CALCULUL CANTITATII DE MARFA DUPA METODA PESCAJELOR

In procesul transportului maritim al marfurilor solide in vrac determinarea cantitatii de marfa incarcata sau descarcata pe baza pescajelor citite e singurul procedeu expeditiv si economic, care asigura o precizie absoluta de + sau - 0,5%. Acest procedeu s-a impus in practica transporturilor pe mare datorita atat cantitatilor mari transportate de o singura nava specializata de mare capacitate, cat mai ales a celeritatilor operatiunilor de incarcare-descarcare care obliga navele la o stationare relativ scurta in raporturile de operare. Singurul procedeu superior acestuia e cantarirea marfi operate care nu e intotdeauna la indemana navelor.

Metoda pescajelor, permite calculul cantitatilor de marfa transportata, plecandu-se de la pescajele citite simultan cu masurarea temperaturii si densitatii apei de mare si utilizandu-se documentatia de incarcare sau folosindu-se formule matematice adecvate. In calculul cantitatii de marfa intervin si unel corectii in scopul eliminarii erorilor ce apar datorita deosebirilor dintre conditiile reale de calcul si cele pentru care a fost intocmita documentatia. Metoda folosita implica in final a unei valori medii, numita pescaj de medie a mediilor, care permite scoaterea din scala de incarcare a deplasamentului navei ce contine cantitatea de marfa de la bord. Se calculeaza apoi greutatile cunoscute de la bord si determinarea constantei navei.

Aceste calcule se efectueaza atat inainte, cat si dupa terminare fiecareia din operatiile de incarcare sau descarcare. Cantitatea de marfa se obtine facand diferanta dintre deplasamentul navei incarcate si deplasamentul navei descarcate, luandu-se in considerarea imbarcarea de combustibil so apa potabila, balastarea sau debalastarea navei sau orice alta incarcare sai descarcare de greutati. Calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor cuprinde trei etape:

a)      prima etapa se citesc pescajele, se masoara temperatura si densitatea apei in care pluteste nava si se efectueaza masuratorile.

b)      etapa a doua se aplica toate corectiile in vederea eliominarii erorilor introduse de diferiti factori ca: temperatura, densitatea, inclinarea transversala, asietasi sageata.

c)      a treia etapa pe baza datelor obtinute si corectate se calculeaza greutatile lichide de la bord, constanta navei si in final cantitatea de marfa incarcata-descarcata.

MASURATORI PENTRU DETERMINAREA CANTITATII DE MARFA

In scopul obtinerii elementelor initiale necesare calculului se utilizeaza instrumente de masura pentru determinarea densitatii si temperaturii apei de mare. Pescajele se citesc direct la marcile de pescaj ale navei, unele nave au o instalatie care permite citirea orientativa a pescajelor la nivelul unor indicatoare aflate in comanda de navigatie. Greutatile lichide de la bord se determina pe baza masurarii inaltimii nivelului lichid din tancuri.

Toate aceste masuratori se executa atat ininte de inceperea operatiunilor de incarcare -descarcare, cat si dupa terminarea lor prin masuratori finale. Cel mai frecvent procedeu de citire a pescajelor e observarea lor directa la marcile de pescaj, stantele la prova, centru , pupa, in ambele borduri. In sistemul metric de gradare a marcilor de pescaj, inaltimea cifrelor arabe e de 10cm, iar distanta pe vericala dintre cifrele arabe este deasemenea de 10cm. In sistemul englez cifrele romane au o inaltime de 6 inci, cu o distanta dintre cifre tot de 6 inci.

Greutatile lichide de la bord variaza foarte mult, datorita consumului balastarii si debalastarii. Greutatile lichide trebuie detereminate cu o suficienta precizie pentru fiecare tara in parte. In calculul cantitatii de marfa intervin si unele corectii, ca urmare a diferentelor ce apar intre conditiiile reale in care se face determinarea cantitatii demarfa si conditiile standard pentru care e intocmita documentatia de incarcare de la bordul navelor. Datele rezultate in urma efectuarii masuratorilor de pescaje se prelucreaza prin aplicarea corectiilor pentru inclinarile transversale si longitudinale ale navei, pentru deformarea corpului navei.

a) Corectarea pescajelor pentru inclinarile transversale ale navei

Corectarea pescajelor pentru inclinarile transversale ale navei se realizeaza facand media pescajelor masurate in ambele borduri a prova, centru si pupa navei cu relatia:

Tpv=1/2(TpvBd+TpvTd)

Tc=1/2(TcBd+TcTd)

Tpp=1/2(TppBd+TppTd)

b) Corectarea pescajelor pentru asieta:

Masuratorile de pescaje efectuate la marcile de pescaj de la prova si de la pupa navei, sunt afectate de erori, atunci cand nava are o inclinare longitudinala. Corectia X ce se aplica pescajului prova, datorita asietei t, se determina pe baza relatiei:

X lpv*t)/LIP unde

lpv=distanta intre marca de pescaj si prova,

LIP distanta intre perpendiculare.

Corectia Y se aplica pescajului pupa, datorita asietei t si se determina pe baza relatiei:

Y=(lpp*t)/LIP  unde

lpp=distanta intre marca de pescaj si pupa,

LIP distanta intre perpendiculare,

t asieta navei.

Pescajele prova si pupa se corecteaza pentru inclinarea longitudinala a navei astfel:

Tpv cor=Tpv+X, daca nava e aprovata

TPv cor=Tpv-X, daca nava e apupata

Tpp cor=Tpp+X, daca nava e apupata

Tpp cor=Tpp-X, daca nava e aprovata.

Asieta navei se calculeaza cu relatia t=Tpv-Tpp.

Cu ajutorul inui plan general al navei, pe care se afla pozitia marcajelor prova si pupa si pozitia perpendicularelor prova si pupa, s epot calcula cu suficienta precizie distantele lpp si lpv. La unele nave, exista diagrame ce dau valoarea corectiilor X, Z si Y in documentatia de incarcare. Lucrul practic cu aceasta diagrama e mult simplificat.

d)      Corectarea pescajului final pentru deformarea corpului navei.

La terminarea operatiunilor de incarcare, datorita repartizarii neuniforme a marfii pe magazii, corpul navei poate prezenta unele deformari. Erorile de pescaj datorita deformarii corpului navei, se elimina calculand pescajul de medie a mediilor. Pentru aceasta se face media pescajelor prova si pupa corectate cu relatia:

Tm=1/2(Tpv cor+Tpp cor)

Se calculeaza in continuare pescajul mediu Tm cu relatia:

TM=1/2(Tm+Tc).

Pescajul final de medie a mediilor TM/M se obtine cu relatia:

TM/M=1/2(TM+Tc)

Deformarile navei se materializeaza in arcuri ale corpului navei pozitive sau negative, dupa cum marfurile sunt concentrate spre extremitatile navei sau spre centru deformat al corpului navei, materializat prin existenta unei sageti a naveii. Sageata navei (Sg) =Tm-Tc nava este arcuita, adica Tc<Tm.

e)      Corectarea pscajului final pentru densitate.

Calculul cantitatii de marfa e influentat de temperatura si densitatea apei in care plutette nav, ca urmare a diferentelor ce exista intre valorile observate si valorile standard ale acesteia. Calculul practic al corectiei pescajului pentru densitate se face cu relatia D=D'(y2-y1)/(TPC * y2), unde deplasamentul si afundarea pe unitate se scot din scala de incarcare, functie de pescajul de medie a mediilor T'M/M, iar y1 si y2 reprezinta densitatile, standard respectiv observata. Pescajul T'M/M se corecteaza pentru diferenta de densitate cu relatia:

T'M/M=TM/M-DT.

In care DT se ia cu semnul lui, adica DT are semnul + pentru y2<y1 si semnul - pentru y1<y2. Intrand in scala de incarcare cu pescajul de medie a mediilor TM/M se scoate deplasamentul navei.

e) Corectii pentru deplasament

Deplasamentul D',corespunzator pescajului de medie a mediilor TM/M, se corecteaza pentru diferenta de densitate, obtinandu-se D2, dupa care se determina deplasamentul mediu Dm. Acestuia i se aplica corectia de asieta, dupa care se obtine deplasamentul final Df. Pentru corectarea deplasamentului pentru diferentade densitatea se foloseste relatia:

DD=[D'(y2-y1)]/y2

unde DD este diferenta de densitate si are semnul + pentru y2<y1 si semnul - pentru y1<y2.

Deplasamentul se corecteaza pentru diferenta de densitate cu relatia : D2=D'-DD, in care DD se ia cu semnul lui. Dupa obtinerea deplasamentului D2, corectat, se calculeaza deplasamentul mediu Dm cu relatia Dm=1/2(D1+D2). Pentru corectarea deplasamentului pentru asieta se foloseste relatia:

dD TPC*XF*t)/LIP, in care XF este abscisa centrului de greutate al planului de plutire.

Deplasamentul final, Df se obtine prin corectarea deplasamentului mediu Dm pentru asieta cu relatia:

Df=Dm+dD

La efectuarea masuratorilor initiale Df se noteaza cu A, iar la efectuarea masuratorilor finale Df se noteaza cu B.

PRESCRIPTIE ALGORITMICA OPERATIONALA

1. Efectuarea masuratorilor: se calculeaza atat inainte cat si dupa terminarea operatiunilor de incarcare/descarcare si se concretizeaza in masuratori initiale si masuratori finale.

1.1. Efectuarea temperaturii medii a apei in care pluteste nava se face cu relatia: t=(tpv+tc+tpp)/3.

1.2. Determinareaa densitatii medii a apei in care pluteste nava se face cu relatia g gpv+gc+gpp)/3.

1.3. Citirea pescajelor.

1.4 Masuratori in vederea determinarii greutatilor lichide de la bord.

1.4.1. Sondarea tancurilor, santinelor, etc.

1.4.2. Determinarea densitatii lichidelor continute in tancuri, santinele.

2. Efectuarea corectiilor. Corectiile ce se aplica masuratorilor efectuate se determina cu ajutorul unor tabele si diagrame din documentatia de incarcare a navei.

2.1. Se reduce densitatea observata pri ntr-o anumita temperatura apei in care pluteste nava, la o densitate corespunzatoare temperaturii standard de +15^oC. reducerea se face folosind anexa 2.2.

2.2 Corectarea pescajelor.

2.2.1. Corectarea pentru inclinari transversale ale navei se face cu relatiile:

Tpv=1/2(TpvBd+TpvTb)

Tc=1/2(TcBd+TcTd)

Tpp=1/2(TppBd+TppTd).

2.2.2. Corectarea pentru inclinari longitudinale ale navei se face cu relatiile:

Tpvcor=Tpv+/-X

Tppcor=Tpp+/-X

Tccor=Tc+/-X

2.2.3. Corectarea pentru deformarea corpului navei se face cu relatiile:

Tm=(Tpvcor+Tppcor)/2

TM=(Tm+Tc)/2

T'M/M=(TM+Tc)/2

2.2.4. Corectarea pentru diferenta de densitate se face cu relatia:

DT=D'(y2-y1)/(q*y2)

TM/M=T'M/M-DT

2.3 Corectarea deplasamentului

2.3.1. Corectarea pentru diferenta de densitate se face cu relatia

DD=D'(y2-y1)/y2

D2=D'-DD, iar pentru calculul deplasamentului mediu se face cu relatia:

Dm=(D1+D2)/2

2.3.2. Corectarea pentru asieta se face cu ajutorul diagramelor:

Df=Dm+dD

3. Efectuarea calculelor

3.1. Calculul greutatilor lichide G1

3.1.1. Se intra cu sondele determinate prin masuratori, pentru fiecare tanc si se scoate din tabla de clibrare, volumul ocupat de lichide in fiecare tanc.

3.1.2. Volumul V, se corecteza pentru inclinarile transversale si longitudinale ale navei.

3.1.3. Se determina greutatile lichide din fiecare tanc cu relatia:

G1=V*g

3.2. Calculul constantei K

3.2.1. Inaintea inceperii incarcarii se calculeaza cu relatia:

K=(A-a)-Do

3.2.2. Dupa terminarea descarcarii se calculeaza cu relatia:

K=(B-b)-Do

3.3. Calculul cantitatii de marfa

3.3.1. La incarcare, cantitatea de marfa se calculeaza cu relatia:

Q=(B-b)-Do

3.3.2. La descarcar, cantitatea de marfa se calculeaza cu relatia:

Q=(A-a)-(B-b)

4. Rezultatele se centralizeaza pe tipuri de calcul si tabele in anexe.

EXEMPLU PRACTIC DE CALCUL AL CANTITATII DE MARFA

DUPA METODA PESCAJELOR