CAUZA SI FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL

CAUZA SI FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL

Cauza, scopul actului juridic civil

Def.Cauza sau scopul actului juridic civil reprezinta elementul esential de validitate, de fond pentru actul juridic civil, care consta in motivul pentru care actul juridic s-a incheiat.

Impreuna cu consimtamantul, cauza formeaza vointa juridica, dar are elementul sau independent, de sine statator.

Cauza este un element specific fiecarei manifestari de vointa in parte.

Elementele cauzei actului juridic civil

2 elemente

A.Scopul imediat numit si scopul obligatiei, este un element abstract si invariabil, si este stabilit de urmatoarele categorii de acte juridice:

-in contractele sinalagmatice, cauza obligatiei consta in prefigurarea mintala a contraprestatiei, in contractele cu titlu gratuit, in intentia de a gratifica, in actele reale, scopul consta in prefigurarea remiterii bunului, etc.

B.Scopul mediat este numit si scopul actului juridic, consta in motivul principal ce a determinat incheierea unui act juridic civil. El se caracterizeaza prin aceea ca este concret si variabil, de la o categorie la alta de acte juridice civile si chiar in cadrul aceleiasi categorii de acte de drept civil.

Conditii de valabilitate a cauzei actului juridic civil

Pentru a fi valabila cauza , se cer intrunite cumulativ urmatoarele conditii:

A.Cauza trebuie sa existe; (obligatia fara cauza nu poate avea nici un efect.

B.Cauza trebuie sa reala (obligatia fondata pe o cauza falsa nu poate avea nici un efect

C.Cauza trebuie sa fie licita si morala (obligatia nelicita nu poate avea nici un efect.

Ilicit poate fi doar scopul mediat..

Proba cauzei

Conventia este valabila cu toate ca, cauza nu este expresa. Cauza nu trebuie probata, existenta si valabilitatea cauzei sunt prezumate, de aici si consecinta: numai cine pretinde ca lipseste cauza, ori ca aceasta nu este valabila, acela trebuie sa rastoarne prezumtia.

Doua prezumtii:

-acest text prezuma existenta cauzei, chiar daca in inscrisul constatator nu se mentioneaza acest element

-legea prezuma ca aceasta cauza este valabila.

Forma actului juridic civil

Def.Prin forma actului juridic civil se intelege mijlocul, modalitatea de exteriorizare a vointei interne

Forma in stricto sensu -in sens restrans - principiul consensualismului

Exista si un sens larg (lato sensu)

1.Conditia de forma impusa ad validitatem sau solemnitate cand forma este ceruta pentru incheierea valabila a actului

2.Conditia ceruta de lege "ad probationem", deci pentru probarea actului juridic civil

3.Conditia de forma impusa de lege pentru opozabilitatea actului fata de terti.

Forma actului juridic civil in sensul restrans (strictor sensu) si principiul consensualismului

Def.Prin forma actului juridic in sens restrans intelegem modul de exteriorizare a vointei, a hotararii de a incheia un act juridic.

Vointa de a incheia un act juridic poate fi exteriorizata prin orice forma susceptibila de a face cunoscuta aceasta vointa celeilalte part sau tertilor.

Aceasta manifestare de vointa poate fi expresa sau tacita

Principiul consensualismului este regula potrivit careia, din punct de vedere al formei sale, actul juridic civil se incheie prin simpla manifestare de vointa, fara sa fie nevoie ca aceasta vointa sa imbrace o forma speciala.

Simpla manifestare de vointa este nu numai necesara ci si suficienta pentru ca un act juridic sa ia nastere in mod valabil din punct de vedere al formei care imbraca manifestarea de vointa facuta cu scopul de a produce efecte juridice.

De la acest principiu exista 3 exceptii si anume:a) forma ceruta ad validitatem, B) forma ceruta ad probationem; c) forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti.

Forma ceruta ad validitatem

Pentru nasterea valabila a unui act juridic este nevoie ca manifestarea de vointa sa fie imbracata intr-o forma speciala, numita solemna si, care consta, in forma scrisa care in cele mai multe cazuri este autentica.Actul autentic este acela care s-a facut cu solemnitatile cerute de lege, de catre un functionar public, care are drept de a functiona in locul unde s-a facut.

Se urmareste:

-prin instituirea formei solemne se urmareste atentionareapartilor asupra importantei deosebite pe care o au anumite acte juridice pentru patrimoniul celui/celor care le incheie (donatia, ipoteca, casatoria, adoptia, etc.)

-asigurarea unei depline libertati si a certitudinii consimtamantului (cazul testamentului, donatiei)

-exercitarea unui control al societatii, prin organele statului, asupra ctelor ce reprezinta importanta juridica ce depaseste interesele partilor (instrainari terenuri, contracte de societate)

-realizarea unei publicitati de natura sa ocroteasca interesele creditorului, precum si ocrotirea intereselor tertilor

O asemenea forma ceruta "ad validitatem" prezinta urmatoarele INSUSIRI:

Este un element constitutiv, esential al actului juridic in lipsa caruia intervine nulitatea absoluta a actului juridic in cauza;

Este incompatibila cu manifestarea tacita a vointei (forma ad validitatem este manifestarea expresa a vointei)

forma solemna este exclusiva in sensul ca pentru un anumit act solemn partile nu au de ales intre mai multe.moduri de exteriorizare a vointei, ci sunt obligate sa adopte numai forma ceruta de lege, de regula cea autentica. (exceptie testamentul)

CONDITII:

-intregul continut al actului juridic trebuie sa imbrace forma ceruta pentru valabilitatea sa;

-actul aflat in interdependenta cu actul solemn trebuie sa imbrace forma ceruta pentru validitatea sa;

-actul care determina ineficacitatea actului solemn trebuie, in principiu si el forma solemna (exceptie legatul care poate fi revocat si in mod tacit);

Acte solemne sunt:

-donatia, testamentul, ipoteca conventionala, subrogarea in drepturile creditorului, consimtita de debitor, contractul de societate comerciala, actele intre vii avand ca obiect terenuri, casatoria, acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar, renuntarea expresa la succesiune, actele constitutive ale asociatilor si fundatiilor fara scop patrimonial, contractul de arendare.

Forma ceruta ad probationem

Prin forma ceruta pentru probarea actului mjuridic civil se intelege acea cerinta care consta in intocmirea unui inscris care sa probeze actul juridic civil

Forma acestui act consta in cerinta ca actul juridic sa fie intocmit in scris, fara insa ca lipsa formei sa atraga nevalabilitatea actului juridic, ci numai imposibilitatea dovedirii lui cu un alt mijloc de proba.

Sanctiunea nerespectarii consta in nevalabilitatea actului

Caracteristici:

-este obligatorie

-nerespectarea ei atrage sanctiunea inadmisibilitatii dovedirii actului cu alt mijloc de proba;

-reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului;

Acte pentru care legea cere forma scrisa ad probationem sunt:

-contractul de inchiriere a suprafetelor locative, contractul de locatiune, tranzactia, depozitul voluntar, contractul de concesiune, contractul de sponsorizare, acordul petrolier, contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor, contracte de reprezentare teatrala.

Forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti

Forma ceruta pentru opozabilitate fata de terti inseamna acele formalitati care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozabil si persoanelor care n-au participat la incheierea lui, in scopul ocrotirii drepturilor ori intereselor lor.

Sanctiunea nerespectarii acestei cerinte de forma consta in inopozabilitatea actului juridic (negotium) fata de terti, care vor avea dreptul sa-l nesocoteasca.

Aplicatii ale formei cerute pentru opozabilitate fata de terti:

-publicitatea imobiliara, publicitatea constituirii gajului, notificarea cesiunii de creanta, inregistrarea in materia inventiilor si modelelor industriale;

Inregistrarile si publicitatea, publicatiile necesare in materia concesionarii, inchirierii si locatiei gestiunii.