ANALIZA PERFORMANTELOR INTREPRINDERII PE BAZA RENTABILITATII

ANALIZA PERFORMANTELOR INTREPRINDERII PE BAZA RENTABILITATII

Documentele utilizate cel mai mult in analiza rentabilitatii sunt date de bilantul contabil si contul de profit si pierdere, care se intocmesc la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar. Utilizatorii (actionari actuali sau potentiali) informatiilor rezultate din situatiile financiare si din analiza acestora sunt : investitorii, managerii, creditorii financiari, clientii, salariatii, statul, publicul si analistii financiari.

ACTIONARII doresc sa obtina informatii privind nivelul profitului si profitul viitor pentru a-si calcula profitul pe care il poate aduce investitia realizata sau o investitie viitoare.

CREDITORII sunt investitori pe termen scurt, mediu si lung. Ei urmaresc lichiditatea si solvabilitatea firmei, profitul inregistrat de firma, sansele dezvoltarii societatii, riscul financiar, riscul de exploatare.

SALARIATII reprezinta acea categorie de personal care urmaresc securitatea locului de munca si remunerarea lor. Ei sunt interesati de valoarea adaugata, rentabilitatea societatii, de lichiditate, de profit.

MANAGERII sunt interesati de obtinerea informatiilor corecte in asa fel incat analiza muncii lor sa fie realizata si interpretata corespunzator.

STATUL este interesat sa stie daca societatea aplica legislatia in vigoare si in mod deosebit daca sunt platite impozitele si taxele ce revin acesteia.

1. - ANALIZA STRUCTURALA A REZULTATELOR FINANCIARE

Rezultatele financiare pot fi profit sau pierdere. In activitatea oricarui agent economic exista trei domenii de activitate :

a) - activitatea exercitiului, care este activitatea de baza a societatii conform obiectului de activitate;

b) - activitatea financiara rezultata ca urmare a relatiilor financiare pe care intreprinderea le are cu diferiti parteneri de afaceri;

c) - activitatea extraordinara, care este activitatea de moment.

Corespunzator celor trei tipuri de activitate, se calculeaza veniturile si cheltuielile si, in final, rezultatul financiar care poate fi profit sau pierdere.

Rentabilitatea financiara in orice tip de activitate se calculeaza din punct de vedere structural (al elementelor componente) si din punct de vedere factorial.

Analiza oricarui indicator economico-financiar trebuie realizata atat static, cat si in evolutia lui in timp, pentru a scoate in evidenta trendul.

1) - Analiza structurala a rezultatului brut al exercitiului dupa destinatia cheltuielilor de exploatare

Din punct de vedere structural, rezultatul brut al exercitiului se determina si se analizeaza conform metodologiei:

1. Cifra de afaceri neta

2. Costul bunurilor vandute si al serviciilor prestate

3. Rezultatul operational (marja bruta) = 1 - 2

4. Alte venituri din exploatare

5. Costuri de distributie

6. Cheltuieli generale de administratie

Rezultatul exploatarii = 3 + 4 - 5 - 6

8. Venituri financiare

9. Cheltuieli financiare

10. Rezultatul financiar = 8 - 9

11. Venituri extraordinare

12. Cheltuieli extraordinare

13. Rezultatul extraordinar = 11 - 12

14. Rezultatul brut al exercitiului = 7 + 10 + 13

Corespunzator metodei de analiza structurala a rezultatului brut al exercitiului, dupa destinatia cheltuielilor de exploatare, cei mai importanti indicatori de rezultate sunt urmatorii :

1-rezultatul operational, calculat ca diferenta itre cifra de afaceri neta si costul vinzarilor

2-rezultatul exploatarii, calculat ca diferenta itre rezultatul operational, la care se adauga alte venituri din exploatare si se scad cheltuielile de distributie si cheltuielile generale de administratie

3-rezultatul financiar, care reprezinta difereta intre veniturile si cheltuielile financiare

4-rezultatul extraordinar, determinat ca diferenta intre veniturile ti cheltuielile extraordinare

5-rezultatul brut al exercitiulu, ca suma a rezultatelor din activitatile de exploatare, fianciara si extraordinara

2) - Analiza structurala a rezultatului dupa natura veniturilor si cheltuielilor

Din punct de vedere structural, rezultatul brut se determina dupa relatia :

Rb = RE + Rf + Rex, unde:

Rb = rezultatul brut al exercitiului;

RE = rezultatul exploatarii;

Rex = rezultatul extraordinar.

Analiza structurala a rezultatului brut se determina cu ajutorul metodei balantiere.

DRb = Rb₁ - Rb₀

din care : DRb_(RE) ; DRb_(Rf) ; DRb_(Rex)

Alti indicatori :

- MARJA COMERCIALA = indicator ce permite determinarea rezultatului obtinut din vanzarile de marfuri;

- PRODUCTIA EXERCITIULUI = reprezinta valoarea productiei globale a unei intreprinderi intr-un exercitiu financiar. Este un indicator eterogen ce sta la baza determinarii productiei marfa, a valorii adaugate si a valorii adaugate nete

- VALOAREA ADAUGATA = este un indicator ce masoara rezultatul creat de intreprindere, care are ca destinatie remunerarea factorului uman, a statului si a investitorilor de capital tehnic si financiar;

- EXCEDENTUL BRUT DIN EXPLOATARE = este un rezultat obtinut dupa remunerarea personalului si a statului.

2. - ANALIZA FACTORIALA A PROFITULUI OPERATIONAL ( a marjei brute fata de costul bunurilor vandute

Profitul operational are rolul de a acoperi cheltuielile de distributie, cheltuielile generale de administratie si cheltuielile financiare, astfel incat firma sa obtina un profit suficient de mare pentru a remunera corespunzator actionarii.

In functie de domeniile de activitate, analiza factoriala a profitului operational se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor modele:

unde:

CA = = valoarea cifrei de afaceri nete;

= cheltuielile de productie aferente cifrei de afaceri nete sau costul bunurilor vindute si al serviciilor prestate;

= profitul operational mediu la 1 leu cifra de afaceri neta

= timpul total lucrat de personalul intreprinderii in cursul exercitiului financiar;

= valoarea medie a activelor fixe.

EXEMPLU -Analiza rezultatelor din exploatare si valorile indicilor preturilor de vanzare si ale costurilor de productie practicate de o intreprindere sunt conform datelor prezentate in tabelul urmator :

- lei -

Sa se analizeze profitul operational conform modelului 2.

Indicele mediu al preturilor de vanzare se calculeaza in functie de cifra de afaceri neta evaluata in pretul de vinzare aferenta perioadei curente si cifra de afaceri neta recalculata pe baza preturilor de vinzare ale perioadei anterioare.

Indicele mediu al costurilor de productie se determina pe baza cifrei de afaceri nete, evaluata in costul de productie aferente perioadei curente si cifrei de afaceri nete recalculate pe baza costurilor de productie ale perioadei anterioare.

De regula, indicele mediu al costurilor de productie este inferior indicelui mediu al preturilor de vinzare.

34.65700 - 24.825.800 = 9.831.900 lei,

din care:

unde:

3. - ANALIZA PROFITULUI AFERENT CIFREI DE AFACERI

Un indicator sintetic fundamental in analiza economico-financiara il reprezinta profitul aferent cifrei de afaceri. Acest profit se determina conform urmatoarei metodologii :

RE = Pr + RE' , unde:

Pr = profit;

RE' = rezultatul exploatarii ca urmare a desfasurarii unor activitati de unde rezulta venituri, altele decat cele din cifra de afaceri;

RE' = Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli din exploatare

Un asemenea rezultat poate insemna profit sau pierdere. Se poate intampla ca RE sa fie pozitiv (deci sa se inregistreze profit), iar din activitatea de baza (veniturile fiind egale cu cifra de afaceri) sa se inregistreze pierdere, care poate fi compensata de rezultatul exploatarii unde sunt incluse activitatile ale caror venituri nu fac parte din cifra de afaceri (cedarea de active, donatii primite, etc)

Din punct de vedere factorial, profitul aferent cifrei de afaceri (Pr) se poate analiza dupa o serie de modele factoriale, in raport cu tipul de activitate.

In cazul activitatilor de tip industrial, pot fi folosite urmatoarele tipuri de modele :

EXEMPLU - Pentru exemplificare ne folosim de datele din tabelul urmator :

- mii lei -

MODEL 1

DPr = Pr₁ - Pr₀ = 22.011,8 - 11.458 = 10.553,8 mii lei;

din care :

DPr_(qv) = Pr₀ x Iqv - Pr₀ = 11.458 x 0,9818 - 11.458 = - 208,23 mii lei;

DPr_(s) = ( Sqv₁ x p₀ - Sqv₁ x c₀ ) - Pr₀ x Iqv = (89.451 - 73.071,1) - 11.458 x

0,9818 = 5.130,44 mii lei;

DPr_(c) = ( Sqv₁ x p₀ - Sqv₁ x c₁ ) - ( Sqv₁ x p₀ - Sqv₁ x c₀) = - Sqv₁ x c₁ + Sqv₁ x c₀  = - 86.223,9 + 73.071,1 = - 13.152,8 mii lei;

DPr_(p) = ( Sqv₁ x p₁ - Sqv₁ x c₁ ) - ( Sqv₁ x p₀ - Sqv₁ x c₁) = Sqv₁ x p₁ - Sqv₁ x p₀ = 108.235,7 - 89.451 = 18.784,7 mii lei.

Verificam egalitatea :

DPr = DPr_(qv) + DPr_(q) + DPr_(c) + DPr_(p)

10.553,8 - 208,23 + 5.130,44 - 13.152,8 + 18.784,7

10.553,8 = 10.553,8

MODEL 2

din care :

din care :

Se verifica corelatia partiala:

din care:

Se verifica corelatia partiala :

4. - ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE

In teoria si practica economica se folosesc mai des patru tipuri de rate de rentabilitate, si anume:

1) - rata rentabilitatii veniturilor (rata rentabilitatii comerciale sau rata rentabilitatii cifrei de afaceri);

2) - rata rentabilitatii resurselor consumate (rata rentabilitatii costurilor);

3) - rata rentabilitatii economice (rata rentabilitatii activelor);

4) - rata rentabilitatii financiare.

1) - Rata rentabilitatii veniturilor (rata rentabilitatii CA) = aceasta rata reprezinta raportul dintre profit si venituri (sau CA)

, unde Pr = profit aferent CA;

, unde Po = profit operational;

, unde Pn = profitul net.

Conform datelor din tabelul anterior, analiza factoriala a ratei rentabilitatii comerciale (veniturilor) cuprinde urmatoarele etape:

DRc = Rc₁ - Rc₀ = 20,34% - 12,58% = 7,76%

din care :

2) - Rata rentabilitatii resurselor consumate (rata rentabilitatii costurilor)

In baza datelor mentionate in tabel am determinat rata rentabilitatii costurilor, a carei analiza factoriala o prezentam in cele ce urmeaza.

din care :

CONCLUZII:

Rata rentabilitatii resurselor consumate a inregistrat o crestere semnificativa in perioada curenta (1) fata de perioada anterioara (0) de 11,14%, ca urmare a influentei celor 3 factori cu actiune directa : structura CA, costul pe unitatea de produs si pretul mediu de vinzare. Doi dintre acesti factori (g si p) au influentat pozitiv si in sens favorabil Rrc, iar costul pe unitatea de produs a influentat negativ si in sens nefavorabil Rrc.

Modificarile din structura vanzarilor au determinat o crestere a ratei cu 8,03% datorita majorarii ponderii produselor vandute cu o rentabilitate fata de costuri mai mare decit rentabilitatea medie. O asemenea situatie poate fi apreciata ca fiind cauza unor mutatii favorabile pe piata de desfacere, dar si datorate eforturilor firmei in scopul obtinerii si valorificarii produselor.

Cresterea costurilor unitare de productie fata de perioada anterioara a avut ca efect o reducere a Rrc cu 18,67%. Aceasta crestere se datoreaza unor costuri ridicate de aprovizionare cu resurse materiale, a cresterii cheltuielilor cu salariile, a cresterii cheltuielilor de distributie.

Influenta favorabila cea mai semnificativa a avut-o insa pretul de vinzare pe unitatea de produs. Cresterea acestuia fata de perioada anterioara, ca urmare a unei calitati mai bune a productiei sau datorita unor dezechilibre dintre cerere si oferta de piata, a influentat Rrc cu 21,79%.

In viitor este de asteptat ca politica firmei sa fie orientata in asa fel incit toti cei 3 factori de influenta sa actioneze pozitiv si in sens favorabil cresterea Rrc. Aceasta inseamna o structura mai buna a CA, o reducere a costurilor pe unitatea de produs si o valorificare superioara a productiei, ca urmare a imbunatatirii calitatii acesteia.

3) - Rata rentabilitatii economice (rata rentabilitatii activelor) = o asemenea rata pune in evidenta performantele utilizarii activului total al unei intreprinderi, respectiv a capitalului investit.

In literatura de specialitate exista mai multe modele de calcul si analiza a ratei rentabilitatii economice. Printre acestea, cele mai des utilizate sunt :

, unde Ae = active de exploatare;

, unde EBE = excedent brut din exploatare;

At = active totale;

, unde P brut = profit brut.

Analiza factoriala a ratei rentabilitatii economice evidentiaza actiunea unor factori complexi.

Se pot construi o serie de modele de analiza factoriala, tinand cont de utilizarea unor indicatori sintetici fundamentali, cum ar fi :

, unde:

P = profitul brut;

At = active totale;

Ai = active imobilizate;

Ac = active circulante;

Cp = capital permanent.

In cazul utilizarii modelului 1, Re combina efectul vitezei de rotatie a activului total cu efectul Rrc. Cele doua rate componente actioneaza diferit asupra Re.

Al doilea model utilizat combina influenta exercitata de Rrc cu influenta exercitata de efectul vitezei de rotatie a activelor imobilizate si efectul vitezei de rotatie a activelor circulante.

4) - Rata rentabilitatii financiare

= reprezinta unul dintre indicatorii importanti urmariti de investitori si management;

= cu ajutorul acestei rate, investitorii pot aprecia in ce masura investitia lor este sau nu rentabila;

= in situatia in care rata rentabilitatii financiare este mai mare decat rata capitalului propriu, atunci prin activitatea desfasurata, firma creaza o valoare suplimentara pentru actionari.

Relatia de calcul este :

sau

, unde:

Vt = venituri totale;

Cpr = capital propriu;

Vt/At = viteza de rotatie a activelor totale;

At/C pr = factor de multiplicare a capitalului propriu;

P net/Vt = profitul net la 1 leu venituri.

Schema factoriala este:

EXEMPLU - Pentru exemplificare consideram activitatea unei intreprinderi cu profil complex, redata cu principalii indicatori economico-financiari din tabelul de mai jos :

Tabelul 3 - mii lei -

Aplicam cel de-al doilea model factorial si schema de influente corespunzatoare:

DRf = Rf₁ - Rf₀ = 13,05% - 8,03% = 5,02%,

din care :

din care :

din care :

din care:

5. - ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE PE PRODUS

Pragul de rentabilitate sau punctul critic reflecta acea dimensiune a activitatii la care veniturile obtinute din vanzarea bunurilor produse, a marfurilor, a lucrarilor si serviciilor sunt egale cu cheltuielile fixe plus cheltuielile variabile. Deci, rezultatul financiar este zero.

Analiza pragului de rentabilitate este utila in faza de investire, in intocmirea planurilor de afaceri sau in activitatea de diagnosticare.

In cazul intreprinderilor care produc un singur sortiment sau o grupa de produse omogene, pragul de rentabilitate se calculeaza pe baza relatiilor :

Atunci cand:

CA = Ch t , respectiv: qv p = qv cv + Ch f

Rezulta :

qvp - qv cv = Ch f , qv ( p - cv) = Ch f ,

Deci, , unde:

qcr = productia critica;

p = pret de vanzare pe unitatea de produs

CA = cifra de afaceri;

Ch t = cheltuieli totale;

cv = cheltuieli variabile pe unitatea de produs;

Ch f = cheltuieli fixe totale.

Atunci cand:

CA>Ch t , respectiv: qv p = qv cv + Ch f + Pr;

qv p - qv cv = Ch f + Pr;

qv(p - cv) = Ch f + Pr

Rezulta :

, unde:

Pr = profit.

Se determina acel nivel al productiei care acopera in intregime nivelul cheltuielilor si realizeaza si un anumit profit.

Indicatorii cu ajutorul carora se analizeaza corelatia COST-VOLUM-PROFIT la nivel de produs sunt :

1) - volumul critic al productiei :

, unde: qcr = productia critica

2) - cifra de afaceri critica :

CAcr = q cr p

3) - gradul critic de utilizare a capacitatii de productie :

, unde: q max = capacitatea de productie exprimata in unitati fizice

4) - perioada critica:

, unde: T = timp total exprimat in zile, luni, ani;

= cifra de afaceri medie pe unitatea de timp (zi, luna, an) 

5) - volumul productiei vindute pentru obtinerea unui profit estimat ca suma globala:

6) volumul productiei vandute pentru obtinerea unui profit estimat ca suma globala (P):

7) - volumul productiei vindute pentru obtinerea unui profit estimat pe unitatea de produs (pru):

8) - profitul maxim:

P max = q max (p - cv) - CF

EXEMPLU - Pentru exemplificare sa consideram o intreprindere care produce si comercializeaza articoletextile, inregistrand urmatoarea situatie in cazul unui produs :

Ch f = 16 mil.lei; p = 5.000 lei/buc.; cv = 3.000 lei/buc.; CA = 63 mil. lei; T = 360 zile;

P estimat = 25 mil.lei; q max = 40.000 buc.

Analiza COST-VOLUM-PROFIT presupune calcularea urmatorilor indicatori :

1-volumul critic al productiei:

buc.

2-cifra de afaceri critica:

CAcr = q cr x p = 8.000 x 5.000 = 40 mil. lei

3-gradul critic de utilizare a capacitatii de productie:

4-perioada critica:

zile, unde: T = timp total exprimat in zile.

5-volumul productiei vandute pentru obtinerea unui profit:

buc.

6-volumul productiei vandute pentru obtinerea unui profit estimat pe unitatea de produs:

buc.

lei/buc.

7 - profitul maxim: P max = q max (p - cv) - Ch f = 40.000 (5.000 - 3.000) - 16.000.000 = 64.000.000

CONCLUZII:

Prin urmare, profitul este egal cu zero la un volum al productiei de 8.000 bucati, respectiv la o cifra de afaceri de 40 mil lei, gradul de utilizare a capacitatii de productie fiind de 20%. Firma atinge pragul de rentabilitate in a 229-a zi de activitate din an, ceea ce inseamna prima decada a lunii octombrie.

Pentru a obtine un profit de 25 mil lei, firma trebuie sa produca un volum al productiei fizice de 20.500 de bucati, ceea ce inseamna o productie de 12.500 de bucati peste volumul critic, iar profitul maxim care se poate realiza, fara investitii suplimentare, este de 64 mil lei.

6. - ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE LA NIVELUL INTREPRINDERII

Pentru o productie eterogena, respectiv in cazul unei productii diversificate, pragul de rentabilitate se masoara asemanator ca si in cazul unui singur produs, dar in expresie valorica, calculandu-se trei indicatori economici semnificativi, si anume :

1) - cifra de afaceri critica:

2) - gradul de utilizare a capacitatii de productie in punctul critic:

, unde:

Q max = capacitatea de productie exprimata in unitati valorice

3) - perioada critica:

EXEMPLU:

In cazul unei intreprinderi avem :

Ch f = 45 mil. lei; Ch v = 85 mil lei; CA = 130 mil lei; Q max = 230 mil lei

1-cifra de afaceri critica:

lei

2-gradul de utilizare a capacitatii de productie in punctul critic:

3-perioada critica:

zile

- ANALIZA RISCULUI DE EXPLOATARE SI FINANCIAR AL FIRMEI

Analiza pragului de rentabilitate este si o metoda de evaluare a riscului de exploatare. La indicatorii mentionati anterior (productia critica, cifra de afaceri critica, gradul de utilizare a capacitatii de productie in punctul critic, perioada critica) se mai adauga si indicatorul "coeficientul de elasticitate" care reprezinta sensibilitatea rezultatelor obtinute de intreprindere la dinamica volumului de activitate.

Acest coeficient de elasticitate care se calculeaza dupa relatia de mai jos, este dependent de nivelul de productie vindut peste pragul de rentabilitate:

Raportandu-se la pragul de rentabilitate, respectiv la volumul de activitate pentru care rezultatul este zero, coeficientul de elasticitate este:

Coeficientul de elasticitate este dependent de nivelul de productie vandut peste pragul de rentabilitate. Cu cat volumul productiei este mai mare peste productia critica, cu atat valoarea coeficientului de elasticitate este mai redusa, iar riscul de exploatare mai mic. Se observa ca riscul de exploatare, respectiv coeficientul de elasticitate este cu atat mai redus, cu cat cifra de afaceri realizata este mai mare fata de pragul de rentabilitate.

In cazul in care coeficientul de elasticitate este negativ, o valoare cat mai apropiata de zero reflecta un risc de exploatare mai ridicat.

In situatia in care coeficientul de elasticitate este negativ, o valoare cat mai apropiata de zero reflecta un risc de exploatare mai ridicat. Daca intreprinderea utilizeaza credite pentru finantarea activitatii de exploatare, riscul global pe care il determina nivelul de activitate trebuie sa tina seama si de costul indatorarii. Utilizarea surselor atrase include o variatie a rezultatelor firmei, determinand un risc financiar, care se adauga riscului de exploatare.

CAPITOLUL VIII

ANALIZA SITUATIEI PATRIMONIAL-FINANCIARE

8.1. BILANTUL PATRIMONIAL - SUPORT AL ANALIZEI FINANCIARE

Bilantul patrimonial = reprezinta un instrument de analiza realizat pe baza indicatorilor economico-financiari grupati in doua mari categorii: ACTIV si PASIV.

Principalele probleme ale analizei pozitiei financiare a intreprinderii, prin utilizarea bilantului patrimonial sunt

1) - determinarea patrimoniului net;

2) - analiza structurii financiare;

3) - determinarea lichiditatii si solvabilitatii;

4) - stabilirea gradului de indatorare.

Beneficiarii informatiilor furnizate de bilantul patrimonial sunt :

1) - actionarii = interesati sa cunoasca valoarea patrimoniului intreprinderii;

2) - creditorii = care privesc patrimoniul intreprinderii ca o garantie pentru creditele acordate;

3) - potentialii investitori si creditori.

Structura bilantului financiar presupune gruparea elementelor patrimoniale in doua mari categorii, astfel :

In baza acestor elemente se realizeaza analiza structurala a patrimoniului intreprinderii. Aceasta analiza urmareste determinarea ponderilor diferitelor elemente din activ si pasiv, in totalul activului si totalul pasivului. Analiza respectiva se numeste ANALIZA PE BAZA METODEI RATELOR.

8.2. ANALIZA STRUCTURII PATRIMONIALE A INTREPRINDERII

8.2.1. - ANALIZA STRUCTURII ACTIVULUI

Ratele de structura ale activului sunt influentate de o serie de factori grupati in 2 mari categorii :

a) - factori tehnici;

b) - factori economici si juridici.

Unei asemenea structuri ii corespunde urmatoarea schema factoriala

Principalele rate ale structurii activului sunt:

I) - Rata activelor imobilizate:

= aceasta rata semnifica importanta relativa a activelor pe termen lung in totalul activelor intreprinderii;

= acest indicator permite aprecierea flexibilitatii financiare a firmei in masura in care partea de capital investit in active fixe este evidentiata;

= dimensiunea indicatorului este influentata de factori tehnici, economici si juridici, la care se adauga si politicile contabile ale intreprinderii;

= informatiile suplimentare se obtin in urma calcularii ratelor derivate, cum ar fi :

1 - Rata imobilizarilor necorporale:

= imobilizarile necorporale sunt determinate, in principal, din brevete, marci, licente, fond comercial;

= in activitatea intreprinderilor romanesti, aceste elemente inca au o pondere redusa, comparativ cu activitatea intreprinderilor din strainatate.

2 - Rata imobilizarilor corporale

= acest indicator (rata) masoara ponderea capitalurilor fixe corporale (terenuri, constructii, dotari tehnice) in cadrul activelor intreprinderii;

= acest indicator are valori mari, de peste 50% in cazul intreprinderilor cu activitate industriala sau a altor intreprinderi unde constructiile si dotarile tehnice reprezinta esenta activitatii acestor intreprinderi;

= ponderi mai reduse se regasesc in cazul intreprinderilor din domeniul agriculturii si, indeosebi, a celor cu profil vegetal;

= nivelul indicatorului este influentat semnificativ de politica de amortizare a mijloacelor fixe, de politica de investitii sau alegerea contabila intre costul istoric si valoarea justa a imobilizarilor corporale.

3 - Rata imobilizarilor financiare

= acest indicator reflecta dimensiunea legaturilor si relatiile strategice si financiare pe care o intreprindere le are cu diferite entitati economice;

= acest indicator inregistreaza valori ridicate in cazul holding-urilor al caror obiect de activitate il reprezinta gestionarea unui portofoliu de participatii;

= valori mici se inregistreaza pentru firmele mici si mijlocii si firmele care nu dezvolta o politica financiara de investitii.

II) - Rata activelor circulante:

= aceasta rata reflecta ponderea activelor circulante in totalul activelor intreprinderii, fiind o masura a flexibilitatii financiare in masura in care evidentiaza usurinta cu care anumite active circulante sunt transformate in bani;

= ratele complementare sunt :

1 - Rata stocurilor:

= acest indicator inregistreaza niveluri relativ mari in cazul intreprinderilor cu activitate de productie si ciclu lung de fabricatie, precum si in cazul intreprinderii de distributie, care prin specificul activitatii lor, inregistreaza stocuri de dimensiuni mari;

= importanta cunoasterii ratei stocurilor este deosebita, intrucat stocurile reprezinta imobilizari financiare;

= analiza acestui indicator trebuie facuta in dinamica pentru a evidentia tendinta ponderii stocurilor in activul total;

= atat in cazul intreprinderilor de productie, cat si in cazul celor de distributie, existenta stocurilor este necesara pentru asigurarea continuitatii procesului de activitate;

= analiza ratei stocurilor pune in evidenta tendinta de formare a stocurilor supranormative, acestea din urma fiind de doua categorii :

-stocuri cu miscare lenta;

-stocuri fara miscare.

2-Rata creantelor:

= acest indicator evidentiaza importanta relativa a portofoliului de creante in patrimoniul intreprinderii;

= ea este influentata de specificul activitatii, de puterea de negociere a intreprinderii cu partenerii comerciali, dar si de managementul intreprinderii.

3-Rata disponibilitatilor

= aceasta rata poarta denumirea de "rata neta de asigurare cu disponibil" si reprezinta o masura a lichiditatii nete a intreprinderii;

= conform parerilor specialistilor, in conditii de normalitate, acest indicator trebuie sa fie intre 1% si 2%.

8.2.2. - ANALIZA STRUCTURII SURSELOR DE FINANTARE

Ratele de structura ale surselor de finantare ale intreprinderii analizeaza importanta relativa si evolutia in timp a diverselor surse de finantare pe care firma le utilizeaza. Principalele rate ale structurii surselor de finantare sunt :

1 - Rata stabilitatii financiare:

Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung

= capitalul permanent reflecta toate sursele de finantare pe termen lung, indiferent de sursa acestora;

= acest indicator evidentiaza importanta relativa a surselor de finantare pe termen lung si de aceea trebuie corelat cu activele totale ale intreprinderii pe termen lung.

2 - Rata autonomiei globale:

= pune in evidenta daca intreprinderea are datorii si cat reprezinta din activul total capitalul propriu;

= un nivel mai mare sau egal cu 33% al acestei rate reprezinta o situatie de normalitate.

3 - Rata datoriilor pe termen scurt:

= acest indicator masoara ponderea datoriilor exigibile pe termen sub un an in totalul activelor si trebuie corelat cu rata activelor circulante.

4 - Rata datoriilor totale (rata de indatorare) :

= pune in evidenta importanta relativa a datoriilor in activul total al intreprinderii;

= acest indicator este influentat atat de specificul activitatii, cat si de structura de finantare a intreprinderii.

8.3. - ANALIZA PATRIMONIULUI NET AL INTREPRINDERII

Din punct de vedere juridic, patrimoniul reflecta drepturile de proprietate si creante ale intreprinderii, dar si datoriile pe care intreprinderea le are catre terti. Patrimoniul net al intreprinderii se determina pe baza a doua metode :

1) - METODA SINTETICA

Pn = ACTIVE TOTALE - DATORII TOTALE

Valoarea patrimoniala a intreprinderii coincide cu activul net contabil, respectiv cu capitalurile proprii determinate ca diferenta intre activul total constituit si datoriile totale contractate.

Analiza patrimoniului net pune in evidenta evolutia acestuia in dinamica si influenta pe care o exercita activele totale sau datoriile totale fata de dinamica patrimoniului net.

2) - METODA ADITIVA

Pn = Ks + Rz + Rr + Re - Rrep , unde:

Ks = capital social; Rz = rezerve; Rr = rezultat reportat; Re = rezultatul exercitiului;

Rrep = repartizarile efectuate din cursul exercitiului financiar respectiv

Aceste elemente sunt elementele componente ale patrimoniului net. Principalele modificari aduse capitalurilor proprii, pot fi generate atat prin activitatea interna a intreprinderii, cat si prin aportul extern al proprietarilor.

Decizia de majorare a capitalului social (capital propriu), prin noi aporturi ale proprietarilor, desi ofera o anumita autonomie financiara a intreprinderii, implica un triplu efect de diminuare :

a) - a castigului pe actiuni (dividendele se impart la un numar mai mare de actionari);

b) - a valorii contabile a actiunilor sau partilor sociale

c) - a puterii de decizie in cazul in care aportul de capital suplimentar nu a respectat vechea structura.

8.4. - ANALIZA CORELATIEI DINTRE FR, NFR SI TN

Principalii indicatori utilizati in analiza echilibrului financiar sunt fondul de rulment, nevoia de fond de rulment si trezoreria neta

1) - Fondul de rulment (FR):

= este indicatorul care exprima in marime absoluta lichiditatea unei intreprinderi (pe termen scurt);

= se determina ca diferenta intre capitalul permanent si activele imobilizate.

FR = Cp - Ai = (Cpr + Datorii pe termen mediu si lung) - Ai

sau

FR = Ac - Datorii pe termen scurt

Se poate observa ca FR reprezinta acea parte a capitalului permanent ce excede activelor imobilizate si este destinat finantarii activelor circulante si in mod deosebit a stocurilor. Prin prisma surselor de finantare, FR poate fi privit ca FR propriu (Capitaluri proprii - Active imobilizate) si FR imprumutat (Datorii pe termen lung).

2) - Nevoia de fond de rulment (NFR):

= reprezinta un element avand natura de activ si este dat de acea parte a activelor circulante care trebuie finantate pe seama FR.

NFR = (Ac - Disponibilitati) - Obligatii pe termen scurtn sau

NFR = (Stocuri + Creante) - (Datorii pe termen scurt - Credite pe termen scurt)

= are doua parti compoente:

a) - NFR din exploatare (NFRE);

b) - NFR din afara exploatarii.

NFRE reprezinta un element de activ si caracterizeaza ciclul de exploatare. = cand NFRE este pozitiv, aceasta este o situatie specifica intreprinderilor din domeniul industrial, care au stocuri si creante foarte mari, iar obligatiile sunt mai mici, termenul de plata fiind redus;

= cand NFRE este negativ, resursele exced necesarul. Intr-o asemenea situatie se gasesc intreprinderile cu profil de distributie cu amanuntul (hipermarketurile) care au creante zero, stocuri reduse si obligatii foarte mari.

3) - Trezoreria neta (TN):

= reprezinta indicatorul care pune in evidenta FR cu NFR

TN = FR - NFR

= daca TN este pozitiva inseamna ca intreprinderea are un excedent de numerar la sfirsitul exercitiului financiar;

= daca TN este negativa inseamna ca intreprinderea are un deficit de numerar la sfarsitul exercitiului financiar, acoperit pe seama creditelor pe termen scurt;

8.5. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

Pentru a caracteriza echilibrul financiar se recomanda calcularea unor rate:

1-Durata de rotatie a NFR din exploatare:

unde:

T = perioada pentru care se face analiza; T = 360 zile

= acest indicator este influentat de durata de rotatie ale componentelor NFRE (stocuri, creante, obligatii).

2-Rata de finantare a NFRE pe seama creditelor de trezorerie:

= o valoare ridicata a acestei rate, in conditiile reducerii sau suspendarii creditelor de trezorerie de catre banci se reflecta intr-un risc important privind finantarea activitatii.

8.6. - ANALIZA LICHIDITATII SI SOLVABILITATII

In activitatea oricarei intreprinderi, periodic se calculeaza gradul de lichiditate si solvabilitate pentru a demonstra viabilitatea in perioada urmatoare analizei.

LICHIDITATE = posibilitatea de transformare a unui activ in bani, rapid si cu pierdere minima de valoare (mai poarta numele si de "lichiditate externa").

= posibilitatea intreprinderii de a-si onora la termen obligatiile de plata asumate pe seama activelor curente (mai poarta denumirea de "lichiditate interna").

SOLVABILITATE = capacitatea unei intreprinderi de a-si acoperi in intregime datoriile totale.

Atat lichiditatea cat si solvabilitatea sunt analizate in baza unor rate financiare cum ar fi :

1) - Rata lichiditatii curente (generala)

= daca nivelul acestei rate este subunitar, aceasta indica un capital de lucru negativ, ceea ce inseamna ca activele curente sunt mai mici decat datoriile curente;

= aprecierea generala referitoare la nivelul acestei rate este aceea ca este necesar sa se incadreze intre 1,5 si 2 ceea ce inseamna un nivel asigurator al acestei rate;

= daca nivelul acestei rate este subunitar, inseamna ca intreprinderea este tratata ca fiind in incapacitate de a-si onora obligatiile scadente la termen.

2) - Rata lichiditatii intermediare (rapida sau redusa)

= aceasta rata masoara cate unitati monetare din activele curente aproape lichide revin la o unitate monetara de datorii pe termen scurt;

= un nivel cuprins intre 0,8 si 1 este apreciat drept corespunzator, in timp ce un nivel mai mic de 0,5 poate evidentia probleme in ceea ce priveste onorarea obligatiilor scadente.

3) - Rata lichiditatii la vedere:

= alaturi de o situatie statica a lichiditatii interne a intreprinderii, este necesar sa analizam si calitatea activelor curente;

= aceasta rata reprezinta cea mai conservatoare masura a lichiditatii interne, deoarece ia in considerare doar activele lichide la numarator.

4-Rata solvabilitatii generale

= valoarea minima a acestei rate se considera a fi 1,4 ,in cazul in care ponderea minima a capitalului propriu in total capital permanent este de 30%;

= in cazul in care aceasta rata este subunitara, atunci firma este insolvabila.

5-Rata solvabilitatii patrimoniale:

= in general, un nivel satisfacator sau bun este atunci cand aceasta rata depaseste coeficientul de 0,5;

= cand este cuprins intre 0,3 si 0,5, situatia intreprinderii este satisfacatoare;

= cand este mai mic de 0,3 ,intreprinderea este apreciata ca fiind riscanta de catre investitori.

8. - ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PRIN METODA RATELOR

Echilibrul financiar este asigurat, in activitatea oricarei intreprinderi, de existenta unor corelatii intre principalii indicatori economico-financiari. In general, echilibru financiar este atunci cand intreprinderea isi acopera in intregime cheltuielile din venituri.

Principalele rate financiare utilizate in analiza echilibrului financiar sunt :

I - Ratele de indatorare

1) - Rata de indatorare a capitalului propriu:

2) - Rata de indatorare globala:

II - Rate bazate pe cash-flow (flux de lichiditate)

Creditorii financiari sunt obisnuiti sa analizeze, pe langa gradul de indatorare si legatura dintre fluxul de lichiditati si cheltuielile cu dobanda. Cu cat este mai ridicat fluxul de lichiditati fata de cheltuielile cu dobanzile, cu atat este mai redus riscul financiar. Ratele specifice sunt :

a) - Rata de acoperire a dobanzii:

= in cazul in care rata de acoperire a dobanzilor este mai mica decat 1, riscul financiar este foarte mare, deoarece intreprinderea nu reuseste sa obtina un profit din activitatea de exploatare care sa acopere nivelul cheltuielilor cu dobanzile;

= daca aceasta rata este mai mare decat 4, se apreciaza de catre banci ca riscul financiar este redus.

b) - Rata de acoperire a cheltuielilor financiare

A

III - Alte categorii de rate de echilibrul financiar :

1-Rata de autofinantare a activelor:

2-Rata de finantare a imobilizarilor prin capital propriu

3-Rata autonomiei financiare:

=conditia ideala este:

= analiza in dinamica a acestei rate pune in evidenta cresterea gradului de indatorare sau de dependenta financiara in raport cu alti creditori;

= daca dintr-o analiza in dinamica aceasta rata scade, inseamna ca intreprinderea are un grad de indatorare din ce in ce mai mare;

= daca dintr-o analiza in dinamica rezulta ca aceasta rata creste, inseamna ca intreprinderea are un grad scazut de indatorare, rezultand un aspect favorabil.

BIBLIOGRAFIE:

Banacu, C.S., Ghid practic de evaluare imobiliara, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2005;

Calin, Oprea, Contabilitatea de gestiune, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2003;

Charreaux ,G., Gestion financiere, Les editions d'organisation, Paris,1990;

Cohen, E., Saurel, A., Analyse financiere, Les editions d'organisation, Paris, 1990;

Dawson, Sandra, Organisational Analysis, Oxford University, 1996;

Deparez, M., Duvant, M., Analyse financiere, Editura Technic-Plus, 1993;

Georgescu, N., Analiza bilantului contabil, Editura Economica, Bucuresti, 1999;

Gheorghiu, Al. (coord.), Analiza activitatii economice a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982;

Gheorghiu, Al., Analiza economico-financiara la nivel microeconomic, Editura Economica, Bucuresti, 2004;

Iosif, N., Gh., Analiza economico-financiara a firmei in domeniul agroalimentar, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2000;

Iosif, N., Gh., Probleme si solutii de analiza economico-financiara, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2001;

Iosif, N,. Gh., Banacu C.S., Analiza si evaluarea afacerii, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2006.

Isfanescu, A. (coord.), Evaluarea intreprinderii, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1999;

Isfanescu, A., Robu, V., Hristea, A., Vasilescu, C., Analiza economico-financiara, Editura A.S.E., bucuresti, 2002;

Margulescu, D. (coord.), Analiza economico-financiara, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1994;

Niculescu, Maria, Richard, J., Diagnostic economic, Editura Economica, Bucuresti, 2003;

Robu, V., Georgescu, N., Analiza economico-financiara, Editura Omnia UNI S.A.S.T., Brasov, 2000;

Valceanu, Gh., Robu, V., Georgescu, N., Analiza economico-financiara, Editura Economica, Bucuresti, 2004