Procesul decizional in Uniunea Europeana

Procesul decizional in Uniunea Europeana

"Un lobby eficient se bazeaza pe cunoasterea structurilor, procedurilor si a procesului decizional din cadrul sistemelor politice si economice" (Prorok in Logon Report 2002, p. 29) iar, "Gradul de cunoastere si intelegere a masinarii UE reprezinta frecvent marea diferenta intre participantii eficienti si cei ineficienti de pe scena lobbyului" (PE 329.438, p. iv).   

Plecand de la aceasta ipoteza, vom prezenta in continuare structura si functionarea Uniunii Europene, din perspectiva unui lobbyst. Vom incepe prin a descrie contributia pe care fiecare institutie europeana si-o aduce in procesul legislativ si executiv. Apoi vom prezenta tipurile de acte legislative emise de catre institutiile Uniunii Europene precum si procedurile de adoptare a acestor acte.

Caracterul original al acestei prezentari a procesului politic in cadrul UE sta tocmai in faptul ca se urmareste perspectiva lobbystului asupra sistemului. Aceasta inseamna ca se insista pe descrierea acelor locus-uri ale puterii politice la care un lobbyst poate avea acces. Astfel, in cadrul Comisiei accentul este pus pe comitetele consultative, pe sedintele sefilor de cabinet si pe comitologie. In Parlamentul European sunt prezentate mai ales comisiile parlamentare, iar in descrierea Consiliului este recunoscuta importanta COREPER-ului. Dintre procedurile legislative, co-decizia este explicata detaliat tocmai pentru ca presupune participarea tuturor institutiilor, precum si datorita numeroaselor rezultate la care se poate ajunge folosind aceasta metoda de deliberare. Unele informatii, ca de exemplu, enumerarea comisarilor, a nationalitatii si a portofoliilor acestora, prezentarea actiunilor in anulare, precum si mentionarea perioadei de timp pe care o comisie parlamentara o are la dispozitie pentru a prezenta o pozitie sau faptul ca reuniunile Comisiei au loc, de obicei, miercurea, pot aparea, la o prima vedere, drept un exces de rigurozitate. In realitate, informatii de acest gen pot face diferenta intr-o campanie de lobby. Astfel, asa cum vom arata si in capitolele urmatoare, actiunea in anulare reprezinta o cale de recurs atunci cand norma legislativa este nefavorabila; nationalitatea comisarilor este importanta cel putin din punct de vedere a deschiderii fata de activitatea de lobby in general; iar informatiile temporale arata cat timp ai la dispozitie pentru a-ti structura campania de lobby.

Doua lamuriri suplimentare mai sunt necesare inainte de a incepe acest capitol. In primul rand, in analiza ce urmeaza a fi facuta procesului decizional al Uniunii Europene vor fi incluse nu doar elementele ce tin de elaborarea si adoptarea deciziilor ci, si pe acelea ce se refera la implementarea si contestarea acestora. Motivul acestei abordari este dat de structura si caracteristicile unice al Uniunii Europene care, ofera grupurilor de interese numeroase posibilitati de a influenta deciziile europene. Asa cum arata si Van Schendelen (2002), in lucrarea sa intitulata sugestiv Machiavelli in Bruxelles, in Uniunea Europeana nu poti niciodata sa suferi o infrangere completa pentru ca, si atunci cand este adoptat un act legislativ care iti afecteaza interesele, poti mereu sa gasesti cai alternative de scapare, care variaza de la traducerea acelui act pana la cine anume va inspecta modul de implementare. In al doilea rand, nu ne propunem sa realizam o descriere exhaustiva a institutiilor, actelor si procedurilor, ci doar sa prezentam acele aspecte necesare pentru a intelege activitatea de lobby in Uniunea Europeana.