PARTIDELE POLITICE - Notiunea de partid politic, scopul asocierii cetatenilor in partide politice

PARTIDELE POLITICE

1. Notiunea de partid politic, scopul asocierii cetatenilor in partide politice;

functiile partidelor politice

In societatea moderna, partidele politice s-au impus ca realitati incontestabile. Procesul aparitiei lor trebuie privit in stransa corelatie cu aparitia si dezvoltarea parlamentarismului, deci, cu ideea de reprezentare in viata publica. In ansamblul institutiilor unei societati, cele mai apropiate pot fi considerate statul si partidele politice, care, desigur nu trebuie confundate.

Statul exprima, colectivitatea, in timp ce partidele politice exprima ideologiile si interesele grupurilor sociale care coexista in cadrul natiunii. Conform articolului (8) din Constitutia Romaniei, pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale. In articolul 8 (alineatul 2) al Constitutiei, se arata ca: "Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii'. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.

De asemenea , Constitutia stabileste ca unele categorii de persoane nu se pot asocia in partide politice si anume: magistratii, avocatul poporului, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici, stabiliti prin lege organica.

Partidele politice sunt rezultatul asocierii libere a cetatenilor. Ca orice asociatie, partidul politic rezulta din exercitarea de catre cetateni a dreptului de asociere, ca manifestare libera a vointei lor de a se constitui intr-un partid.

Cetatenii au dreptul sa se asocieze liber in partide politice, in sindicate si in alte forme de asociere. In articolul (9) din Constitutie sunt stipulate urmatoarele: "sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale se constituie si isi desfasoara activitatea potrivit statutelor lor, in conditiile legii.' Ele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale membrilor lor.

Prin asociere, cetatenii devin membrii de partid. Cel mai adesea rezulta ca scopurile partidelor sunt de a exprima, defini, determina vointa politica a cetatenilor, vointa populara, politica nationala. Constitutia utilizeaza notiunile de partide politice in articolul 8 alineatul (2), articolul 9 - sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale, articolul 40 - dreptul la asociere.

Conform articolului 40 (1) din Constitutie, se prevad urmatoarele: cetatenii se pot asocia liber in partide politice. in sindicate, in patronate si in alte forme de asociere. Partidele sau organizatiile care prin scopurile ori prin activitatea lor militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale. In articolul 40 (alineatul 4) se prevede ca asociatiile cu caracter secret sunt interzise.

Examinand prevederile constitutionale si legale se observa ca numai partidele politice au anumite drepturi. Astfel, partidul politic care are majoritatea absoluta in Parlament sau in lipsa acestei majoritati, partidele politice reprezentate in Parlament sunt consultate de catre Presedintele Romaniei, atunci cand acestea desemneaza uni candidat pentru functia de prim-ministru, articolul (85) din Constitutie; candidaturile pentru alegerile parlamentare se propun pe liste de candidati numai de partide si alte formatiuni politice, partidele politice pot face coalitii electorale, numai partidele formatiunile politice desemneaza reprezentanti in birourile electorale, numai partide si formatiunile politice care participa la campania electorala pot primi, prin lege speciala, o subventie de la bugetul de stat (legislatia electorala)

Stabilirea conceptului de partid politic permite corecta interpretare a prevederilor articolului (8) din Constitutie, in sensul ca partidele politice contribuie definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor. Definirea partidului politic nu poate fi conceputa fara nominalizarea scopului (scopurilor) acestuia. In doctrina, scopurile partidelor sunt prezentate ca fiind promovarea, prin eforturile comune ale membrilor, a interesului national, pe baza unui oarecare principiu particular asupra caruia ei sunt de acord, sa procure sefilor lor puterea in sanul unui grup si militantilor activi ,sanse ideale sau materiale de a urmari scopuri obiective, de a obtine avantaje personale sau de a le realiza pe amandoua, realizarea unui program politic, urmarirea realizarii unei ideologi cu finalitatea cuceririi si exercitiului puterii, contributia la exprimarea sufragiului, propunand programe si prezentand candidati in alegeri.

Scopurile partidelor sunt politice, desigur; aceste scopuri exprima ideologii, filozofii, interese, de aceea, orice partid are si trebuie sa aiba vocatia si aptitudinea guvernarii. Partidele incearca sa atraga cetatenii, sa-i faca sa recepteze fundamentele lor teoretice. Viata partidelor nu se reduce numai la sfera membrilor lor, ci tinde a cuprinde cat mai multi cetateni care, receptand platformele si ideologiile, urmeaza sa le sprijine in aplicarea acestor platforme, o aplicare eficienta, practica si care se poate infaptui in masura in care partidul este semnificativ in structurile de guvernare. Partidele trebuie sa-si asigure o baza electorala solida, care sa le permita propulsarea reprezentantilor lor marcanti in sfera guvernarii, mai ales in Parlament.

Partidele care devin partide de guvernamant dispun de parghiile eficiente (parghiile puterii) prin care isi pot institutionaliza platformele lor, politica lor putand deveni politica de stat, vointa lor putandu-se impune ca vointa obligatorie pentru societate. Aceasta vointa politica se va exprima juridic in legi. Juristii, politologii, sociologii, s-au aplecat cu precadere asupra partidelor politice si le-au definit dupa trasaturile care le caracterizeaza, in special, vointa de a exercita puterea, trasatura esentiala ce le diferentiati de grupele de presiune, le deosebeste de cluburi, care nu participa la alegeri si viata parlamentara, ci fac presiuni asupra partidelor, guvernului.

Partidele politice fi definite ca fiind asociatii libere ale cetatenilor prin care se urmareste, pe baza unei platforme (program) definirea si exprimarea vointei politice a cetatenilor ,asociatii care au si isi afirma clar si deschis, vocatia si aptitudinea guvernarii

Profesorul Paul Negulescu, aratand ca asocierea in partide este un fenomen social, scria ca poate fi inteleasa mai bine formarea partidelor, daca sunt cercetate motivele care pot sa determine hotararea cetatenilor de a-si indrepta activitatea politica, pe un drum sau altul. Autorul arata ca aceste motive sunt numeroase, dar el se opreste, la doua categorii principale: una de ordin logic, alta de ordin psihologic. Prima categorie priveste valoarea generala a ideilor in jurul carora se formeaza gruparile politice, iar a doua folosul personal pe care membru lor pot sa-i traga direct sau indirect, individual sau ca unitati ale unei categorii sociale.

Functiile partidelor politice sunt tot mai des inscrise chiar in Constitutie. Dupa opinia unor autori, functiile partidelor politice constau in formarea opiniilor , selectarea candidatilor, coordonarea alesilor, astfel ca partidele politice trebuie sa indeplineasca trei functii principale:

functia electorala;    , ,

functia de control si de orientare a organelor politice;

functia de definire si exprimare a pozitiilor politice.

Alti autori, considera, ca functiile partidelor politice ar fi urmatoarele:

a)      de a fi intermediari intre popor si putere;

b)      de a-si asuma, atunci cand sunt la putere, directionarea politici rationale.

In Romania, articolul (8) din Constitutie stabileste clar ca partidele politice contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor.

Aceasta functie esentiala se dimensioneaza in raport cu valorile democratiei constitutionale, astfel cum sunt ele definite, indeosebi prin articolul 8, precum si prin intreg Titlul II al Constitutiei.

Categorii si variante de partide politice

Partidele politice, in doctrina au cunoscut urmatoarele clasificari:

I. Partidele confesionale, partide regionale, partide nationale, partide de clasa, partide etnice.

Aceasta clasificare este specifica perioadei aparitiei partidelor, fiind corelata cu marile probleme ale fiecarei tari. Nu pot fi departajate aceste partide de formarea natiunilor si a statului modern.

Partidele confesionale au drept criteriu de constituire credintele religioase ( spre exemplu , Partidul Catolic din Belgia - 1830, Partidul Popular Italian, constituit dupa primul razboi mondial);

Partidele regionale reprezinta interesele locale ale diferitelor regiuni ale unui stat unitar sau ale diferitelor parti ale unui teritoriu national, neajuns inca la unificare .(exemplu partidele din S.U.A-)

Partidele nationale au aparut in secolul XIX , odata cu confirmare principiul nationaliatilor (spre exemplu, Partidul din Imperiul Austro-Ungaria ,Partidul National Liberal din Prusia, 1866- 1870);

Partidele de clasa exprima interesele unei clase sociale, au aparut in secolul XIX - (partide socialiste, partide agrariene, partide taranesti);

Partidele etnice sunt specifice continentului african; avand in vedere ca aici formarea natiunilor nu precedat formarea statelor independente ci formarea statelor a fost considerata de conducatorii africani ca fiind cel mai bun mijloc pentru crearea natiunilor (exemplu "Confederatia Asociatiilor din Katanga" - 1958).

II. Partidele democratice , partide liberale, partide conservatoare, partide social - democrate , partide de stanga , partide de centru , partide de dreapta

Integrarea intr-o categorie sau alta este dificila, dar criteriul unui asemenea clasificari poate fi cel al cailor folosite pentru rezolvarea marilor probleme, precum raporturile dintre individ si societate, raporturile dintre stat si biserica si raporturile dintre stat si compartimentele sale.

III. Partide de cadre si partide de mase.

Partidele de cadre unesc reprezentantii elitelor sociale, stau la originea democratiei in epoca votului restrans. Partidele de cadre mai sunt numite si partidele patronilor (exemplu: Partidul Radical Francez-1901, partidele conservatoare);

Partidele de mase sunt efectul introducerii votului universal, cuprinzand un mare numar de membri (exemplu: partidele socialiste, partidele comuniste, partidele democrat-crestine).

IV. Partidele suple si partidele rigide.

Partidul este suplu daca permite parlamentarilor sai sa voteze cum vor si este rigid daca impune acestora sa voteze numai intr-un anumit sens

V. Partide unice, partide unificate, partide dominante.

Exista o distinctie intre partidul unic si partidul unificat. Partidul unificat este o uniune de partide politice care, regrupate intr-un cadru nou, accepta un program comun, adesea putin elaborat. Este o solutie ce se situeaza intre uniunea nationala si partidul unic care constituie un ansamblu omogen supus unei directii unice

Partidul dominant poate exista acolo unde unui partid i se recunoaste sau i se stabileste pozitia dominanta (exemplu: Partidul Comunist Chinez, legea democratica a Chinei, legea pentru autonomia democratica a Taivanului (fondata in noiembrie 1947).

Sisteme de partide politice. Cea mai raspandita clasificare a sistemelor de partide cuprinde: partidul unic, bipartidismul (dualismul), multipartidismul

. Bipartidismul se inscrie in cadrul democratiei pluraliste si liberale. El ofera cetatenilor o alegere clara si suficienta, iar la nivelul puterii o majoritate neta. Bipartidismul presupune acordul celor doua partide asupra problemelor fundamentale ale societatii. - Se practica in S.U.A. si Marea Britanic

Multipartidismul este forma frecvent folosita in democratiile pluraliste si liberale. La nivelul puterii are efecte diferite, in functie de modalitatile de practicare. Pentru constituirea echipei guvernamentale, de regula, sunt necesare coalitiile de partide.

Romania se caracterizeaza astazi prin existenta unui numar mare de partide (peste o suta). Ele s-au organizat dupa Revolutia din 1989, in baza Decretului - Lege numarul 8/1989.

Partidele politice din Romania au o istorie a lor, inceputa inaintea primului razboi mondial, continuata apreciabil intre cele doua razboaie mondiale, pana cand prin Decretul Lege pentru dizolvarea tuturor asociatiunilor, gruparilor sau partidelor politice, s-a stabilit ca toate gruparile sau partidele existente si care s-au constituit in vederea propagarii ideilor politice sau a realizarii lor sunt dizolvate.

Sfarsitul anului 1947 anunta desfiintarea pluralismului si perspectiva partidului unic (partidul muncitoresc, apoi partidul comunist).

Revolutia din decembrie 1989 a descatusat viata politica, iar legile adoptate au reafirmat pluralismul politic.