Diferente ale stilurilor de atasament in atitudinile si reactiile fata de feedback-ul de la parteneri

Diferente ale stilurilor de atasament in atitudinile si reactiile fata de feedback-ul de la parteneri:

O explorare a bazelor relationale ale stimei de sine

Autorii au examinat diferentele stilurilor de atasament cu privire la feedback-ul partenerilor pentru a mentine stima de sine.In primul rand au discutat despre acei oameni care pretuiesc sursele relationale ale stimei de sine si care desprind stima de sine din sursele bazate pe competenta.Aceste diferente corespund cu modele ale sinelui si ale altora.Rezultatele au aratat ca indivizii cu modele negative sunt impotriva feedback-ului partenerilor si indivizii cu modelul sinelui negativsunt abatuti de feedback-ul partenerilor.In al doilea rand autorii au propus ca , pentru unii feedbackul partenerilor serveste ca mechanism pentru mentinerea stimei de sine globale, pentru altii feedback-ul este irrelevant pentru stima de sine.Rezultatele au confirmat ca asocierea atasamentelor cu stima de sine este mediate de sursele stimei de sine si partial de atitudinile si reactiile pe care le produce feedbackul partenerului.Autorii au discutat rezultatele lor si implicarea lor in intelegerea bazelor relationale ale stimei de sine , la fel si a modelellor de lucru.

Se presupune ca relatiile interpersonele contribuie la stima de sinesi ca peste toate suportul de cercetari este sustinut de aceasta presupunere.Totusi asemene tip de comportament ca alaturarea cu o valoare sociala a grupului sau laudand gloria unui prieten apropiat poate fi vazuta ca motivare pentru a mentine stima de sine.Mai mult,simplul fapt de a avea o relatie romantica poate avea implicatii ale stimei de sine la acei indivizi care sunt implicati emotional si tind sa se simta apropiati ideilor sale decat acei indivizi care nu au sentimente de dragoste.Relatiileinterpersonale nu sunt totusi singurele contributii ale stimei de sine , ci oamenii se bazeaza sip e alte domenii sociale si nonsociale ca surse ale stimei de sine.

In prezentul articol sugeram o teorie de atasament pentru intelegerea diferentelor in procesul de mentinere a stimei de sine.Credem ca pentru unii oameni stima de sine este mentinuta de-a lungul relatiilor prin atitudinile si reactiile partenerului , iar pentru altii stima de sine este mentinuta independent in relatii.

De asemenea spunem ca diferentele sistematice ale sentimentelor privind feedbackul partenerilor reflecta diferentele stilurilor de atasament si carateristicile tiparelor din experiente de dragoste.Inainte de a elabora aceste idei vom cerceta sursele stimei de sine si tipul atasamentului romantic la adulti.

Sursele stimei de sine

Stima de sine a fost in general conceputa ca locul unde indivizii poseda in general sentimente ca valoarea si bunatate.Sentimentele stimei de sine provin din diferite surse .De exemplu, Wilson si Wilson au identificat 11 surse ale stimei de sine, incluzand relatiile interpersonale sifamiliale , realizari , putere si statut , imginea truoului si a sinelui, viitoare asteptari, alegerea vocationala ,concepte academice si comprtitie.Alte surse sugerate include acceptarea de catre ceilalti , valoarea morala , frumusetea , religia, recunoasterea personala, talente speciale si onestitatea , cultura.

Multi teoreticieni si cercetatori au identificat doua surse ale stimei de sine:acceptarea sociala si succesul.Acceptarea sociala include aprobarea si privirea pozitiva a celorlalti , pe cand succesul include constiinta personala , abilitati si competente.Stima de sine bazata pe acceptarea celorlalti este esentiala in societate;experienta de a avea relatii sociale satisfacatoare devine interna ca un simt al privirii positive de actre sine insusi.In contrast , stima de sine bazata pe success este nesociala si este interiorizata ca un simt al competentei de sine.Sursele stimei de sine notate in primul parafraf pot fi astfel comprimate in termini ale acestor doua surse majore.De exemplu realuzarea reprezinta o competenta, si relatiile interpersonale reprezinta o sursa speciala.Recent , cercetatorii au inceput sa cerceteze diferentele stilurilor de atasament si sursele stimei de sine:vom putea spune mai multe despre aceste cercetari mai tarziu.

Atasamentul romantic al adultilor

Cu mai mult de un deceniu in urma, Hazan si Shaver, au propus un model theoretic de atasament pentru intelegerea relatiilor romantice ale adultilor.Bazata pe munca lui Bowlby si a lui Aisworth privind atasamentul dintre copii si educatori Hazan si Shaver, au sugerat ca tiparul atasamentului dintre copilarie tinde sa persiste si in momentul in care devii adult.Aceste cercetari au identificat 3 tipuri primare de atasament romantic ale adultilor(sigur, anxios ambivalent si cel care evita) care sunt caracterizate prin tipare diferite ale partenerilor romantici.

Indivizii siguri se simt confortabil cu intimitatea si au putina frica de abandonare , anxiosi- ambivalenti isi doresc apropierea de ceilalti dar de asemenea se tem de abandonare, si indivizii care evita nu se simt bine cand vine vorba de intimitatesi au dificiltati in a-i crede pe ceilalti.Hazan si Shaver au creat un item de masurare a stilului de atasament al adultilor in relatiile romantice si folosesc aceasta masuratoare pentru a descoperi diferentele intre relatiile prezente si cele mai importante relatii , descrieri ale realtiilor cu parintii si modelele de lucru ale relatiilor.

Urmatoarea cercetare a extins munca lui Hazan si a lui Shaevr in adoptarea individuala , durabilitatea relatiilor , comportamentul social si psihologia.

Recenta recunoastere a celor 4 stiluri de atasamenta permis cercetarea atasamentelor dinamice.Bartolomew este cel care a adaugat un al 4lea stil de atasament la cele 3 descoperite de Hazan si Shaver, si anume stilul preocupat.Stilul sigur are modele positive ale sinelui si celorlalti , cel care evita are modele negative ale sinelui si ale celorlalti , cel preocupat are model negativ al sinelui si pozitiv al celorlalti, iar cel dismissing avoidant are model pozitiv al sinelui si negative al celorlalti.Stilurile lui Bartolomew sunt analoge celor ale lui Hazan si Shaver.Bartolomew spune ca exista 2 tipuri diferite de adulti care evita :cei fricosi care se vad ca "support al celorlalti " si cei "dismissing" care se apara mai bine impotriva nevoii de intimidate.

Ca rezumat, indivizii timizi se distanteaza de societate si sunt in stare sa evite sentimentele de joasa stima de sine associate cu respingerea de ceilalti.

Bartholomew si Horowitz au creat si utilizat masuratori pentru cele 4 stiluri de atasament si au gasit evidente pentru cele 4 categorii de modele ; urmatoarea cercetare a lui Brennan ,Shaver si Tolby au confirmat congruenta a celor 3si 4 categorii in maniera propusa de Bartholomew.Mai mult, cercetarile au indicat ca cele 2 tipuri de indivizi care evita , difera foarte mult.Cei dismissing sunt descrisi ca competitivi si introvertiti , iar cei fricosi ,introvertiti subalterni siexploratori.Cei dismissing sunt nesociabili ,iar cei fricosi se tem de respingere.

Stiluri de atasament si stima de sine

Cercetatorii au gasit legaturi clare intre atasamentul de securitate sin stima de sine mare si atasamentul de insecuritate si stima de sine mica.Aceste legaturi au fot clarificate cumva.

Brennan si Moris au spus ca desi positive similar,stilurile sigur si dismissing trebuie sa se bazeze diferit pe celelalte surse ale stimei de sine.Cei siguri au modele positive ale celorlalti ,asa ca stima de sine ar trebui sa fie bazata pe entuziasm, desi ar tebui sa fie bazata pe placerea de sine.Cei dissmimising, in contrast , au modele negative ale celorlalti , asa ca stima lor de sine ar trebui sa fie bazata pe cunostinta proprie, abilitatile si atribuirile proprii mai mult decat pe atribuirile proprii ale celorlalti.Brennan si Moris au gasit totusi ca cei fricosi si cei preocupati erau amandoi predispusi spre pklacerea desinedecat pe propria competenta , ceea ce sugereaza ca aceste surse de scazuta stima de sine nu sunt foarte clar differentiate una de cealalta.

Stiluri de Atasament si Feedback de la Parteneri

Brennan si Moris au examinat deasemenea diferentele stilurilor de atasament in preferintele pentru feedback pozitiv de la parteneri.Deoarece indivizii siguri au parut ca-si deriva stima de sine din surse interpersonale si cei dismissing isi deriva stima de sine din sursele de competena, Brennan si Moris au propus ca cei siguri vor indica o preferinta mi puternica pentru feedback-ul positive al partenerilor.Aceasta presupunere a fost confirmata sugerandu-se ca indivizii timizi nu accepta feedbackul de la parteneri ca o sursa pentru stima lor de sine.Mai mult, cei fricosi si cei preocupati au exprimat o nevoie scazuta pentru feedback-ul pozitiv impotiva diferitelor modele ale celorlalti.Aceste rezultate ii pot fi atribuite lui Brennan si Moris .Ei au folosit o masura de alegere pt aprecierea feedbackului ce i-au permis cercetarea tipului de feedback preferat.

Nici o cercetare despre diferentele stilurilor de atasament cu tendinta de a valora feedbackul partenerului nu a fost efectuata.Intr-un studio recent, Gaines a privit reactiile in momentul in care primesti feedback negative de la partener.Gaines a aflat ca atasamentul sigur rea asociat cu ce Rusbult si Zembradt numeau "vocea care raspunde ", pe cand cei care evita si anxiosii ambivalenti erau asociati cu raspuns de sfarsit(terminarea relatiei), la fel ca raspunsurile pozitiva.Mai mult, evitarea , darn u anxiretatea ambivalenta era negative corelatacu "vocea crea raspunde".Din nefericire, studiul lui Gaines nu a inclus cele 4 masuratori ale lui Bartholomew asa ca este neclar cum 2 tipuri de evitare sunt relationate cu raspunsuri de la parteneri critici.In plus, Gaines a evaluat reactiile doar la feedbacknegativ .La fel ca Brennan si Moris , Gaines a studiat diferentele stilurilor de atasament ,cu atentie la un aspect al feedbackului , lasand fara raspuns intrebarea despre cum grupul de atasamente poate diferi ca raspuns la feedback in general.

Concluzii si ipoteze:

Acest studio a avut trei obiective:(a) intelegerea diferitelor stiluri de atasament si modul in care oamenii se bazeaza pe mai multe surse ale stimei de sine;(b) sa intelegem cum diferentele stilurilor de atasament si surse ale stimei de sine sunt reflectate in atitudini fata de reactii ale feedbackului partenerilor;(c) sa intelegem daca sursele specifice ale stimei de sine si sentimentele despre feedback mediaza asocierea atasamentelor si a stimei de sine globale.Pentru a realize aceste obiective am dezvoltat scale si masuratori pentru a evalua atitudinea fata de reactia feedbackului parytenerilor.Am testat urmatoarele ipoteze:Prima urmarindu-I pe Brennan si Moris ne-am asteptat ca indivizii siguri si cei dismissing sa aiba o stima de sine ridicata in comparative cu cei fricosi si cei preocupati;cea de a doua similar cu Brennan si Morris am prezis ca atasamentele vor diferi de sursele stimei de sine , dar pentru a investiga aceasta problema am folosit o masurare mai detaliata a stimei de sine .

A treia : ne-am asteptat ca indivizii siguri si cei preocupati sa aprecieze sis a se bazeze pe feedback-ul partenerilor mai mult decat indivizii care evita .

A patra:in comparative cu indivizii nesigurui , ne-am asteptat ca cei siguri sa reactioneze mai mult pozitiv la feedbackul partenerilor.Ca adaugare, ne-am asteptat ca sursele specifice ale stimei de sine si atitudinea fata de feedback sa medieze asocierea dintre stilul de atasament si stima de sine globala.