GEOPOLITICA SI GEOSTRATEGIA RESURSELOR PETROLIERE

GEOPOLITICA SI GEOSTRATEGIA RESURSELOR PETROLIERE

La doar citiva ani de la incheierea razboiului rece, analistul Zbigniew Brzezinski, in lucrarea sa, devenita celebra, 'The Grand Chessboard' ('Marea tabla de sah) atragea atentia ca disputa pentru suprematie se va muta in Asia Centrala.'Eurasia , constata acesta,este tabla de sah pe care se joaca lupta pentru suprematia mondiala', deorece acesta urma sa devina principalul bazin din care urma ca lumea dezvoltata tehnologic sa se aprovizioneze cu energie.

Evenimentele care au avut loc in spatiul caspic si caucazian in ultimii ani ca si cele mai recente, care au tinut mult timp prima pagina a principaleleor cotidiene din lume-disputa energetica ruso-ucraineana par sa confirme faptul ca rivalitatile geopolitice sint astazi, tot mai mult, legate de controlul si transportul resurselor energetice spre marii consumatoridar dar si faptul ca aceste rivalitati nu se vor mai transa prin conflicte caracteristice paradigmei claussewitziene. Avantajele si cistigurile strategice nu vor mai fi cu necesitate, ca in secolele anterioare, rezultatul confruntarilor militare dupa cum nici pierderile de pozitii strategice in spatii considerate vitale pentru diferite puteri nu le vor determina pe acestea sa recurga la razboi pentru a le cistiga.

Extinderea UE si a Aliantei Nord Atlantice au fost percepute de Moscova drept pierderi majore in ceea ce priveste spatiile de interes. Analistii au apreciat ca pentru Moscova, 'revolutia portocalie' ucraineana a reprezentat o prima manifestare dintr-o serie de evenimente - o nota discordanta, depasita ca importanta numai de dizolvarea Uniunii Sovietice in decembrie 1991. Rusii au considerat prabusirea URSS drept momentul in care si-au pierdut imperiul si se tem ca 'revolutia portocalie' ar putea ramine in istorie drept momentul in care Rusia si-a pierdut in mod iremediabil imaginea de mare putere.

Ucraina este perceputa de elita politica de la Kremlin, indiferent de culoarea sa politica, importanta pentru apararea pe termen lung si supravietuirea statului rus. Nu este vazuta ca o problema de apropiere etnica, desi partea de est a Ucrainei adaposteste cea mai mare comunitate ruseasca din lume ci una geostrategica. Astazi, nu numai ca reprezinta nodul de tranzit al gazelor naturale rusesti catre Europa, ci si un punct de legatura pentru aproape toata infrastructura acesteia dintre Est si Vest. Se estimeaza ca 93% din exportul de petrol si gaze al Rusiei catre Occident trece pe teritoriul ucrainean. Ucraina are, asa cum aprecia Peter Zeihan un prestigios analist de la Stratfor, o centralitate care ii confera un atuu important in disputa cu Moscova. Pe de alta parte trebuie mentionat faptul ca aceasta tara dispune de a doua infrastructura de transport a gazelor, ca marime , din Europa: 35 300 km de retea cu o capacitate de transport de 29 de miliarde metri cubi de gaz.

Disputa din domeniul energetic ce a atins un maxim in primele zile ale noului an a avut in opinia celor mai multi analisti o miza politica foarte importanta. Kievul, considera Moscova, trebuie pedepsit pentru 'glorioasa revolutie portocalie', dar mai ales pentru apropierea de Occident in care s-a lansat in ultimul an. Armele cu care s-a desfasurat acest razboi n-au fost cele clasice dar nu se poate spune ca intensitatea confruntarii a fost una mica sau medie deoarece miza nu a fost mica. Cu Ucraina pe orbita sa, Rusia isi mentine coerenta strategica si considera ca are o sansa de a-si recapata, in cele din urma, statutul de superputere. In absenta Ucrainei, statutul Rusiei in calitate de putere regionala risca sa devina precar, iar perspectiva dezintegrarii Rusiei poate parasi tarimul ridicolului pentru a intra in cel al posibilului.

"Atacul" lansat de la Kremlin s-a tradus in cererea ultimativa adresata nonsalant, dar nu mai putin amenintator, ca Ucraina sa plateasca de aproape cinci ori mai mult gazele pe care le importa.Presa occidentala a sesizat prompt caracterul politic al acestui razboi. Cotidianul "The Times" de exemplu, sublinia in una din esitiile sale ca in acest context gazele naturale reprezinta 'arma politica' a Moscovei in cadrul 'noului Razboi rece', iar BBC aprecia ca o putere crescinda a Gazprom-ului care poate fi comandata politic de la Kremlin inseamna o crestere a influentei geopolitice a Rusiei iar aceasta are deja o bogata experienta din perioada razboiului rece cind a folosit cu succes aceasta arma asupra blocului comunist Est european.

Aceasta confruntare s-a purtat aparent in logica strategiilor de negogiere economica. Miza geopolitica si impactul asupra arhitecturii relatiilor de putere pe continentul european si nu numai a fost data de reactiile geostrategice ale marilor actori consumatori de energie care au fost tot aparent pe fundalul disputei. Acelasi analist de la Stratfor Peter Zeihan, ilustreaza acest aspect cu impactul pe care il poate avea aceasta disputa asupra Germaniei. "In Germania, apreciaza analistulamintit, mai mult decat in orice alt stat european, puterea se bazeaza pe pozitionarea geografica si pe forta economica. Avand in vedere forma mai putin buna in care se afla principalul mecanism aprobat pentru indeplinirea ambitiilor germane - Uniunea Europeana, Berlinul nu dispune de alte variante pentru a-si atinge interesele. In absenta resurselor energetice necesare avansarii economiei, Germania isi va mentine statutul de putere geopolitica lipsita de vigoare de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial.

Dupa cum se cunoaste criza a fost aplanata. In termenii jocului politic si al jocului de imagine partile implicate in disputa s-au declarat, fiecare an parte, nu numai cistigatoare ci si au afirmat ca au tras invatamintele de rigoare. Premierul ucrainean Iuri Ehanurov a declarat de exemplu, ca Ucraina a tras invataminte din criza avuta cu Moscova si ca de acum inainte isi va reduce 'intr-o maniera drastica consumul sau de gaze naturale'. 'Concluzia este ca o reala independenta a Ucrainei nu este posibila decat in conditiile unei independente energetice', a subliniat seful Guvernului de la Kiev in cadrul unei conferinte de presa.

Este rindul analistilor politici si al specialistilor in geopolitica si geostrategie sa traga concluziile de rigoare si sa ofere expertiza necesara factorilor de decizie politica pentru ca statele sa aiba reactii potrivite la asemenea tip de confruntari de care lumea inceputului de secol XXI nu va duce lipsa. Este tot mai putin probabil ca in viitor sa fie proiectata a strategie coerenta si realista in domeniul securitatii nationale fara sa fie identificate riscurile si amenintarile majore la adresa securitatii energetice a comunitatilor umane si mai ales fara sa fie identificate solutiile posibil de adoptat in asemenea tip de confruntari. Petrolul, gazele naturale , apa si reursele de hrana vor deveni tot mai rare. Intr-o stare de mare penurie, daca nu se vor descoperi altenative viabile, statele vor cauta sa controleze de baza si sa impuna rationalizari in utilizare. In aceste conditii este posibil sa creasca potentialul conflictual in relatiile internationale si numai incorporarea unor strategii de comunicare adecvate in strategiile de securitate vor putea sa atenueze potentialul conflictual. Este posibil ca in asemenea situatii panoplia zeului Marte sa se imbogateasca si sa se diversifice cu noi forme de conflict si de criza ceea ce va impune noi solutii si adaptari ale armatelor.

La doar citiva ani de la incheierea razboiului rece, analistul Zbigniew Brzezinski, in lucrarea sa, devenita celebra, 'The Grand Chessboard' ('Marea tabla de sah) atragea atentia ca disputa pentru suprematie se va muta in Asia Centrala.'Eurasia , constata acesta,este tabla de sah pe care se joaca lupta pentru suprematia mondiala', deorece acesta urma sa devina principalul bazin din care urma ca lumea dezvoltata tehnologic sa se aprovizioneze cu energie.

Evenimentele care au avut loc in spatiul caspic si caucazian in ultimii ani ca si cele mai recente, care au tinut mult timp prima pagina a principaleleor cotidiene din lume-disputa energetica ruso-ucraineana par sa confirme faptul ca rivalitatile geopolitice sint astazi, tot mai mult, legate de controlul si transportul resurselor energetice spre marii consumatoridar dar si faptul ca aceste rivalitati nu se vor mai transa prin conflicte caracteristice paradigmei claussewitziene. Avantajele si cistigurile strategice nu vor mai fi cu necesitate, ca in secolele anterioare, rezultatul confruntarilor militare dupa cum nici pierderile de pozitii strategice in spatii considerate vitale pentru diferite puteri nu le vor determina pe acestea sa recurga la razboi pentru a le cistiga.

Extinderea UE si a Aliantei Nord Atlantice au fost percepute de Moscova drept pierderi majore in ceea ce priveste spatiile de interes. Analistii au apreciat ca pentru Moscova, 'revolutia portocalie' ucraineana a reprezentat o prima manifestare dintr-o serie de evenimente - o nota discordanta, depasita ca importanta numai de dizolvarea Uniunii Sovietice in decembrie 1991. Rusii au considerat prabusirea URSS drept momentul in care si-au pierdut imperiul si se tem ca 'revolutia portocalie' ar putea ramine in istorie drept momentul in care Rusia si-a pierdut in mod iremediabil imaginea de mare putere.

Ucraina este perceputa de elita politica de la Kremlin, indiferent de culoarea sa politica, importanta pentru apararea pe termen lung si supravietuirea statului rus. Nu este vazuta ca o problema de apropiere etnica, desi partea de est a Ucrainei adaposteste cea mai mare comunitate ruseasca din lume ci una geostrategica. Astazi, nu numai ca reprezinta nodul de tranzit al gazelor naturale rusesti catre Europa, ci si un punct de legatura pentru aproape toata infrastructura acesteia dintre Est si Vest. Se estimeaza ca 93% din exportul de petrol si gaze al Rusiei catre Occident trece pe teritoriul ucrainean. Ucraina are, asa cum aprecia Peter Zeihan un prestigios analist de la Stratfor, o centralitate care ii confera un atuu important in disputa cu Moscova. Pe de alta parte trebuie mentionat faptul ca aceasta tara dispune de a doua infrastructura de transport a gazelor, ca marime , din Europa: 35 300 km de retea cu o capacitate de transport de 29 de miliarde metri cubi de gaz.

Disputa din domeniul energetic ce a atins un maxim in primele zile ale noului an a avut in opinia celor mai multi analisti o miza politica foarte importanta. Kievul, considera Moscova, trebuie pedepsit pentru 'glorioasa revolutie portocalie', dar mai ales pentru apropierea de Occident in care s-a lansat in ultimul an. Armele cu care s-a desfasurat acest razboi n-au fost cele clasice dar nu se poate spune ca intensitatea confruntarii a fost una mica sau medie deoarece miza nu a fost mica. Cu Ucraina pe orbita sa, Rusia isi mentine coerenta strategica si considera ca are o sansa de a-si recapata, in cele din urma, statutul de superputere. In absenta Ucrainei, statutul Rusiei in calitate de putere regionala risca sa devina precar, iar perspectiva dezintegrarii Rusiei poate parasi tarimul ridicolului pentru a intra in cel al posibilului.

"Atacul" lansat de la Kremlin s-a tradus in cererea ultimativa adresata nonsalant, dar nu mai putin amenintator, ca Ucraina sa plateasca de aproape cinci ori mai mult gazele pe care le importa.Presa occidentala a sesizat prompt caracterul politic al acestui razboi. Cotidianul "The Times" de exemplu, sublinia in una din esitiile sale ca in acest context gazele naturale reprezinta 'arma politica' a Moscovei in cadrul 'noului Razboi rece', iar BBC aprecia ca o putere crescinda a Gazprom-ului care poate fi comandata politic de la Kremlin inseamna o crestere a influentei geopolitice a Rusiei iar aceasta are deja o bogata experienta din perioada razboiului rece cind a folosit cu succes aceasta arma asupra blocului comunist Est european.

Aceasta confruntare s-a purtat aparent in logica strategiilor de negogiere economica. Miza geopolitica si impactul asupra arhitecturii relatiilor de putere pe continentul european si nu numai a fost data de reactiile geostrategice ale marilor actori consumatori de energie care au fost tot aparent pe fundalul disputei. Acelasi analist de la Stratfor Peter Zeihan, ilustreaza acest aspect cu impactul pe care il poate avea aceasta disputa asupra Germaniei. "In Germania, apreciaza analistulamintit, mai mult decat in orice alt stat european, puterea se bazeaza pe pozitionarea geografica si pe forta economica. Avand in vedere forma mai putin buna in care se afla principalul mecanism aprobat pentru indeplinirea ambitiilor germane - Uniunea Europeana, Berlinul nu dispune de alte variante pentru a-si atinge interesele. In absenta resurselor energetice necesare avansarii economiei, Germania isi va mentine statutul de putere geopolitica lipsita de vigoare de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial.

Dupa cum se cunoaste criza a fost aplanata. In termenii jocului politic si al jocului de imagine partile implicate in disputa s-au declarat, fiecare an parte, nu numai cistigatoare ci si au afirmat ca au tras invatamintele de rigoare. Premierul ucrainean Iuri Ehanurov a declarat de exemplu, ca Ucraina a tras invataminte din criza avuta cu Moscova si ca de acum inainte isi va reduce 'intr-o maniera drastica consumul sau de gaze naturale'. 'Concluzia este ca o reala independenta a Ucrainei nu este posibila decat in conditiile unei independente energetice', a subliniat seful Guvernului de la Kiev in cadrul unei conferinte de presa.

Este rindul analistilor politici si al specialistilor in geopolitica si geostrategie sa traga concluziile de rigoare si sa ofere expertiza necesara factorilor de decizie politica pentru ca statele sa aiba reactii potrivite la asemenea tip de confruntari de care lumea inceputului de secol XXI nu va duce lipsa. Este tot mai putin probabil ca in viitor sa fie proiectata a strategie coerenta si realista in domeniul securitatii nationale fara sa fie identificate riscurile si amenintarile majore la adresa securitatii energetice a comunitatilor umane si mai ales fara sa fie identificate solutiile posibil de adoptat in asemenea tip de confruntari. Petrolul, gazele naturale , apa si reursele de hrana vor deveni tot mai rare. Intr-o stare de mare penurie, daca nu se vor descoperi altenative viabile, statele vor cauta sa controleze de baza si sa impuna rationalizari in utilizare. In aceste conditii este posibil sa creasca potentialul conflictual in relatiile internationale si numai incorporarea unor strategii de comunicare adecvate in strategiile de securitate vor putea sa atenueze potentialul conflictual. Este posibil ca in asemenea situatii panoplia zeului Marte sa se imbogateasca si sa se diversifice cu noi forme de conflict si de criza ceea ce va impune noi solutii si adaptari ale armatelor.