INVESTITII INTRE INTREPRINDERI SI FINANTAREA LOR

INVESTITII INTRE INTREPRINDERI SI FINANTAREA LOR

Alegerea variantei optime de finantare a unui proiect de investitii.

Indicatorii de eficienta economica.

Tipologia investitiilor intr-o intreprindere e de o mare diversitate cel mai des intalnita este investitia tehnica privind achizitia, constructia si montajul unor masini, utilaje, instalatii, achizitii mijloace de transport, etc. alaturi de acestea se valorifica investitii umane in formarea si calificarea personalului.

Investitiile sociale cum sunt in constructiile in intreprindere a unei cantine restaurant, locuinte, cluburi, dispensare.

Investitiile financiare in cumpararea titlurilor participate la alte societati comerciale.

Investitiile comerciale pentru public si reclama.

Proiectele de investitii urmeaza a fi studiate sub aspect comercial, tehnic-economic si financiar.

Studiul comercial de marketing este cel mai important deoarece previzioneaza rentabilitatea investitiei in functie de cifra de afaceri posibil de realizat.

Studiul tehnico-economic rezolva problemele constructive , solutiile adoptate, ordinea executarii lucrarilor, costul total si pe elementele componente ale proiectului, costul exploatat dupa darea-n functiune. Totodata acest tip de studiu cuprinde studiu fiscal pornind de la faptul ca investitiile noi si de modernizare contribuie la cresterea valorilor materiale si sunt obiectul impunerii fiscale (pret ,TVA, alte impozite si taxe).

Studiul fiscal tine seama si de eventualele masuri fiscale de incurajare a investitiilor mai ales in perioada de somaj si recesiune, astfel nu beneficiaza de investitii, beneficiaza de subventii rambursabile / nerambursabile, examinari fiscale partiale / totale, amortizari accelerate, etc.

Studiul tehnico-economic cuprinde si studiul de persoane ce comensureaza nevoile ca numar si categorii de personal folosite atat in furnizari de executie cat si-n furnizari de exploatare.

Studiul financiar analizeaza posibilitatile de folosire a diverselor surse de finantare, posibilitatile de autofinantare, de crestere a capitalului propriu, costul capitalului utilizat si posibilitatile de a obtine imprumuturi pe termen mediu si termen lung.

Organele financiare din intreprinderi centralizeaza informatiile din studiile efectuate, le compara si le estimeaza pentru a servi conducerii intreprinderii in vederea adoptarii variantei optime de investire. In urma evaluarii principalelor caracteristici ale proiectarilor de investitii: capital investit, venituri scontate din exploatarea proiectelor de investitii, durata de viata economica a obiectivului construit, valoarea reziduala prevazuta in documentatia tehnica la dezmembrare, etc. Se pot utiliza diverse criterii financiare pentru compararea proiectelor studiate in vederea adoptarii definitoare a deciziei de investire. Pot fi utilizate 3 criterii financiare:

1. criteriul rentabilitatii
2. criteriul lichiditatii
3. criteriul riscului

1. Criteriul rentabilitatii - este cel mai important in vederea adoptarii proiectelor, ca regula generala rentabilitatea investitiei trebuie sa fie mai mare decat costul capitalului utilizat propriu si imprumutat R > K.

Se cunosc 2 metode de evaluare a rentabilitatii investitiilor: metoda contabila si financiara.

Metoda contabila presupune calcularea rentabilitatii raportand profitul net obtinut din exploatarea proiectului la valoarea neta a investitiei. Profitul net = profitul ramas dupa deducerea sarcinilor fiscale. Investitia neta = valoarea initiala a investitiei - fond de amortizare constituit anual.

Metoda contabila prezinta unele inconveniente ce altereaza puterea reala de apreciere a eficientei investitiei , astfel exista dificultati reale de separare a profitului proiectului de investitii in cauza din profitul total obtinut de intreprindere, valoarea neta a investitiei prin scaderea anuala a fondului amortizat duce la rentabilitati anuale tot mai ridicate catre sfarsitul perioadei de viata economica a obiectivului construit ceea ce nu corespunde realitatii.

Metoda financiara de calculare a rentabilitatii unei investitii se bazeaza pe compararea fluxurilor financiare negative si pozitive generate de proiecte de investitii, adica pe cheltuieli initiale pentru valori investite, pe de o parte, si pe amortizari si profituri anuale provenite de la obiectivul construit pus in functiune, pe de alta parte.

Dupa estimarea fluxurilor negative si pozitive se trece la calcularea R_Rinv.

V₀ - valoarea investitiei; F₁, F₂, .., F_n = fluxuri financiare pozitive pentru I an

Generalizand pentru o perioada de mai multi ani

Daca simplificam anumiti termeni prin (1+R)ⁿ =>

Rentabilitatea capitalului investit echivaleaza cu rentabilitatea ce s-ar fi obtinut daca acelasi capital ar fi fost plasat la o banca cu dobanda compusa pe o perioada de timp egala cu durata de viata economica a obiectivului de investitii.

Profitul obtinut din exploatarea investitiei = diferenta dintre fluxurile financiare negative si a fluxurile financiare pozitive.

Daca notam :

P - profitul obtinut din exploatarea investitiei;

C - costul initial al proiectului de investitii;

P₁, P₂,.. P_n - profiturile anuale prevazute a se valorifica in viitor;

V_r - valoarea reziduala prevazuta in cataloagele tehnice;

D - rata dobanzii bancare

Considerand ca P₁, P₂,..P_n sunt egale si constante =>

Profitul poate fi pozitiv, negativ sau nul:

o       P > 0 => rentabilitatea proiectului > R_Dbc (costul capitalului imprumutat) =>proiectul este acceptabil

o       P < 0 => R_R < R_D => proiectul ¹ acceptabil

o       P = 0 => R_R =  S veniturilor anuale permite recuperarea capitalului investit si remuneratia acestuia la nivelul dobanzii compuse pentru capitalul fructificat la o banca pe perioada de timp egala cu durata de viata economica a obiectivului construit. Aceasta reprezinta limita minima de acceptare a proiectului.

2. Criteriul lichiditatii

Prin lichiditate financiara se intelege capacitatea intreprinderii de a transforma in bani activele de care dispune.

Criteriul lichiditatii urmareste ca investitia sa se recupereze cat mai repede posibil, adica investitorul sa intre in posesia capitalului avansat si a rentabilitatii scontate intr-un termen cat mai mic pentru a-l putea folosi in alte scopuri economice. De regula lichiditatea se stabileste intr-un numar de ani de recuperare a capitalului avansat raportand valoarea investitiei la suma fluxurilor financiare anuale pozitive.

Criteriul lichiditatii nu tine seama de veniturile pe care le poate aduce proiectul de investitii dupa recuperarea integrala a valorii sale din fluxurile financiare pozitive. Astfel de venituri sunt, uneori, substantiale si nu pot fi neglijate cand apreciem eficienta investitiei (pretata) proiectata mai ales in comert si turism.

Criteriul riscului

Orice investitie comporta un risc. Cu cat riscul e mai mare cu atat creste pretentia asupra rentabilitatii capitalului investit. Riscul poate fi de faliment - de recuperare a capitalului, risc de schimb valutar, de inflatie, de dobanda adica neobtinerea rentabilitatii scontate.

Riscul, in general, e greu cuantificabil ca urmare a diverselor elemente neprevazute ce pot sa apara pe masura exploatarii investitiei.

Avand in vedere dificultatile estimarii riscului pentru proiectele ce comporta risc, in practica financiara se admite o majorare R_R cu o anumita cota de risc. Ce trebuie sa fie mai mare decat capitalul utilizat propriu si imprumutat

R +C_Risc > K

Pe langa indicatorii prezentati pentru alegerea investitiei oprime pot fi luate in considerare si alti indicatori cum sunt:

Ø      indicatorul valoarea totala a investitiei - arata totalitatea cheltuielilor necesare pentru pregatirea, executia si punerea in functiune a obiectivului de investitii. Aceste cheltuieli se estimeaza in devizul general; cuprinde pe langa costul investitiilor directe: terenuri, cladiri, instalatii, utilaje, echipament tehnologic si costul investitiilor conexe si colaterale: drumuri de acces, canalizare, retele electrice si telecomunicatii, centrale termice, terenuri sportive, spatii verzi, etc.

Ø      indicatorul investitia specifica - arata costul investitiilor pentru a obtine o unitate de spor de capacitate.

I_S = I / P

I = costul investitiei in lei/valuta pentru crearea de noi capacitatii de productie; P = capacitatea de productie in unitati naturale, lei/valuta

I_S cu cat este mai mic rezulta ca investitia este mai eficienta; daca investitiile urmaresc modernizarea unor obiective economice/dezvoltarea acestor obiective investitia specifica va exprima costul investitiei pentru sporul de capacitate in urma modernizarii/dezvoltarii.

I_S = H / P_m

P_m - capacitate productiei in unitati naturale, lei/valuta dupa dezvoltare/modernizare

H - valoarea activelor corporale existente in patrimoniul intreprinderii + capitalul utilizat pentru dezvoltare/modernizare.

I_S in cazul dezvoltarilor/modernizarilor trebuie sa reflecte aportul financiar al noilor investitii la cresterea cifrei de afaceri si a profitului.

Documentatia tehnica si financiara a investitorilor

Agentii economici beneficiari de investitii trebuie sa contracteze elaborarea documentatiilor tehnico-economice si financiare pentru fiecare obiectiv de investitie cu o forma de proiectare specializata in domeniul respectiv. Aceasta documentatie cuprinde:

1. Studiul tehnico-economic - cuprinde totalitatea obiectivelor de executat si a cheltuielilor necesare pentru pregatirea, executia si punerea in functiune a obiectivului de investitie, inclusiv lucrarile conexe.

Pe langa datele cu privire la necesitatea si oportunitatea investitiei rezultate din studioul de prognoza si marketing privind comercializarea marfurilor si a serviciilor, dezvoltarea in perspectiva a intreprinderii, profitul obtinut , studiul tehnico-economic cuprinde si indicatori tehnico-economici si financiari ce documenteaza eficienta economica a investitiei cum sunt:

resursele de aprovizionare cu materii prime, materiale, combustibil

stabilirea tehnologiilor pentru principalele procese de fabricatie si actiunile de cooperare cu intrepinzatorii interni si straini

studiile de teren :topografice, geologice, hidrologice

factorii de risc si de asigurare avuti in vedere: ape mari, alunecari de terenuri, seisme, etc.

masuri privind prevenirea incendiilor si protectia mediului inconjurator

investitii conexe + colaterale

profit anual obtinut in lei si-n valuta

durata de realizare si recuperare a investitiei din fluxurile financiare pozitive

Studiul tehnico-economic se aproba de conducerea beneficiarului de investitii: patron manager general, AGA.

2. Proiectul de investitii - e elaborat de firmele de cercetare stiintifica, inginerie tehnologica si de proiectare in termene prevazute in studiul tehnico-economic si se aproba de aceeasi conducere; documente prin care se detaileaza tehnic, aprofundeaza si concretizeaza elemente tehnice si financiare din studiul tehnico-economic.

Proiectul de executie are ca anexe urmatoarele situatii:

graficul de esalonare a investitiilor, stabilirea etapelor de executie a lucrarilor de constructii, montaj in conformitate cu durata si termenele de punere in functiune a capacitatilor de proiectate;

indicatorii tehnico-economici si financiari din studiul tehnico-economic actualizat

proiectul de organizare a santierului si  cooperarea cu centrele din zona: cuprinde devizul general.

3. Devizele de cheltuieli - elaborate de aceleasi firme de proiectare si aprobate de aceste organe. Prin deviz de cheltuieli se determina in amanunt costul fiecarei lucrari componentele din obiectivele de investitii. Se intocmesc urmatoarele devize:

Ø      devize pe categorii de lucrari - intocmite pe lucrari specifice constructiilor: sapaturi, fundatii, constructii, instalatii, etc. Cuprinde cheltuieli: cu materiale, prefabricate, combustibil, amortizarii, cheltuieli de aprovizionare, depozitare, de transport a materialelor la santiere, etc. la aceste cheltuieli se adauga cheltuieli indirecte: cheltuieli de regie, sociale, sporuri de santier, cu probele si incercarile efectuate pe parcursul executorii lucrarii, etc. si cota de profit ordinara a antreprenorului + TVA-ul => preturi de deviz pe o categorie de lucrari mentionate ce corespunde cu pretul vanzarii de contractare a lucrarii respective.

Devizul pe categorii de cheltuieli evidentiaza cheltuielile ce contribuie la buna desfacere a lucrarilor constructie-montaj ( ex: cheltuielile pentru proiectare, pentru asistenta tehnica pe parcursul executiei lucrarii, cheltuieli cu studiu si executie de teren). Aceste cheltuieli se gasesc si-n devizul general.

Ø      devize pe obiecte - hala industriala, depozit, atelier, hotelier, bloc de locuinte. In acest deviz nu se fac noi calcule. De fapt acesta cuprinde o recapitulatie a datelor din devizele pe categorii de lucrari.

Ø      devizul general - reprezinta totalitatea cheltuielilor necesare pentru executia investitiilor si se desfasoara pe parti si capitole, o indica felul si destinatia cheltuielilor pe obiective de executat.

Partea I a devizului general cuprinde cheltuielile efectuate cu valoarea investitiei care duc la darea in functiune a obiectivului construit

Partea a II a se refera la cheltuielile pentru plata drepturilor salariale ale personalului unitatii ce se construieste si celelalte cheltuieli aratate-n devizul pe categorii de cheltuieli.

Partea a III a evidentiaza cheltuielile privind organizarea santierului al caror cuantum se determina prin aplicarea unei cote procentuale asupra valorii totale a devizului general.

Partea a IV a evidentiaza cheltuielile nerecuperabile provenite din efectuarea probelor tehnologice unde e cazul.