PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIUL BUCURESTI

ETAPA FINALA

MAPA 2

SITUATIE EXISTENTA

"Necesitati si optiuni ale populatiei"

COLECTIV DE ELABORARE

Experti consultanti:

Prof.dr.arh. Alexandru

Prof.dr.arh. Doina

Conf.dr.arh. Mariana

Lector arh. Arpad

La cercetarea de teren au participat si 30 de studenti de la Facultatea de Sociologie din Bucuresti.

CONSULTANTI SI AUTORI AI PLANURILOR URBANISTICE ZONALE INTEGRATE IN PLANUL URBANISTIC GENERAL:

PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIUL BUCURESTI

ETAPA FINALA

MAPA 2

"Necesitati si optiuni ale populatiei"

CONTINUT

Prezentare generala

Perceptia gravitatii problemelor comunitare. Rezultate ale investigatiei in randul populatiei Bucurestiului

Opinii privind starea de curatenie a cartierului de rezidenta si a orasului

Opinii privind prezenta chioscurilor in carteierele de rezidenta si in Bucuresti, in general

Aprecieri privind estetica si utilitatea afisajului stradal

Opinii despre amplasarea cartierului de rezidenta in ansamblul urban si aspiratiile de locuire ale populatiei investigate.

Nivelul de multumire / nemultumire al specialistilor fata de modul in care este administrat sectorul in care locuiesc si Bucurestiul in ansamblu.

Anexa 1. Repere semnificative pentru orasul Bucuresti

Anexa 2. Locuri preferate pentru intalnirea populatiei in zona centrala a Bucurestiului

Anexa 3. Locuri de intalnire pentru a face o plimbare in Bucuresti

PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIUL BUCURESTI

ETAPA FINALA

MAPA 2

SITUATIE EXISTENTA

"Necesitati si optiuni ale populatiei"

Barometrul opiniei publice este instrumentul prin care se masoara reactivitatea populatiei la problemele cu care se confrunta aceasta la un moment dat, deci intr-o anumita perioada in care, datorita conjuncturii factorilor politico-sociali si economici, oamenii pun in balanta asteptarile (nivelul aspiratiilor) cu realitatea existenta in momentul in care se realizeaza investigatia.

Un element al barometrului opiniei publice se refera si la perceptia gravitatilor problemelor comunitare, fiind percepute ca "grave" si "foarte grave" acele aspecte in care asteptarile sunt neconforme cu realitatea si cotate ca "putin" si "deloc grave" acele aspecte care de obicei sunt usor rezolvate sau nebagate in seama pentru ca ele apartin "starii de confort", deci functioneaza normal.

Experienta sondajelor de opinie pe probleme comunitare a pus in evidenta ca problemele majore ale Bucurestiului sunt: curatenia, starea drumurilor, lipsa de locuinte, sterea infractionala si securitatea individului, poluarea, problema cainilor vagabonzi, lipsa locurilor de munca, lipsa spatiilor de joaca pentru copii, activitatea administratiei financiare, coruptia, iluminatul stradal.

Iluminatul stradal este singura problema care se pare ca si-a gasit o rezolvare (52% dintre cei investigati apreciaza ca este o problema putin/deloc grava)

Toate celelalte probleme cu care se confrunta bucuresteanul sunt percepute ca "grave" si "foarte grave" in proportii situate intre 71% (lipsa spatiilor de joaca pentru copii) si 98% (starea curateniei si coruptia). Acest "top negru" permite urmatoarea ierarhizare a gravitatii problemelor cu care se confrunta populatia Bucurestiului:

98%Curatenia

98%Coruptia

97%Starea strazilor (drumurilor)

97%Incalcarea legilor

93%Birocratia din institutii

91%Securitatea individuala si a bunurilor

89%Lipsa de locuinte

87%Lipsa locurilor de munca

84%Problema cainilor vagabonzi

81%Poluarea

80% Starea pietelor agroalimentare

77%Activitatea Administratiei Financiare

71%Spatiile de joaca pentru copii

Cel putin 5 dintre aceste grave probleme apartin exclusiv Primariei Capitalei : curatenia, starea drumurilor, problema cainilor vagabonzi, starea pietelor si spatiile de joaca pentru copii. In cazul celorlalte, responsabilitatea Primariei Capitalei este impartita cu alte institutii ale statului (precum : Ministerul Finantelor, Ministerul Justitiei, Politia, Ministerul Muncii, Ministerul Mediului, Ministerul Lucrarilor Publice s.a.); starea grava cu care sunt percepute fiind rodul unui cumul de nerealizari provenind din multiple domenii.

In incercarea de evidentia nivelul aprecierilor, am retinut - pentru comparatie - numai aprecierile extreme, diferentele pana la 100% in cadrul fiecarui nivel fiind reprezentate de cei a caror opinie este "nici curat/nici murdar". Datele complete sunt prezentate in graficul care insoteste prezentul capitol.

Aprecierile privind starea curateniei orasului sunt mult mai nefavorabile decat cele care se refera la nivelul cartierelor : raportul aprecierilor pozitive fata de cele negative este aproximativ 1 la 3 in cazul cartierelor si 1 la 70 in cazul orasului in ansamblu. Din acest motiv, cel putin sub aspectul posibilitatilor de intretinere a curateniei orasului, administrarea pe sectoare pare mai eficienta decat cea la nivelul Primariei Capitalei, chiar daca regiile angajate in acest scop sunt sub contractul Primariei Capitalei. Aceasta afirmatie este intarita si de datele rezultate din investigarea factorilor raspunzatori de starea actuala de curatenie a cartierelor si a orasului in general :

Carui fapt considerati ca i se datoreaza - in principal - starea actuala a curateniei?

Rezultatele atesta ca responsabilitatea principala nu poate fi atribuita numai lucratorilor de la serviciile publice, ci se datoreza, in mare parte si carentelor educationale ale populatiei (semnalare culeasa si din investigatia in randul specialistilor, unde, adesea, este mentionata si necesitatea mijloacelor coercitive).

Asa cum rezulta din datele cuprinse in tabel, opiniile sunt contrare cu privire la nivelul celor doua sisteme de referinta. Astfel, aprecierile favorabile privind necesitatea chioscurilor in cartier sunt de aproape doua ori mai mari la nivelul cartierului decat la nivelul Bucurestiului in ansamblu, sau altfel spus, sunt de doua ori mai mari aprecierile nefavorabile privind prezenta chioscurilor la nivelul Bucurestiului, decat la nivelul cartierelor.

Datele comparate ale celor doua puncte de vedere atesta o mai favorabila apreciere ca utilitate si o mai defavorabila apreciere ca estetica. Altfel spus, jumatate din populatia Bucurestiului priveste satisfacator afisajul stradal, pe care il considera intr-o masura mai mare mai util decat multumitor ca prezentare. Trebuie subliniat ca aceasta imagine a populatiei bucurestene nu trebuie particularizata, ci trebuie interpretata global, la nivelul sistemului de afisaj in ansamblul orasului si nu la nivel de tip de reclama si loc de prezentare.

m        "Zona in care locuiti apreciati ca se afla situata.?"

18% - la nivel central

15% - intr-un ansamblu din blocuri colective noi, cu P+2.P+4 etaje

56% - intr-un ansamblu din blocuri colective noi, cu peste P+4 etaje

5% - intr-un ansamblu rezidential format din case-curte pe parcela

1% - intr-un ansamblu rezidential format din vile pe parcela

5% - in alte locuri

Sunt doua aspecte de semnalat in aceasta distributie a autoaprecierii pozitiei zonelor rezidentiale in ansamblul urban :

n       71% din populatie sta in locuinte colective tip bloc,

n       numai 18% percep propria rezidenta ca apartinand zonei centrale a orasului,

n       numai 1% din cei investigati apartin zonelor rezidentiale cu vile.

Aceasta distributie a opiniilor evidentiaza, pe de o parte, ponderea mare a populatiei care accepta locuirea colectiva in bloc ( din motive care pot constitui obiectul altor studii privind structura locuirii urbane si aspiratiile de locuire), iar pe de alta parte, posibilitatile limitate ale unei paturi sociale de a-si permite o locuire in zone rezidentiale cu vile. Oricum, se poate constata ca densitatea locuitorilor Bucurestiului este data de gradul mare de locuire in locuinte colective tip bloc.

m        "In ce tip de cartier ati dori sa locuiti ?"

43% - case curte

21% - vile colective

17% - vile individuale

10% - blocuri cu pana la P+4

5% - blocuri cu P+2

4% - blocuri cu peste P+4

Proportia mare a celor care doresc sa locuiasca in case curte are doua elemente de suport:

n       pe de o parte, este vorba de aspiratiile de locuire ale celor care daja stau in case cu regim mic de inaltime si care ar dori tot asemenea locuinte, pentru a se bucura de spatiul inconjurator, facilitatile gospodaresti si potentiala zona verde care inconjoara acest tip de locuinte;

n       pe de alta parte, este vorba de o proportie insemnata de oameni care realizeaza precaritatea unor constructii inalte, care au trait experienta unor cutremure, si care, in conditiile mediatizarii intense a unui potential seism, se gandesc cu seriozitate la locuinte care sa le confere un mai mare grad de siguranta.

Este de semnalat de asemenea ponderea scazuta a celor care ar dori sa locuiasca in locuinte colective cu regim mare de inaltime, acesta fiind segmentul de populatie care deja traieste in astfel de conditii si care, cunoscandu-si potentialul economic, nici nu aspira la locuinte cu un alt grad de confort. In acest context, apar ca necesare studii cu caracter multidisciplinar (arhitectural-urbanistic, sociologic, demografic, statistic) care sa actualizeze un "atlas social" al Bucurestiului, care sa porneasca de la structura populatiei actuale (cu o mare mobilitate, in aceste timpuri), de la aspiratiile de locuire ale acesteia, pentru a putea oferi elementele de suport ale unei sistematizari eficiente a Capitalei.

m        "La ce nivel v-ar placea sa locuiti ?"

58%la parter

29%la nivelele 1 sau 2

6%la nivelele 3-5

2% peste nivelul 5

5% nu pot aprecia

Distributia procentuala a optiunilor privind aspiratia pentru un anume regim de inaltime da consistenta datelor referitoate la tipul actual si locuinta dorita. Semnificativa pare a fi nu numai ponderea "la varf" a optiunilor pentru parter si 1-2 nivele, ci si proportia celor care locuiesc in blocuri cu regim inalt, isi doresc sa locuiasca tot acolo si care , prin imposibilitatea aprecierii, dovedesc lipsa oricaror aspiratii de nivel superior intr-o situatie ipotetica.

m        " Intentionati sa construiti sau sa va cumparati o locuinta de vacanta ?"

Nu au raspuns la aceasta intrebare peste 8% din cei investigati. Distributia procentuala a respondentilor este urmatoarea :

3% - am o locuinta de vacanta

16% - Da

81% - Nu

m        "Cum apreciati calitatea traseului frecvent strabatut de dumneavoastra, de acasa la serviciu sau la cumparaturi, plimbare, etc., in ceeace priveste.?"

(in %)

Datele prezentate structureaza opiniile de apreciere, privind variabilele analizate, in urmatoarele categorii :

n       aprecieri favoravile referitoare la calitatea magazinelor si a cadrului construit

n       aprecieri nefavorabile referitoare la calitatea strazilor, trotuarelor si comertului stradal

n       sunt acceptabile calitatea serviciilor , confortul mijloacelor de transport si comportamentul populatiei

Tinem sa sublinien ca aceste opinii se refera numai la tranzitul spre locul de munca si/sau plimbare/cumparaturi si nu la agrement.( caz in care nivelul exigential ar fi fost - probabil - mai ridicat).In analiza fiecarui aspect legat de situatia existenta a Municipiului Bucuresti, prezentata in capitolele anterioare, au fost puse in evidenta disfunctionalitatile actuale. Pentru a se putea identifica prioritatile de interventie in vederea limitarii sau eliminarii disfunctionalitatilor, a fost necesara atat o interrelationare a acestora cat si o evaluare comparativa a importantei lor in situatia actuala a Capitalei.

Gradul de multumire fata de modul in care este administrat spatiul urban (sectorul in care domiciliaza respondentul si Bucurestiul ) sunt relevante pentru :

a.       starea actuala generala a sectoarelor si a orasului;

b.      indicele de multumire al specialistilor fata de spatiul urban, in general;

c.       gradul de multumire in raport cu administratorii si functionarii care au responsabilitati in acest domeniu;

d.      nivelul exigentelor fata de administratie.

Aproximativ o treime din specialisti s-au declarat multumiti de modul in care este administrat sectorul in care locuiesc si de orasul Bucuresti. Se constata ca gradul de multumire fata de administratia locala este mare, fapt care poate avea influente si asupra nivelului general al raportarii la spatiul construit in general si la spatiul urban in general. Studii de sociologie urbana au relevat ca spatiul urban cu valente pozitive influenteaza benefic comportamentul uman, in timp ce spatiile urbane cu probleme determina - de multe ori - un comportament negativ.

La intrebarea "Cine este raspunzator ca lucrurile merg prost.?" la nivelul sectoarelor, s-au inregistrat urmatoarele raspunsuri: (cf. graficului nr. 1)

Grafic - Factori responsabili pentru modul cum merg lucrurile in Bucuresti

Constatam ca principalul raspuntator pentru situatia de la nivelul fiecarui sector al Capitalei este institutia Primariei (in principal de sector si la diferenta de peste 50% Primaria Capitalei)

Primarul sectorului si Primarul Capitalei sunt considerati ca resaponsabili de modul in care merg lucrurile la nivelul sectorului, doar in proportie de 11% (cu o pondere de circa doua ori mai mare a Primarului Capitalei).

Din structurarea procentelor prezentate rezulta ca :

n       institutiile si nu persoanele investite cu responsabilitate sunt principalele raspunzatoare de modul in care fuctioneaza administratia in general;

n       Primarii (de sector si de Capitala) avand un procent redus de responsabilitate, sunt "scutiti" de activitatea efectiva pe care trebuie sa o depuna in slujba institutiei publice a primariei.

La intrebarea "Cine este principalul raspunzator ca treburile merg prost.?" la nivelul Capitalei s-au inregistrat urmatoarele raspunsuri : (cf. graficului nr. 2)

Grafic - Principalul raspunzator pentru modul dcum merg lucrurile in Bucuresti

La nivelul Capitalei, ca si la nivelul sectoarelor, responsabilitatea principala pentru administratie ii revine Primariei ca institutie, in timp ce Primarul, Guvernul si Serviciul Public sunt percepute ca institutii cu responsabilitati reduse.

Fata de sectoare, la Primaria Capitalei apare Guvernul ca responsabil - in rolul sau de administrator central - dar cu un procent redus. De asemenea, se semnaleaza faptul ca la nivelul sectorului nu exista necunoastere in precizarea responsabilului, iar la nivelul capitalei aceasta este de 7%.

Din structura raspunsurilor la cele doua intrebari rezulta ca este necesar sa existe o legislatie clara cu privire la functionalitatea primariilor de sectoare si a Primariei Capitalei, apreciata ca fiind cel mai important factor de stabilire a ordinii si normalitatii pe plan social.

La intrebarea "Din punctul dvs. de vedere, Bucurestiul este un oras comercial, cultural, stiintific, administrativ, industrial, politic, turistic ?" s-au inregistrat urmatoarele raspunsuri : (cf. graficului nr. 3)

Grafic - Opinia despre functiunea Bucurestiului

Aproximativ doua treimi din specialisti considera ca Bucurestiul este un oras administrativ si politic; rolul acestor functii fiind supraevaluat de catre specialisti in raport cu rolul altor functii importante pentru o capitala : cultura, stiinta, turism, comert.

La intrebarea ". prin ce se caracterizeaza administratia Bucurestiului, in momentul actual ?" s-au inregistrat urmatoarele raspunsuri : (cf. graficului nr. 4)

Grafic - Caracterizarea administratiei Bucurestiului

Elementele enumerate in privinta caracterizarii administratiei Bucurestiului tin preponderent de persoanele care ocupa functii administrative. Acest barometru al caracteristicilor in domeniul administratiei evidentiaza faptul ca, pe langa legislatie, un rol important in functionalitatea acesteia ii revine personalului in domeniu.

Semnificativ este faptul ca nici un specialist nu a mentionat o caracteristica pozitiva (competenta, eficienta, interes pentru problemele cetatenilor) a administratiei Bucurestiului, Aceasta nu inseamna ca nu ar exista nimic pozitiv in administratie, cat, mai curand faptul ca primele semnalari sunt de ordin negativ si nefunctional, care afecteaza imaginea de ansamblu a administratiei.

Pentru a cunoaste aspiratiile specialistilor, a fost formulata intrebarea "Din punctul de vedere al cadrului construit si al functionalitatii, ce ati dori sa apara in Bucuresti, ca fiind reprezentativ ?' (ca repere), intrebare la care s-au inregistrat urmatoarele raspunsuri: (cf. graficului nr. 5)

Grafic - Aspiratii in privinta reprezentativitatii Bucurestiului

Precizam ca diferentele pana la 100% in cadrul fiecarei variabile reprezinta ponderea lipsei de optiune.

Din distributia raspunsurilor la aceasta intrebare rezulta ca circa 40% din specialistii investigati apreciaza ca pentru Bucuresti sunt reprezentative toate cele 6 functiuni cuprinse in studiu. Majoritatea functiunilor (4) sunt apreciate ca reprezentative pentru Bucuresti considerandu-se ca acestea ar trebui sa apara in oras in proportie mai mare.. Primele patru optiuni se refera la unitati culturale si recreative, in timp ce partea a doua a intervalului de optiuni este rezervata administratiei (birouri, banci) si comertului.

La intrebarea "Sub aspect functional si arhitectural-urbanistic, prin ce considerati ca este reprezentativ Bucurestiul ?" s-au obtinut urmatoarele raspunsuri : (cf. graficului nr. 6)

Grafic - Reprezentativitatea Bucurestiului sub aspect functional si arhitectural-urbanistic

Din punct de vedere functional si arhitectural-urbanistic, specialistii considera ca pentru Bucuresti sunt reprezentative - in primul rand - cladirea Guvernului si Palatul Cotroceni, in al doilea rand Casa Poporului si Casa Centrala a Armatei, iar, in al treilea rand alte 4 cladiri: sediul MAN, Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor si sediul central CEC.

La intrebarea "Sub aspect functional si arhitectural-urbanistic, prin ce considerati ca este reprezentativ Bucurestiul ?" s-au obtinut urmatoarele raspunsuri :

n       Pentru cladiri culturale

Ateneul Roman79%

Muzeul Taranului Roman17%

Muzeul de Arta al Romaniei 4%

Spre deosebire de grupa cladirilor administrative, unde au fost mentionate 8 sedii, la cladirile culturale sunt doar 3 mentiuni. Si in acest caz sunt prezente trei grupe, numai ca aici departajarile sunt mult mai clare.

Gradul de imprastiere in oras este relativ mare pentru ambele tipuri de cladiri : administrative si culturale, ceea ce arata ca specialistii au luat in calcul - atunci cand au facut aprecierile - nu amplasamentul, in primul rand, ci valoarea si semnificatia lor din cele doua perspective propuse pentru apreciere.

La intrebarea : "Daca Primaria Bucurestiului ar desfasura o campanie pentru curatenia orasului, dvs. cum v-ati implica in aceasta actiune " s-au primit urmatoarele raspunsuri :

74% - Comportare civilizata

13% - Curatenie in fata casei, a blocului, a terenului

7% - Atentionarea celor care nu respecta ordinea si curatenia

3% - Achitarea unei taxe suplimentare

3% - Altele

Specialistii apreciaza intr-o proportie majoritara ca principalele modalitati prin care s-ar putea realiza curatenia orasului o reprezinta comportarea civilizata. O parte relativ mica din randul specialistilor ar fi dispusi sa-i atentioneze pe cei care nu reprezinta ordinea si curatenia (7%).. S-ar implica efectiv in realizarea curateniei doar o optime din specialisti, in timp ce o taxa suplimentara in acest sens este acceptata intr-un procent nesemnificativ.

Pentru a vedea in ce masura specialistii sunt dispusi sa contribuie la curatenia si ordinea din Bucuresti, pe langa intrebarea cu privire la modurile de implicare in aceasta actiune, a fost pusa si intrebarea urmatoare: 'Daca ati avea timpul necesar, dvs. cat timp ati acorda pentru curatenie si ordine in oras?'

Gradul de implicare al specialistilor a fost masurat prin numarul de ore virtual acordat pentru curatenie la nivelul sectorului si la nivelul Capitalei.

Distributia raspunsului specialistilor care ar fi dispusi sa contribuie la curatenia sectorului si a Capitalei arata astfel:

Se constata ca aproximativ 50% din specialisti si-au manifestat disponibilitatea de a contribui la curatenia si ordinea din oras (sector si Capitala) acordand pentru acest lucru intre 6 si aproximativ 10 ore.

Pentru a vedea in ce se poate concretiza aceasta contributie a fost pusa intrebarea: 'Ce ati dori sa faceti pentru ca sectorul in care locuiti si Capitala sa fie curate si sa arate civilizat?' la care s-au inregistrat urmatoarele raspunsuri:

contributie baneasca    40%

participarea la curatenie    10%

sustinerea unor activitati de curatenie 30%

activitate in asociatii de ordine pentru oras    20%

Constatam ca un procent redus din randul specialistilor (10%) doresc sa participe la curatenia efectiva si in oras. Important este faptul ca specialistii nu refuza acest tip de demers pentru instaurarea civilizatiei urbane - din perspectiva curateniei - dorind sa participe la desfasurarea sa prin contributie baneasca prin idei, programe si actiuni in cadrul unor organizatii.

Aceasta informatie este importanta pentru Primariile de sector si pentru Primaria Capitalei in general si pentru serviciul de urbanism in special.

Din informatiile obtinute pe baza cercetarii de teren s-a constatat ca atat specialistii, cat si o buna parte din ceilalti locuitori ai Capitalei, sunt dispusi sa-si aduca intr-un fel - contributia la imbunatatirea imaginii Bucurestiului. Altfel spus - in prezent - exista o oferta de participare la sporirea gradului de ordine si civilizatie, care ar trebui sa fie sustinuta de administratia centrala si locala, dar in acelasi timp si de forul legislativ care ar trebui sa elaboreze reglementari clare si incurajatoare pentru participantii la aceasta actiune sociala.

Aproximativ 83% din specialistii investigati considera ca Primaria Bucurestiului ar trebui sa aiba fonduri speciale pentru construirea de locuinte sociale (locuinte pentru populatia cu venituri mici, care are posibilitatea sa-si cumpere o casa).

Din analiza datelor existente (ex. date statistice si rezultate ale sondajelor de opinie) rezulta ca problema locuintelor sociale prezinta mare interes, fiiind apreciata ca foarte necesara de catre un segment important al populatiei.

Fara elaborarea unor programe clare si existenta unei legislatii in domeniu, nu se va putea face ceva serios in sectorul locuintelor sociale, care nu trebuie sa aiba nici un fel de conotatie politica, indiferent de cine se afla la putere.

Una din problemele interesante pentru administratia Bucurestiului este si modul de impartire a orasului, care are conform opiniei specialistilor urmatoarea configuratie:

este bine asa cum este impartit acum     32%

ar trebui sa existe o zona centrala distincta 32%

ar trebui sa fie organizat pe cartiere     25%

alte solutii 11%

Se constata ca circa o treime din specialisti apreciaza ca este buna actuala impartire administrativa a Bucurestiului, in timp ce un procent asemanator considera ca ar trebui sa existe o zona centrala distincta. Un sfert din specialistii investigati sunt de parere ca Bucurestiul ar trebui organizat pe cartiere.

Aceste informatii arata ca este necesara o dezbatere si un demers in sfera administratiei publice locale din Bucuresti. Solutiile gandite de specialisti au in vedere - in primul rand - sporirea functionalitatii orasului, domeniu de interes major atat pentru specialisti, cat si pentru populatia bucuresteana.

Daca se iau in calcul problemele concrete ale ordinii si curateniei din Bucuresti in general, atunci se poate afirma ca specialistii se bazeaza pe argumente serioase atunci cand fac propuneri concrete.

Astfel, la intrebarea: 'Cat de grave sau putin grave vi se par urmatoarele probleme la nivelul Bucurestiului ?' s-au primit urmatoarele raspunsuri (in %):

Din datele prezentate rezulta ca 6 probleme (1. birocratia din institutii, 2 incalcarea legilor, 3 starea strazilor, 4 curatenia, 5 coruptia, 6 poluarea) sunt apreciate ca avand o gravitate sub 10% . Intre 11-30% sunt 5 probleme, intre 31 si 40% sunt 3 probleme si peste 40% o problema.

Rezulta ca majoritatea problemelor enumerate sunt apreciate ca fiind grave si foarte grave, dintre care se evidentiaza : curatenia (97%), birocratia din institutii (97%), problema cainilor vagabonzi (82%), lipsa locuintelor (79%), spatii de joaca pentru copii (77%), securitatea individuala si a bunurilor (77%) si starea pietelor agroalimentare (76%)

Specialistii au fost solicitati sa spuna daca sunt sau nu multumiti de urmatoarele 7 tipuri de servicii (in %) :

Numai la doua tipuri de servicii se inregistreaza au procent al multumirilor de peste jumatate (69%) - la costul alimentarii cu apa si 60% la calitatea incalzirii locuintelor.

Referitor la servicii, se impun urmatoarele semnalari pe care le consideram importante:

la cost, telefonia fixa inregistreaza cel mai scazut procent de multumiri (17%) din totalul serviciilor studiate;

la calitate, apar trei servicii cu procente foarte scazute (3% calitatea aerului, 4% curatenia/salubritatea, 15% calitatea apei, in privinta gradului de multumire.

Tabelul cu procentul multumirilor fata de costul si calitatea serviciilor enumerate scoate in evidenta nivelul scazut de functionare a acestora.

La aprecierea gradului de curatenie a cartierului si orasului, s-au inregistrat urmatoarele raspunsuri :

(in %)

Din procentele prezentate rezulta ca gradul de toleranta fata de cartier este mai mare in comparatie cu acelasi indicator la nivelul Capitalei, in privinta curateniei. Procentul celor care se situeaza la mijlocul scalei este relativ apropiat.

La intrebarea 'Carui fapt considerati ca i se datoreaza - in principal - starea actuala a curateniei ?' s-au inregistrat urmatoarele raspunsuri :

Populatiei si lucratorilor de la serviciile publice li se atribuie o responsabilitate mai mare pentru curatenia orasului decat pentru curatenia cartierului, in timp ce locuitorii unei anumite zone (cartier) sunt considerati intr-o masura mai mare ca fiind mai responsabili de cartier decat de oras in totalitatea sa.

Lucratorilor de la serviciile publice, daca le luam in considerare aparitia lor singulara si in combinatie cu populatia orasului, li se atribuie o responsabilitate foarte mare pentru curatenia cartierului (circa 73%) si Bucurestiului (90%). Aproximativ 3/4 din specialisti apreciaza ca lucratorii de la serviciile publice si populatia sunt principalii responsabili de curatenia cartierului si 9/10 considera ca acestora le revine, in principal, responsabilitatea pentru curatenia Bucurestiului.

La intrebarea 'Cum apreciati, in general, prezenta chioscurilor in cartier si in Bucuresti ?' s-au inregistrat urmatoarele raspunsuri :

Prezenta chioscurilor este mai apreciata la nivelul Bucurestiului decat la nivelul cartierelor.

Pe baza acestor date se pot formula urmatoarele ipoteze :

in cartierul de resedinta, in proximitatea locuintelor lor, specialistii doresc mai multa ordine, in timp ce, cu cat ne indepartam de aceasta, nivelul exigentelor este mai mic.

la nivelul orasului, in ansamblul sau, specialistii considera mult mai necesara prezenta chioscurilor. De aici rezulta probabil, ca, la aceasta analiza, specialistii au in vedere in primul rand aspectul functional al orasului, atat pentru localnici, cat mai ales pentru vizitatori.

La intrebarea 'Cum apreciati, in general, afisajul stradal si reclamele din Bucuresti ?' s-au obtinut urmatoarele raspunsuri :

38%pozitiv

62%negativ

Se constata ca aproape doua treimi din specialistii investigati apreciaza negativ afisajul stradal in Bucuresti.

Pentru a avea o imagine asupra rolului afisajului in peisajul urban, specialistii au fost solicitati sa raspunda la intrebarea 'Cum apreciati afisajul stradal si reclamele din punctul de vedere al utilitatii ?' , intrebare la care au fost inregistrate urmatoarele raspunsuri :

10%pozitiv

62%satisfacator

28%negativ

Constatam ca procentul specialistilor care apreciaza afisajul stradal ca negativ din punctul de vedere al utilitatii este de aproximativ 3 ori mai mare decat al celor care fac aprecieri pozitive. Faptul ca 2/3 din specialisti s-au plasat - ca opinie - la mijloc, arata ca, in acest caz, scala de 3 este mai putin relevanta, intrucat chiar si specialistii au preferat sa evite un raspuns transant la o intrebare incitanta pentru profesiunea lor.

La intrebarea 'Cat sunteti de multumit de faptul ca locuiti in acest cartier ?' s-au inregistrat raspunsurile de mai jos :

50%oarecum multumit

30%multumit

20%foarte multumit

Conform raspunsurilor primite, constatam ca nici un specialist nu este total nemultumit de cartierul in care locuieste, ceea ce poate insemna faptul ca - in acest caz - fie avem de-a face cu o alegere a cartierului si a zonei de locuit, fie ca specialistii au gasit valentele pozitive ale zonei in care au amplasat propria locuinta, caz in care gradul de satisfactie este mai mare. Faptul ca jumatate dintre specialistii investigati sunt multumiti si foarte multumiti de cartierul in care locuiesc ne determina sa consideram ca rolul principal in apreciere il joaca, totusi, alegerea zonei de locuit.

O imagine generala asupra zonei in care locuiesc specialistii investigati s-a incercat sa se obtina prin intrebarea 'Zona in care locuiti dvs. (considerati) apreciati ca se afla situata.?' la care s-au primit urmatoarele raspunsuri :

17%la nivel central

17%intr-un ansamblu rezidential format din blocuri colective noi, cu P+2.P+4

40%intr-un ansamblu rezidential format din blocuri colective noi, cu peste P+4

10%intr-un ansamblu rezidential format din case-curte, pe parcela

3%intr-un ansamblu rezidential format din vile pe parcela

13%altele

Din datele prezentate rezulta ca peste 50% dintre specialisii investigati considera ca locuiesc in ansambluri rezidentiale alcatuite din blocuri colective noi, cu P+2, P+4 si peste, in timp ce aproape 13% locuiesc intr-un ansamblu rezidential format din case-curte si din vile pe parcela.

Pentru a cunoaste un segment al aspiratiilor de locuire, specialistilor li s-a adresat intrebarea 'In ce tip de ansamblu rezidential ati dori sa locuiti ?' , la care s-au primit urmatoarele raspunsuri :

35%case curte

17%vile

17%blocuri, cu P+2

7%blocuri. cu P+4

24%vile individuale cu standard ridicat

Din distributiile procentuale rezulta ca :

n       nici unul din specialistii investigati nu doreste sa locuiasca in blocuri cu peste P+4 etaje;

n       aproximativ 4/10 doresc sa locuiasca in case-curte si in vile;

n       circa 1/4 aspira la locuirea in vile individuale cu standard ridicat;

blocurile cu pana la P+4 etaje sunt preferate de un procent redus (7%) din specialisti.

Concluzia care se desprinde, din datele prezentate, este ca specialistii doresc - in general - alte tipuri de cladiri de locuit decat cele care au fost construite in Bucuresti intre 1950-1990.

Din structura raspunsurilor la intrebarea La ce nivel v-ar place sa locuiti ?' aflam ca circa 2/3 din specialistii investigati doresc sa locuiasca la nivelul 1, circa 25% la nivelul 2, si numai circa 7% la nivelul 4.

Concluzia ca persoanele investigate prefera locuirea la nivele mici este confirmata de raspunsurile la aceasta intrebare.

La intrebarea 'Intentionati sa va construiti sau sa va cumparati o locuinta de vacanta ?' specialistii au prezentat urmatoarele variane de raspuns :

41% Da

11% Am o locuinta de vacanta

38% Nu

Doar 1/10 au o locuinta de vacanta, in timp ce aproximativ 40% doresc sa-si construiasca o locuinta de vacanta in viitor. Faptul ca jumatate din specialisti nu doresc locuinta de vacanta este posibil sa se datoreze mai mult inexistentei fondurilor necesare pentru aceasta destinatie si mai putin aspiratiei in acest domeniu.

La intrebarea 'Cum apreciati calitatea traseului frecvent strabatut de dvs., de acasa la serviciu, in ceea ce priveste.?' s-au primit urmatoarele raspunsuri :

n       Aprecieri pozitive

76% cadrul construit

35% comportamentul populatiei

79% calitatea magazinelor

39% calitatea serviciilor

42% confortul mijloacelor de transport

25% calitatea strazilor

25% calitatea trotuarelor

14% comertul stradal

13% altceva

Mentionam ca fiecare varianta de raspuns constituie practic o intrebare distincta

Din distributia raspunsurilor la tipurile de variante prezentate rezulta ca, dupa aprecierile pozitive, se por structura 4 grupe de asprecieri care se refera la :

n       grupa 1 - cadrul construit si calitatea magazinelor

n       grupa 2 - comfortul mijloacelor de transport, comportamentul populatiei si calitatea serviciilor

n       grupa 3 - calitatea strazilor si a trotuarelor

n       grupa 4 - comertul stradal

Din compararea raspunsurilor primite pe parcursul investigatiei, la intrebarea referitoare la comertul stradal in ansamblu, constatam ca ultima intrebare este relevanta, avand rolul de intrebare de control. Conform raspunsurilor primite la aceasta intrebare rezulta ca specialistii apreciaza in foarte mica masura (circa 14%) comertul stradal.

Cu exceptia cadrului construit si a calitatii magazinelor, se constata ca mediul urban, in general, nu ofera prea multe motive de satisfactie, in unele cazuri (ex.: calitatea strazilor si a trotuarelor), constituind chiar un factor principal de disconfort.

"Din punctul dumneavoastra de vedere, ce credeti ca este reprezentativ pentru orasul Bucuresti ?"

(Detalii in anexa 1)

Dificultatea de a opta pentru cele mai reprezentative elemente urbanistice ale Bucurestiului nu a constat atat in selectarea acestora, cat in cerinta - expres mentionata de instrumentul de culegere a datelor - de a alege un singur raspuns, deci a opta pentru una din variantele precodificate : o artera de circulatie, o piata publica, un parc (zona verde) sau un obiect de arta monumentala. Odata facuta alegerea unei singure variante, trebuia sa se precizeze si care anume element confera reprezentativitate variantei alese in opinia subiectului investigat.

Rezultatele astfel obtinute permit doua tipuri de ierarhizari : pe de o parte se poate decela daca mai reprezentativ pentru Bucuresti este o artera de circulatie, o piata, un parc sau un obiect de arta monumentala, (cf. graficului nr. 7), iar, pe de alta parte, se poate face o structurare a optiunilor in cadrul fiecarei variante alese(cf. graficului nr. 8).

Grafic - Ierarhia elementelor de reprezentativitate pentru Bucuresti

Grafic - Artere de circulatie reprezentative pentru Bucuresti

Analiza mentiunilor facute de specialisti a permis urmatoarea structurare :

m        Ierarhia variabilelor / elementelor de reprezentativitate:

28% - o artera de circulatie

26% - o piata publica

23% - un parc (zona verde)

23% - un obiect de arta monumentala

m        Structura obiectelor de reprezentativitate in cadrul fiecarei optiuni :

n       artera de circulatie considerata reprezentativa pentru orasul Bucuresti :

41% Bulevardul Magheru

35% Calea Victoriei

12% Bulevardul Aviatorilor

12% Artera Nord-Sud

n       Pietele publice reprezentative pentru orasul Bucuresti sunt redate in graficul nr. 9:

Grafic - Piete publice reprezentative pentru Bucuresti

n       Parcurile (zonele verzi) reprezentative pentru Bucuresti sunt prezentate in graficul nr. 10:

Grafic - Zone verzi reprezentative pentru Bucuresti

n       Obiectele de arta monumentala considerate reprezentative pentru Bucuresti sunt cuprinse ]n graficul nr. 11:

Grafic - Obiectele de arta monumentala reprezentative pentru Bucuresti

"Daca dumneavoastra v-ati da intalnire cu o cunostinta in zona centrala, unde v-ar face placere sa va intalniti ?"

(Detalii in anexa 2)

Specialistii investigati au mentionat 29 locuri din zona centrala a orasului, care pot fi astfel grupate dupa frecventa semnalata :

28% Parcul Cismigiu

10% Parcul din fata Ateneului Roman

10% Universitate

7% Palatul Regal

35% Alte locuri (sub 4% fiecare), cum ar fi : Arcul de Triumf, Biserica Kretulescu, Casa Centrala a Armatei, Piata Sf.Gheorghe, Piata Victoriei, Herastrau, Hanul lui Manuc, CEC-ul - Sediul Central, Piata Romana

10% Nu ai unde / nu exista liniste, verdeata, dotari

Pentru a face o plimbare in Bucuresti cu familia si/sau cunostinte, prieteni, ar fi alese locurile din graficul nr. 12

(Detalii in anexa 3)

Grafic - Locuri preferate pentru plimbari

Opinia populatiei si a specialistilor despre principalele probleme ale Bucurestiului este redata sintetic in graficele nr. 1-12 de la sfarsitul lucrarii.

O analiza pertinenta a problemelor prezentate poate fi utila atat pentru administratia generala a Bucurestiului, a sectoarelor sale, cat si pentru cresterea standardului de viata al populatiei bucurestene in special si a vizitatorilor in general.

Disponibilitatea unei parti insemnate din bucuresteni de a contribui la realizarea unei imagini bune a orasului este nu numai un semnal pentru administratori, ci si o incercare de a rezolva - si prin alte mijloace decat cele practicate pana in prezent - o parte din problemele de uz curent si de imagine simbol a Capitalei.

Repere semnificative pentru orasul Bucuresti

Locuri preferate pentru intalnirea populatiei in zona centrala a Bucurestiului

Locuri de intalnire pentru a face o plimbare in Bucuresti