"Continutul si conditiile preexistente ale infractiunii"

"Continutul si conditiile preexistente ale infractiunii"

I. Plan de seminar:

IA. Aspecte generale privind continutul infractiunii

- definitie si importanta

- clasificarea continuturilor

- structura continuturilor infractiunii

IB. Conditiile preexistente ale infractiunii

- clasificarea conditiilor

a.obiectul juridic - definitie, categorii, importanta

b.subiectii infractiunii - definitie, feluri

- subiectul activ - definitie, conditii generale si speciale, categorii

- subiectul pasiv - definitie, conditii generale si speciale, categorii

c.locul

d.timpul

IA. Aspecte generale privind continutul infractiunii:

a. Definitie: Continutul infractiunii reprezinta totalitatea conditiilor prevazute de lege pentru ca o fapta sa constituie infractiune Aceste conditii sunt cerute prin norma incriminatoare.

trasaturile esentiale ale infractiunii ofera criteriile generale de diferentiere ale acesteia de alte forme de ilicit juridic, dar nu pot servi la deosebirea faptelor penale intre ele,

de aceea, in doctrina penala infractiunea este cercetata si sub raportul continutului, a elementelor sale care o particularizeaza in raport cu alte fapte penale.

b. Importanta:

pe baza continutului infractiunii are loc calificarea acesteia si incadrarea ei in textul de lege care o prevede si o sanctioneaza,

fiind o notiune stabilita de lege, continutul infractiunii are un rol important in realizarea principiului legalitatii din dreptul penal,

continutul infractiunii imbraca doua aspecte:

v     un continut legal - cel descris prin norma de incriminare si cuprinde conditiile obiective si subiective in care o fapta devine infractiune;

v     un continut concret - cel al unei fapte determinate;

c. Clasificarea continuturilor

continut juridic - cuprinde conditiile cerute de lege cu privire la actul de conduita interzis;

continut constituitiv - e dat intotdeauna in norma de incriminare, nu poate lipsi din continutul juridic al infractiunii;

continuturi simple - cuprind conditiile necesare pentru existenta infractiunii intr-o singura varianta;

continuturi complexe - cuprind conditii pentru doua sau mai multe variante ale aceeasi infractiuni;

continuturi de baza (tipice) - cuprind conditii necesare pentru existenta infractiunii in configuratia lor tipica;

continuturi agravante - corespund variantelor agravate ale aceleiasi infractiunii;

continuturi atenuante - corespund variantelor atenuate ale aceleiasi infractiuni;

continuturi atipice

continut generic - care cuprinde un ansamblu de conditii obiective si subiective comune tuturor infractiunilor.

d. Structura continutului infractiunii:

prin structura continutului infractiunii intelegem modul cum se grupeaza in continutul infractiunii diferetele elemente care il alcatuiesc,

structura continutului ne da posibilitatea sa determinam care conditii sunt obligatorii si care sunt facultative.

IB. Conditiile preexistente ale infractiunii

Clasificarea conditiilor:

dupa factorii la care se refera, avem conditii privitoare la:

q       actul de conduita

q       obiectul infractiunii

q       subiectii infractiunii

q       locul si timpul savarsirii infractiunii

dupa rolul si importanta lor, conditiile sunt:

q       esentiale (lipsa lor poate duce la inexistenta infractiunii)

q       accidentale (lipsa lor nu poate duce la inexistenta infractiunii);

dupa existenta lor in raport cu momentul savarsirii faptei

q       preexistente (se refera la obiectul infractiunii, la subiecti)

q       concomitente (se refera la loc, la timp)

q       subsecvente (privitoare la producerea unui rezultat).

q

A. Obiectul juridic: Obiectul infractiunii il reprezinta valoarea sociala si relatiile sociale creeate in jurul si datorita acestei valori, care sunt periclitate ori vatamate prin    infractiune

A se observa ca obiectul juridic al infractiunii are format din doua componente:

valoarea sociala ocrotira si

relatiile sociale formate in jurul si datorita acestei valori.

Categorii:

obiect juridic general - format din totalitatea relatiilor sociale ocrotite prin normele dreptului penal care sunt lezate printr-o infractiune; Existenta acestui tip de obiect este insa contestat de marea majoritate a doctinarilor, deoarece nu poate exista o infractiune care sa lezeze in acelasi timp toate valorile si realtiile sociale protejate de lege.

obiect juridic generic (de grup) - format din fascicolul sau manunchiul de valori sociale de aceeasi natura ocrotite prin normele penale; acesta sta la baza sistematizarii infractiunilor din partea speciala a C. pen. pe titluri si capitole (i. contra statului, i. contra persoanei);

obiectul juridic specific - este valoarea sociala concreta careia i se aduce atingere prin savarsirea infractiuni; acesta serveste la determinarea unei infractiuni din cadrul unui grup si poate fi:

♦ simplu - cand infractiunea lezeaza o singura valoare sociala si

♦ complex - cand infractiunea lezeaza mai multe valori si relatii sociale in acelasi timp, fiind specific infractiunilor complexe (talharia - art. 211 C. pen.); Acesta este format dintr-un obiect:

♣ principal si

♣ secundar;

obiectul material - reprezinta bunul sau lucrul care are o existenta materiala, biologica impotriva caruia se indreapta activitatea infractionala; nu toate infractiunile au obiect material. Cele care au se numesc infractiuni de rezultat (furt, omor), iar cele care nu au se numesc infractiuni de pericol sau formale (tradarea); lipsa obiectului de unde credea faptuitorul ca se afla in momentul savarsirii faptei conduce la calificarea faptei ca tentativa improprie (art. 20 alin. 2 C. pen.);

Importanta cunoasterii obiectului infractiunii

obiectul juridic este un factor preexistent necesar oricarei infractiuni;

inexistenta acestuia conduce la inexistenta infractiunii;

la unele infractiunii, obiectul trebuie sa indeplineasca unele conditii:

♣ sa constea intr-un bun mobil (bani);

♣ sa fie de o anumita natura (document);

♣ sa se afle intr-un anumit loc (de ex., in posesia faptuitorului - art. 213 C. pen., abuzul de incredere).

obiectul juridic contribuie la stabilirea incadrarii juridice a faptei comise.

B. Subiectii infractiunii: Subiectii infractiunii desemneaza persoanele fizice sau juridice implicate in savarsirea unei infractiuni fie prin savarsirea faptei, fie prin suportarea consecintelor acesteia.

subiectii infractiunii nu trebuie confundati cu subiectii de drept penal, intrucat subiectii de drept penal au o sfera mult mai larga incluzand si subiectii infractiunii,

toti subiectii infractiunii sunt subiecti de drept penal, dar nu toti subiectii de drept penal sunt si subiecti ai infractiunii,

feluri:

♣ subiect activ

♣ subiect pasiv

I. Subiectul activ: Subiectul activ este persoana fizica sau juridica ce a savarsit fapta sau a participat la savarsirea infractiunii.

Acesta poate fi:

autor, coautor 

instigator 

complice

Persoana care a savarsit o infractiune se numeste infractor, notiune care este mai restransa decat cea de faptuitor.

a. Conditiile generale ale subiectului activ, persoana fizica:

varsta - art. 99 C. pen:

"Minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal.

Minorul care are varsta intre 14 si 16 raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savarsit fapta cu discernamant.

Minorul care a implinit varsta de 16 raspunde penal".

responsabilitatea - este aptitudinea persoanei de a-si da seama de faptele sale, de semnificatia sociala a acestora, precum si de a-si putea determina si dirija in mod constient vointa. Responsabilitatea cuprinde asadar factorul intelectiv si volitiv.    Ea se prezuma ca este starea normala a oricarei petrsoana care a implinit varsta de 16 ani. Opusul ei este iresponsabilitatea (art. 48 C. pen.);

libertatea de vointa si actiune - presupune deciderea in mod liber a savarsirii faptei si a libertatii de hotarare si de actiune potrivit propriei sale vointe. Daca faptuitorul a actionat sub imperiul constrangerii fizice sau opsihice fapta numai constituie infractiune, incident fiind art. 46 C. pen..   

b. Conditii speciale ale subiectului activ, persoana fizica:

unele infractiuni impun o anumita calitate a persoanei care savarseste fapta si anume:

- cetatean roman (la tradare);

- militar (la infractiuni contra capacitatii de aparare a patriei);

lipsa acestei calitati poate conduce la inexistenta infractiunii sau la schimbarea incadrarii juridice a acesteia

c. Categorii de subiecti activi:

dupa varsta

- minori (pana in 18 ani) 

- majori (dupa 18 ani) 

- varstnici (peste 60 de ani)

Importanta clasificarii:

minorii beneficiaza de un regim sanctionator mixt, format din masuri educative si pedepse,

minorii executa pedeapsa separat de majori,

minorilor si varstnicilor nu li se aplica detentiunea pe viata

dupa numar

- unici - infractiuni care pot avea un singur autor 

- plurali - infractiuni care pot avea 2 sau mai multi autori 

Importanta clasificarii:

in cazul infractiunilor ce impum existenta a cel putin doi autori, acestea nu pot exista cand sunt comise de o singura persoana.

dupa calitate

- simpli (necircumstantiati) 

- calificati (circumstantiati)

Importanta clasificarii:

in cazul infractiunilor care cer o anumita calitate subiectului activ, lipsa acesteia poate conduce la inexistenta infractiunii, fie la schimbarea incadrarii juridice.

dupa cetatenie

- infractori cetateni romani

- infractori cetateni straini

- infractori cu dubla cetatenie

- apatrizi

Importanta clasificarii:

sunt anumite infractiuni comise numai de cetateni romani (tradarea, tradarea prin transmitere de secrete, tradarea prin ajutarea inamicului)

sunt anumite infractiuni comise numai de cetateni straini (spionaj)

dupa sex

- barbati

- femei

Importanta clasificarii:

sunt anumite infractiuni comise numai de barbati (seductia)

sunt anumite infractiuni comise numai de femei (pruncuciderea)

acestia vor executa pedepsele separat

dupa antecedente penale

- recidivisti

- infractori primari

Importanta clasificarii:

recidiva reprezinta stare de agravare a pedepsei

ei vor executa pedepsele separat.

dupa natura

- subiect activ persoana fizica

subiect activ persoana juridica

Importanta clasificarii:

1. sunt anumite infractiuni comise numai de persoane fizice (furtul, omorul, talharia, violul) si altele pot fi comise si de persoane juridice (deturnarea de fonduri)

!!!Conditiile generale ale subiectului activ, persoana juridica:

Prin legea nr. 278/2006 s-a introdus raspunderea penala a persoanei juridice, pentru prima data in legislatia penala romana. Conform art. 19 C.pen.:

"Persoanele juridice, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice, daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala. Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, in orice mod la savarsirea aceleiasi infractiuni."

Astfel, pentru ca o persoana juridica sa raspunda penal, ar trebui indeplinite urmatoarele conditii:

persoana juridica sa comita o infractiune;

infractiunea sa se comita in realizarea obiectului de activitate sau in intere3sul ori in numele persoanei juridice;

persoana juridica sa nu fie dintre cele exceptate de la raspunderea penala;

fapta sa se comita cu forma de vinovatie ceruta de lege.

!!! A se observa, insa, ca raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a paersoanei fizice, care a participat in orice mod la savarsirea infractiunii.

II. Subiectul pasiv Este persoana fizica sau juridica titulara a valorii sociale ocrotite si care este vatamata prin savarsirea infractiunii.

b. Conditii generale:

trebuie sa fie titulara valorii sociale ocrotite penal

este si persoana pagubita prin infractiune

persoana pagubita poate sa fie alta decat subiectul pasiv al infractiunii (de ex., in cazul infractiunii de omor, persoana pagubita este ruda subiectului pasiv al infractiunii);

c. Conditii speciale:

ca si la subiectul activ, unele infractiuni cer o anumita calitate subiectului pasiv si anume nou-nascut (la pruncucidere art. 177 C. pen.).

d. Categorii de subiecti pasivi

general (statul, ca titular al tuturor valorilor sociale);

special - persoana fizica sau juridica, titulara a valorii sociale lezate;

principal

secundar

simplu (necalificat);

calificat.

C) Locul savarsirii infractiunii: Reprezinta spatiul, perimetrul in care se realizeaza activitatea infractionala. Locul savarsirii infractiunii poate influenta existenta infractiunii si prezinta importanta pentru urmatoarelor aspecte:

contribuie la stabilirea competentei teritoriale;

poate influenta gradul de pericol social al faptei (ex. art. 175 lit. i) C.pen.); 

unele infractiuni sunt conditionate de savarsirea lor intr-un anumit loc, lipsa acestei conditii ducand la inexistenta infractiunii (art. 206 C.pen.);

locul poate conditiona si existenta unei agravante (art. 209 lit. e) C.p.);

raspunde la intrebarea "unde s-a comis infractiunea " si prezinta importanta potrivit art. 18 alin. 2 C.pen.;

D) Timpul savarsirii infractiunii: Reprezinta momentul sau perioada de timp in care s-a savarsit activitatea infractionala. Stabilirea lui prezinta importanta sub urmatoarele aspecte:

ajuta la determinarea legii penale aplicabile;

ajuta la stabilirea capacitatii psihofizice a infractorului in momentul comiterii infractiunii;

marcheaza inceputul curgerii prescriptiei penale;

prezinta importanta in aplicarea actelor de clementa (amnistie, gratiere) si pentru stabilirea starii de recidiva;

contribuie la stabilirea gradului de pericol social concret al faptei; unele infractiuni sunt conditionate de savarsirea lor intr-un anumit timp (noapte, razboi), iar altele au agravantele conditionate de o anumita perioada,

raspunde la intrebarea "cand s-a comis infractiunea?" si prezinta importanta potrivit art. 18 alin. 2 C.pen.

II. Idei fundamentale:

1. Conditiile preexistente ale infractiunii, care se mai numesc si factorii infractiunii sunt: obiectul juridic, subiectii, locul si timpul.

2. In timp ce toate infractiunile au intotdeauna un obiect juridic generic si specific, nu toate au si un obiect material.

3. Obiectul juridic generic si specific au o existenta abstracta, iar obiectul material are o existenta biologica, palpabila.

4. Persoanele juridice raspund penal cu exceptia statului, a institutiilor publice si autoritatilor publice, care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat.

III. Vocabular specific:

autopsie - necropsie, disecare a unui cadavru si examinarea anatomica a organelor lui interne in vederea stabilirii cauzei mortii (gr. autos si opsis),

barou - forma de organizarea a avocatilor la nivel judetean sau al mun. Bucuresti (fr. barreau),

bun - element patrimonial ce consta intr-un lucru sau drept cu valoare economica sau pecuniara (lat. bonus),

camata - dobanda excesiva pe care o percepe camatarul pentru acordarea unui imprumut (sl. kamata),

cod - act normativ care cuprinde intr-o sistematizare unitara normele dintr-o ramura sau subramura a dreptului - codul penal, civil, comercial, (fr. code),

codificare - reunirea intr-un singur act normativ a tuturor normelor juridice care disciplineaza o ramura sau subramura a dreptului (fr. codifier),

complex de inferioritate - complex de natura psihologica constand intr-o stare psihica care semnifica un sentiment de insuficienta personala. Acesta poate constitui uneori o cauza de savarsire a infractiunii,

- consortiu procesual - situatie procesuala care exista in ipoteza in care intr-o cauza judiciara exista mai multe parti care au aceeasi calitate procesuala,

contumacie - lipsa de la judecarea cauzei a inculpatului, cand acesta nu se prezinta fara motiv, desi a fost legal citat (lat. contumax),

substituitii procesuali - participantii procesuali care au dreptul de a figura in cadrul procesului penal pentru valorificarea unor drepturi ce apartin altei persoane. De ex. plangerea se poate face si de catre sot pentru celalat sot, sau de catre copilul major pentru parinti,

separarea puterilor in stat - delimitarea functiilor puterilor statale - legislativa, executiva si judecatoreasca,

subiecti de drept penal - persoanele carora li se adreseaza legea penala sau cele implicate in savarsirea unei infractiuni

subiecti ai infractiunii - numai persoanele implicate in comiterea unei infractiuni, fie ca autori, fie ca victime,

IV. Articole (texte de lege) de analizat:

Art. 152 C. pen. - analiza notiuni de loc public

Art. 154 C. pen. - analiza notiuni de calcul al timpului

Art. 99 C. pen. coroborat cu 50 C. pen.

V. Aplicatii teoretice si practice:

- Subiecte teoretice

1. Definitia si importanta continutului infractiunii.

2. Clasificarea continuturilor infractiunii.

3. Structura continuturilor infractiunii.

4. Conditiile preexistente ale infractiunii - concept si caracterizare.

5. Obiectul juridic - definitie si componente

6. Clasificarea si importanta obiectului juridic.

7. Subiectii infractiunii - definitie, feluri.

8. Subiectul activ - definitie, conditii generale si speciale.

9. Clasificarea subiectului activ al infractiunii.

10. Subiectul pasiv - definitie, conditii generale si speciale.

11. Clasificarea subiectului pasiv.

12.Locul comiterii infractiunii - analiza.

13.Timpul comiterii infractiunii - analiza.

VI. Grile:

Reprezinta factori (sau conditii preexistente) ai infractiunii:

a) obiectul si subiectii infractiunii

b) elementul material

c) cerintele esentiele si scopul

d) locul si timpul savarsirii infractiunii.

2. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a) in cazul infractiunilor formale nu se cerceteaza legatura de cauzalitate intre actiune-inactiune si urmarea produsa, aceasta rezultand ex-re.

b) infractiunile care au un obiect material sunt infractiuni de rezultat.

c) toate infractiunile au un obiect juridic specific.

d) infractiunile care nu au obiect material sunt infractiuni de pericol.

3. Subiectul pasiv al unei infractiunii poate fi:

a) o persoana fara discernamant

b) o persoana juridica.

c) numai o persoana fizica

4. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a) toti subiectii de drept penal sunt subiecti ai infractiunii

b) toti subiectii infractiunii sunt subiecti de drept penal

c) toti subiectii infractiunii pot deveni subiecti de drept penal.

5. In legislatia penala romana destinatar al obligatiei de conformare in cadrul raportului juridic de drept este:

a) persoana juridica

b) persoana fizica sau persoana juridica

c) numai persoana fizica.

6. Nu au obiect material:

a) infractiunile contra libertatii persoanei

b) infractiunile contra persoanei

c) infractiunile privitoare la viata sexuala.

7. In C. pen. actual subiectul activ al infractiunii poate fi:

a) orice persoana

b) orice persoana fizica sau juridica

c) persoana fizica ce a implinit varsta de 14 ani si se demonstreaza ca are discernamant.

8. Pentru a fi subiect activ al infractiunii persoana fizica trebuie:

a) sa fie titulara valorii sociale ocrotite de lege

b) sa actioneze singura

c) sa fie respondabila.

9. Subiectul activ circumstantiat al infractiunii, trebuie:

a) sa aiba calitatea ceruta in norma incriminatoare

b) sa aiba vointa de a comite o fapta calificata

c) sa fi avut posibilitatea de a evita rezultatul.

10. Nu pot fi subiecti activi ai infractiunii:

a) persoanle care comit faptele penale sub imperiul constrangerii fizice sau psihice

b) persoanlele in functie de conducere

c) persoanele incadrate in munca.

Nu pot avea calitatea de subiecti activi ai infractiunii:

a) barbatii in varsta de peste 60 de ani

b) iresponsabilii

c) femeile in varsta de peste 55 de ani.

12. Nu pot avea calitatea de subiecti activi ai infractiunii:

a) minorii care au dobandit capacitate de exercitiu prin casatorie

b) persoanele care au implinit varsta de 18 ani

c) minorii care nu au implinit varsta de 14 ani.

13. Subiectul pasiv al infractiunii trebuie:

a) sa fie in imediata aproprire a subiectului activ

b) sa fie titular al valorii sociale ocrotite penal

c) sa aiba peste 14 ani.

14. Pot fi subiecti pasivi ai infractiunii:

a) numai persoanle juridice

b) atat persoanele fizice cat si juridice

c) numai persoanele fizice.

15. Subiectul pasiv circumstantiat al infractiunii trebuie:

a) sa aiba calitatea ceruta in norma incriminatoare

b) sa aiba o calificare profesionala

c) sa comita o infractiunie calificata.

16. Obiectul juridic al infractiunii il poate constitui:

a) o valoare sociala ocrotita juridico-penal

b) a fapta materiala

c) un bun material.

17. Obiectul material al infractiunii il constituie:

a) entitatea materiala in care este exprimata valoarea sociala

b) norma juridica incalcata

c) numai un bun material.

18. Cand locul comiterii faptei constituie o cerinta esentiala prevazuta in continutul infractiunii, nerealizarea acestuia:

a) nu influenteaza existenta infractiunii

b) face ca fapta sa realizeze conditiile unei tentative

c) face ca fapta sa nu mai fie infractiune.

19. Daca locul de comitere a faptei reprezinta o conditie agravanta, nerealizarea acestuia:

a) face ca fapta sa nu mai fie infractiune

b) nu influenteaza existenta infractiunii in varianta tip

c) nu influenteaza existenta infractiunii in varianta calificata.

20. Daca timpul in care se comite fapta constituie o cerinta esentiala, nerealizarea acesteia:

a) face ca fapta sa nu se realizeze in varianta calificata

b) nu influecteaza existenta infractiunii

c) face ca fapta sa nu fie infractiune.

21. Conditiile preexistente ale infractiunii poarta aceasta denumire deoarece:

a) trebuie sa existe anterior comiterii infractiunii

b) trebuie sa existe ulterior comiterii infractiunii

c) trebuie sa existe in momentul comiterii infractiunii.

22. Conditiile preexistente ale infractiunii pot fi:

a) esentile si accidentale

b) esentiale si concomitente

c) preexistente, concomitente si subsecvente.

23. Conditiile concomitente ale infractiunii sunt:

a) obiectul juridic si locul

b) subiectii si obiectul.

c) locul si timpul.

24. Lipsa obiectului juridic al infractiunii duce la:

a) inexistenta infractiunii

b) neaplicarea unei sanctiuni

c) schimbarea incadrarii juridice a faptei.

25. Obiectul juridic poate fi:

a) calificat si material

b) necalificat si complex

c) material si complex

d) principal si secundar.

26. Au o existenta abstracta:

a) obiectul generic si specific

b) obiectul material si complex

c) obiectul specific si material.

27. Au o existenta materiala:

a) obiectul complex in toate cazurie

b) obiectul material

c) viata persoanei.

28. Subiect activ poate fi:

a) persoana fizica si/sau juridica

b) autorul, instigatorul si complicele

c) numai persoana fizica.

29. Structurarea subiectului activ al infractiunii pe diferite categorii are importanta deoarece:

a) acestia pot beneficia de un regim sanctionator diferit

b) executa pedeapsa separat

c) unele infractiuni pot fi comise numai de barbati, altele numai de femei.

Raspunsuri grile*: 1-a,d; 2-a,b,c,d; 3-a,b; 4-b; 5-a,b; 6-nici un raspuns corect; 7-c; 8-c; 9-a; 10-a; 11-b; 12-c; 13-b; 14-b; 15-a; 16-a; 17-c; 18-c; 19-b; 20-c;21-a; 22-a,b,c; 23-c; 24-a,b; 25-c,d; 26-a; 27-b; 28-a,b; 29-a,b,c;

VII. Test (9 intrebari a cate un punct fiecare si unul din oficiu)

1. Ce reprezinta continutul infractiunii?

2. Felurile continutului infractiunii.

3. Clasificarea obiectului infractiunii.

4. Importanta cunoasterii obiectului infractiunii.

5. Enumerati conditiile generale ale subiectului activ-persoana fizica.

6. Importanta clasificarii subiectului activ.

7. Importanta locului si timpului comiterii infractiunii.

8. Explicati notiunea de "codificare".

9. Analiza art. 145. din C. pen.

VIII. Activitate de cercetare:

A. Teme de seminar:

1. Influenta calitatii subiectului activ cu prilejul incadrarii juridice a faptei.

2. Importanta determinarii obiectului juridic specific al infractiuni.

B. Teme de cerc stiintific:

1. Noi clasificari ale subiectului activ al infractiunii.

2. Justificarea introducerii raspunderii penale a persoanei juridice in legislatia penala romana.

C. Teme de licenta:

1. Obiectul juridic al infractiunii.

2. Directii noi privind subiectii infractiunii.