru Refugiati care a emis hotararea, care o inainteaza de indata judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla.

(1) Strainul care solicita o forma de protectie in Romania ramane in zona de tranzit din punctul de control pentru trecerea frontierei de stat pana la primirea hotararii de aprobare a intrarii in Romania sau, dupa caz, pana la ramanerea irevocabila a hotararii de respingere a cererii de azil, dar nu mai mult de 20 de zile de la intrarea in zona de tranzit.

(2) Solicitantul de azil poate fi cazat in centre speciale de primire si cazare aflate in apropierea punctelor de control pentru trecerea frontierei de stat, stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor si avand regimul juridic al zonei de tranzit.

Solicitantul de azil cazat in centrele prevazute la alin. (2) beneficiaza gratuit de masa in natura, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului.

Dupa expirarea termenului prevazut la alin. (1), daca cererea de azil nu este solutionata printr-o hotarare irevocabila, strainului i se permite intrarea in tara.

Pe perioada in care se afla in punctul de control pentru trecerea frontierei de stat, solicitantul de azil are dreptul la asistenta juridico-sociala si la ajutoare umanitare din partea organizatiilor neguvernamentale cu atributii in materie de refugiati, precum si din partea reprezentantei din Romania a Inaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati (UNHCR) si, de asemenea, are drepturile si obligatiile prevazute la art. 17 - 19, cu exceptia celor care intra in contradictie cu prevederile acestei proceduri.

b. Refuzul intrarii la frontiera se efectueaza conform prevederilor Regulamentului C.E. nr. 562/2002 - Codul Frontierelor Schengen.

In situatia refuzului intrarii, politistul de frontiera desfasoara urmatoarele activitati:

completeaza formularul standard pentru refuzul intrarii

- prezinta persoanei in cauza formularul pentru a-l semna

- inmaneaza cetateanului respectiv o copie dupa formularul semnat.

In situatia in care cetateanul statului tert refuza sa semneze, politistul de frontiera va trebui sa indice refuzul in formular la sectiunea "comentarii";

- aplica stampila de intrare in pasaport, pe care o anuleaza printr-o cruce cu cerneala neagra care sa nu poata fi stearsa, si sa scrie langa aceasta, in partea dreapta, de asemenea cu vopsea care sa nu poata fi stearsa, litera/literele corespunzatoare motivului/motivelor pentru refuzul intrarii, lista acestora fiind prezentata in formularul pentru refuzul intrarii mentionat mai sus;

- anuleaza viza prin aplicarea stampilei "ANULAT" , daca este cazul. Intr-un asemenea caz, elementele optice ale colantului de viza, respectiv "efectul de imagine latenta" si termenul "viza" vor fi marcate cu o cruce astfel incat sa impiedice folosirea ulterioara in scopuri ilegale.

- informeaza I.G.P.F. despre decizie;

- inregistreaza refuzul intrarii in registrul de evidenta a N.P.I-urilor;

c. In anul 2007 nu s-a permis intrarea unui numar de 187 persoane marea majoritate fiind cetateni ucraineni si indonezieni.

d. Solicitari de azil in anul 2007 = 4

Aveti posibilitatea de a accelera procedura de acordare a azilului pentru cei care cer azil la frontiera?

Raspuns: Conform Legii nr. 122/2006 privind azilul in Romania procedura la frontiera in punctul de control se desfasoara in regim de urgenta.

Aveti posibilitatea de a retine persoanele carora li s-a refuzat intrarea si au cerut azil in timpul procedurii?

Raspuns: da. In P.T.F. Tulcea sunt spatii pentru solicitantii de azil.

La PPF Sulina nu exista posibilitatea retinerii persoanelor carora li s-a refuzat intrarea si care au cerut azil in timpul procedurii. Persoanele respective sunt insotite pana la sediul IJPF Tulcea.

De la IJPF Tulcea acestia sunt preluati de catre Oficiul Roman pentru Imigrari - Centrul Zonal Galati.

Cate documente de calatorie false au fost descoperite la punctele de trecere a frontierei? Prezentati statisticile din ultimii trei ani, tipurile de documente si punctele de trecere a frontierei in care au fost descoperite acestea.

Raspuns: Raspuns: in P.T.F. Tulcea si P.T.F. Sulina nu au fost descoperite documente false sau falsificate.

Este disponibila informatia cu privire la documentele de calatorie originale si la cele false la punctele de trecere a frontierei? Ce metode sunt folosite in aceste conditii? Este accesibila FADO si baza de date nationala adecvata la punctele de trecere a frontierei prin reteaua intranet? Ce autoritate este responsabila pentru administrarea acestor baze de date?

Raspuns: Sunt disponibile informatiile cu privire la documentele de calatorie originale si la cele false in format electronic si pe suport de hartie.

Va fi disponibil incepand cu finalul lunii aprilie 2008 baza de date FADO.

Sunt EURODAC si AFIC accesibile la punctele de trecere a frontierei?

Raspuns: Aplicatia Eurodac este instalata la I.J.P.F. Tulcea - Compartimentul Criminalistic fiind in stare operationala.

In prezent EURODAC si AFIS nu pot fi accesate in PTF.

IV. Readmisia

Ce acorduri de readmisie exista cu:

a. Statele Schengen

b.        Alte state membre ale Uniunii Europene

c. Statele terte?

A.     ACORDURI READMISIE CU STATE SCHENGEN

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Franceze privind readmisia persoanelor aflate in situatie ilegala, semnat la Bucuresti la 12 aprilie 1994

Acordul dintre Romania si Republica Italiana privind readmisia persoanelor aflate in situatia ilegala, semnat la Bucuresti la 4 martie 1997

Acordul dintre Guvernul Romaniei, pe de o parte, si guvernele Regatului Belgiei, Marelui Ducat de Luxemburg si Regatului Tarilor de Jos, pe de alta parte, privind readmisia persoanelor aflate in situatie ilegala, semnat la Bucuresti la 6 iunie 1995

Acordul dintre Romania si Spania privind readmisia persoanelor aflate in situatie ilegala, semnat la Bucuresti la 29 aprilie 1996

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind readmisia cetatenilor proprii si a altor persoane, semnat la Bucuresti la 10 decembrie 2001

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Estonia privind readmisia persoanelor, semnat la Bucuresti la 23 octombrie 2003

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Lituania privind readmisia cetatenilor proprii si a strainilor, semnat la Bucuresti la 19 februarie 2004

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Letone privind readmisia persoanelor, semnat la Riga la 5 iulie 2002

Acordul din 9 februarie 1996 dintre Guvernul Romaniei si Consiliul Federal Elvetian privind readmisia persoanelor aflate in situatie ilegala

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Portugheze privind readmisia persoanelor aflate in situatie ilegala, semnat la Lisabona la 26 septembrie 2002

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Norvegiei privind readmisia propriilor cetateni si a strainilor, semnat la Bucuresti la 17 iulie 2002

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Federal al Republicii Austria privind readmisia persoanelor, semnat la Viena la 28 noiembrie 2001

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Suediei privind readmisia persoanelor, semnat la Bucuresti la 2 aprilie 2001

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Slovenia privind readmisia persoanelor care au intrat si/sau stau in mod ilegal pe teritoriile statelor lor respective, semnat la Bucuresti la 4 octombrie 2000

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Finlanda privind readmisia persoanelor, semnat la Helsinki la 5 noiembrie 1999

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Danemarcei privind readmisia cetatenilor proprii si a strainilor, semnat la Bucuresti la 25 februarie 1999

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Elene privind readmisia persoanelor aflate in situatie ilegala, semnat la Atena la data de 6 iunie 1994

B.     ACORDURI READMISIE CU STATE U.E.

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Slovace privind readmisia persoanelor, semnat la Bratislava la 30 iunie 2005

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord privind readmisia persoanelor, semnat la Bucuresti la 20 februarie 2003

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Irlandei privind readmisia propriilor cetateni si a cetatenilor unor state terte, care se afla ilegal pe teritoriile statelor lor, semnat la Bucuresti la 12 mai 2000

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Bulgaria privind readmisia cetatenilor proprii si a strainilor, semnat la Bucuresti la 23 iunie 2000

C.     ACORDURI READMISIE CU STATE TERTE

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Macedonia privind

readmisia propriilor cetateni si a strainilor, semnat la Bucuresti la 12 noiembrie

Acordul dintre Guvernul Romaniei si Consiliul de Ministri al Bosniei si

Hertegovina privind readmisia propriilor cetateni si a strainilor, semnat la

Bucuresti la 10 octombrie 2005

3. Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova privind

readmisia strainilor, semnat la Bucuresti la 27 iulie 2001

4. Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Turcia privind readmisia

cetatenilor statelor lor si a strainilor aflati in situatie ilegala pe teritoriile acestor

state, semnat la Bucuresti la 19 ianuarie 2004

5. Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Albania privind

readmisia persoanelor, semnat la Bucuresti la 7 iunie 2002

6. Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Libaneze privind

readmisia cetatenilor proprii si a strainilor, semnat la Bucuresti la 18 martie 2002

7. Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Croatia privind

readmisia cetatenilor proprii si a strainilor, semnat la Zagreb la 30 septembrie

8. Acordul dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Indiei privind readmisia

persoanelor aflate in situatie ilegala, semnat la New Delhi la 2 noiembrie 1995

Cate persoane au fost trimise inapoi in tarile de origine in fiecare an, incepand cu 2005, conform acestor acorduri?

Raspuns: Persoane returnate prin P.T.F. Tulcea:

2007 = 3 ( 2 Ucraina si 1 Federatia Rusa )

Care este numarul strainilor readmisi:

a.       Ai statelor Schengen?

b.      Ai statelor vecine?

c.       Ai statelor cu probleme?

Cate cazuri au fost studiate in total? Care sunt tarile de origine ale acestora?

Raspuns: Nu au fost persoane readmise prin P.T.F. Tulcea

Care sunt structurile responsabile cu readmisia si expulzarea? Ce masuri legale si practice au fost luate pentru a asigura readmisia si expulzarea rezidentilor ilegali?

Raspuns: O.R.I. conform OUG. nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania .

Exista vreun program de retinere a strainilor care, pentru diferite motive, nu pot fi expulzati? Care sunt conditiile in aceste cazuri? Se aplica acest lucru si persoanelor care au intrat ilegal in tara fara a aplica pentru azil? Ce masuri sunt luate de catre autoritati pentru sprijinirea strainilor care trebuie sa paraseasca tara, in vederea procurarii documentelor de calatorie? Aveti vreun program ce sprijina strainii care vor sa se reintoarca in tara de origine? Cooperati cu NGO, IOM?

Raspuns; La nivel local exista un plan de cooperare intre IJPF Tulcea si Biroul Judetean pentru straini Tulcea pe baza caruia cetatenii straini depistati sunt predati acestei autoritati in vederea clarificarii situatiei lor si efectuarii demersurilor legale in ceea ce priveste eliberarea documentelor de calatorie. Retinerea cetatenilor straini se efectueaza in conditiile legislatiei penale din Romania.

Este posibila, din punct de vedere legal, intoarcerea imediata in tara de origine, a strainilor prinsi in timpul intrarii ilegale in tara sau imediat dupa trecerea frontierei?

Raspuns: Da. Dupa efectuarea cercetarii in comun a incalcarilor regimului frontierei de stat conform acordurilor existente, respectiv Tratatul dintre Romania si Ucraina privind regimul frontierei de stat romano-ucrainene, colaborarea si asistenta mutuala in problemele de frontiera, art. 30, pct.1, "persoanele care au trecut frontiera de stat ilegal, dar in mod neintentionat, se predau in termen de 48 ore din momentul retinerii acestora imputernicutlui de frontiera al acelei parti contractante de pe teritoriul careia au venit, cu conditia ca , pe teritoriul partii contractante care preda, acestea sa nu fi savarsit o infractiune", se va proceda la inapoierea cetateanului strain.Totodata la pct. 3, se precizeaeza faptul ca "partile contractatne convin ca nici una dintre ele nu are dreptul sa refuze primirea persoanelor daca se va demonstra ca persoana a trecut frontiera de stat de pe teritoriul partii contractante primitoare ".

Ce pedepse legale pot fi aplicate strainilor pentru a preveni intoarcerea acestora in tara dumneavoastra?

Raspuns: Instituirea masurii de interdictie a intrarii in Romania, conform OUG. nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania.

Aveti posibilitatea de a retine imigrantii ce asteapta o oportunitate de a se reintegra? Daca da, pentru cat timp?

RASPUNS: Da, pot fi retinuti cetatenii straini care au obtinut dreptul de sedere in Romania.

Strainul titular al unui drept de sedere permanenta beneficiaza, in conditiile legii, de tratament egal cu cetatenii romani in ceea ce priveste:

a) accesul la piata muncii, cu conditia ca activitatea desfasurata sa nu presupuna, chiar si ocazional, exercitarea unor prerogative ale autoritatii publice;

b) accesul la toate formele de invatamant;

c) echivalarea studiilor si recunoasterea diplomelor, a certificatelor si a altor calificari, in conformitate cu prevederile nationale;

d) securitatea sociala, asistenta sociala si de sanatate si protectie sociala;

e) deduceri de impozit pe venitul global si scutiri de taxe;

f) accesul la bunuri si servicii publice, inclusiv obtinerea de locuinte;

g) libertatea de asociere, afiliere si apartenenta la o organizatie sindicala sau profesionala.

Cazuri de anulare si revocare a dreptului de sedere:

(1) Autoritatea pentru straini anuleaza, prin decizie motivata, dreptul de sedere permanenta sau temporara in Romania in urmatoarele situatii:

a) se constata ulterior ca, la data prelungirii dreptului de sedere temporara sau la data aprobarii stabilirii domiciliului in Romania, strainul nu indeplinea conditiile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta in acest sens;

b) se constata ulterior ca unele acte care au stat la baza acordarii dreptului de sedere temporara sau permanenta sunt false ori falsificate;

c) se constata ulterior ca strainul a fost indepartat de pe teritoriul Romaniei si a reintrat, sub alta identitate, in perioada de interdictie.

(2) Autoritatea pentru straini revoca, prin decizie motivata, dreptul de sedere temporara in Romania atunci cand:

a) in urma verificarilor specifice efectuate de organele competente ale Autoritatii pentru straini sau a sesizarilor primite de la alte autoritati competente, potrivit legii, se constata ca strainul nu mai indeplineste conditiile pe baza carora i-a fost prelungit dreptul de sedere ori nu mai respecta scopul pentru care i-a fost acordat acest drept;

b) se constata ca strainul a incalcat reglementarile privind frontiera de stat sau cele referitoare la angajarea in munca a strainilor;

c) se constata ca strainul sufera de o boala ce pune in pericol sanatatea publica si nu se supune masurilor de tratament medical stabilite de autoritatile competente.

Exista o autoritate responsabila cu emiterea documentelor de calatorie pentru readmisie sau expulzare? Ce experienta are in acest domeniu? Exista si alte autoritati implicate in procurarea documentelor de readmisie sau expulzare?

RASPUNS: O.R.I. ( Oficiul Roman pentru Imigrari), daca nu exista Ambasada a tarii respective pe teritoriul Romaniei.

IX. Cooperarea politieneasca

Se formeaza patrule mixte in zona de frontiera, in cadrul cooperarii directe?

RASPUNS: in baza planului de cooperare cu organele de politie locale din zona de frontiera se executa misiuni cu patrule mixte atat pentru supravegherea frontierei cat si in scopul mentinerii ordinei si sigurantei publice .

Aveti centre sau unitati comune de cooperare a politiei cu vama? Daca nu, exista planuri de a le infiinta?

RASPUNS:Nu avem centre sau unitati comune de cooperare a politiei cu Vama. Exista protocoale de cooperare incheiate intre institutii care reglementeaza activitatile in cadrul echipei de control la frontiera.

Vor mai fi si alte forme de cooperare (maritima, aeriana), pe langa cooperarea pe uscat?

RASPUNS:

Da.IJPF Tulcea a incheiat protocoale de cooperare cu Aeroportul M. Kogalniceanu - Tulcea, Statul Major al Fortelor Navale, Statul Major al Fortelor Aeriene, Unitati Radiolocatie.

X. DROGURILE

Ce masuri specifice au fost adoptate la frontierele externe (terestre,maritime si aeriene) pentru a combate traficul de stupefiante?

a.       structuri noi

RASPUNS: In cadrul IJPF Tulcea functioneaza Compartimentul CTSI care este structura specializata in combaterea traficului de droguri, care in baza obiectivelor stabilite in Strategia nationala privind combaterea traficului de strupefiante, stabileste masuri specifice conform procedurii de combatere a acestui fenomen.

b.      incadrare de personal

RASPUNS: La nivelul IJPF Tulcea - Comp. C.T.S.I. este incadrat cu un ofiter specialist si un agent conform Noii Proceduri C.T.S.I. aprobata de conducerea I.G.P.F.. La nivelul sectoarelor in cadrul compartimentului C.I.T. isi desfasoara activitatea un ofiter cu atributii si pe linia de munca C.T.S.I.

c.       crearea unor servicii vamale specializate in supravegherea frontierei terestre

RASPUNS: Nu este cazul.

d.      crearea unor servicii vamale specializate in supravegherea frontierei maritime

RASPUNS: Nu este cazul.

e.       crearea unor servicii vamale specializate in supravegherea frontierei aeriene

RASPUNS: Nu este cazul.

f.        au autoritatile vamale in dotare avioane sau elicoptere pentru detectarea transporturilor ilegale?

RASPUNS: Nu este cazul.

Aspecte tehnice:

a.       Ce masuri specifice si metode tactice au fost adoptate la frontierele externe pentru a combate traficul de stupefiante?

RASPUNS: Executarea de controale amanuntite asupra persoanelor si mijloacelor de transport la trecerea Frontierei de Stat cu respectarea Procedurii de lucru pentru realizarea obiectivelor stabilite in Strategia nationala Antidrog 2005 - 2008 privind combaterea traficului de strupefiante, pentru mentinerea la un nivel scazut a consumului de droguri in randul populatiei generale, in prima etapa (2-4 ani), si de reducere a cazurilor de noi consumatori, in a doua etapa, in paralel cu reducerea criminalitatii organizate in legatura cu drogurile.

La nivelul IJPF Tulcea exista Protocolul de cooperare cu Centrul de Evaluare , Prevenire si Consiliere Antidrog Tulcea.

Ca masuri la nivelul IJPF sunt in derulare obiectivele dispuse si in Planul de implementare a Strategiei Nationale Antidrog intocmita la nivelul judetului Tulcea impreuna cu celelalte institutii abilitate in domeniu.

b.      Ce masuri au fost luate pentru a garanta ca aceste controale sunt eficiente?

RASPUNS: Cu ocazia controalelor efectuate s-au urmarit constituirea unor echipe mixte de control formate din personalul apartinand autoritatilor cu atributii de control, concomitent cu folosirea mijloacelor tehnice din dotare si a cainilor specializati in detectarea stupefiantelor.

c.       Ce metode noi au fost introduse pentru a obtine informatii relevante?

RASPUNS: Permanent se realizeaza schimbul de informatii pe aceasta linie cu structurile specializate in combaterea traficului cu spefiante, respectiv cu structurile de combatere a crimei organizate.

d.      Au fost luate masuri cu privire la incheierea protocoalelor si acordurilor cu societati de transport internationale pentru a obtine informatii despre activitati suspecte, in concordanta cu recomandarile Organizatiei Internationale a Vamilor (WCO)?

RASPUNS: Nu au fost incheiate protocoale sau acorduri cu societati de transport internationale pentru a obtine informatii despre activitati suspecte

e.       Realizeaza tara dumneavoastra o evaluare sau o prelucrare a riscului in legatura cu traficul de droguri? Daca da, prezentati cateva detalii despre cum se realizeaza acest lucru.

RASPUNS: Nu este cazul la nivelul IJPF Tulcea.

f.        Ati putea da mai multe informatii despre cum se efectueaza controlul livrarilor nationale si internationale?

RASPUNS: Nu este cazul la nivelul IJPF Tulcea.

g.       Ce masuri tehnice au fost desfasurate la frontierele externe pentru a descoperi contrabanda cu stupefiante la frontiere terestre, maritime si aeriene?

RASPUNS: Se folosesc mijloacele tehnice avute in dotare la nivelul actual avandu-se la baza schimbul de date si informatii cu structurile speecializate din cadrul M.I.R.A. .

Indicati tipul si numarul mijloacelor de descoperire si frecventa cu care sunt folosite acestea, Specificati la fiecare mijloc:

a.       caini de serviciu :

RASPUNS: La nivelul IJPF Tulcea exista si sunt folositi in executarea misiunilor specifice caini specializati in detectarea stupefiantelor.

b.      echipament cu raze X

RASPUNS: Nu.

c.       echipament permanent pentru controlul incarcaturilor aeronavelor

RASPUNS: Nu.

d.      dispozitive mobile

RASPUNS: Nu.

e.       Endoscop

RASPUNS: Nu.

f.        sisteme de analiza a urinei pentru a detecta prezenta concentratiei de droguri din corpul uman

RASPUNS: Nu.

g.       alte mijloace tehnice.

RASPUNS: Nu.

Ce masuri au fost luate pentru a obtine informatii in cadrul cooperarii internationale la frontierele externe?

a.       Acorduri internationale (acorduri bilaterale specifice)

RASPUNS: Nu este cazul la nivelul IJPF Tulcea.

b.      Participarea in cadrul grupurilor de lucru internationale

RASPUNS: Nu este cazul la nivelul IJPF Tulcea.

c.       Sisteme de comunicare si informare

RASPUNS: Nu este cazul la nivelul IJPF Tulcea.

d.      Masuri tactice infractionale

RASPUNS: Nu este cazul la nivelul IJPF Tulcea.

e.       Altele

Ce rezultate ati obtinut cu privire la capturi, intre anii 2000-2004 la frontierele terestre, maritime si aeriene?

a.       Natura si volumul

b.      Tara de origine

c.       Destinatia

d.      Mijloacele de transport

e.       Mijloacele de ascundere de catre traficanti

RASPUNS: Nu au fost inregistrate capturi de stupefiante intre anii 2000-2004, si mentionam faptul ca la nivelul IJPF Tulcea aceasta linie de munca a fost infiintata in cursul lunii decembrie 2004.