Metode si tehnici specifice in management

Metode si tehnici specifice in management

Metodele si tehnicile specifice de management sunt folosite in general de managerii de nivel superior al firmei pentru rezolvarea eficienta a unor probleme specifice. Tehnicile de management se deosebesc de sistemele si metodele de management prezentate mai sus in primul rand in ceea ce priveste sfera de cuprindere si complexitatea. Sistemele de management se refera la firma in ansamblul ei, iar tehnicile de management privesc realizarea unor atributii sau sarcini ce revin managerilor.

Cea mai folosita metoda pentru cunoasterea unei firme si rezolvarea unor probleme de perfectionare continua a organizarii si conducerii sale este metoda diagnosticarii. Diagnosticarea in management reprezinta operatiunea de stabilire cu exactitate a diagnosticului prin constituirea unei echipe multidisciplinare de manageri si executanti care vor identifica punctele forte si punctele slabe ale domeniului analizat sau ale firmei in ansamblu, cu evidentierea cauzelor care le-au generat si  finalizata cu recomandari corective sau de dezvoltare.

O firma este ca un organism viu. Cand boala ataca o parte a acestui organism, efectele se vor concretiza in reducerea profitului, sau a profitului potential, care este sursa de energie a firmei. Daca managerii vor recunoaste gravitatea simptomelor, vor incerca sa depisteze fie pe cont propriu fie apeland la specialisti, cauzele problemei, intocmai ca un doctor care isi examineaza pacientul pentru a determina ce nu este in regula cu acesta.[1] La fel ca in medicina si in management este deosebit de important ca managerii sa fie capabili sa diagnostigheze corect domeniul condus, pentru a putea fundamenta adecvat deciziile ce se impun.

Diagnosticarea poate fi abordata din doua puncte de vedere: atat ca o faza a muncii managerului in exercitarea sarcinilor de control-evaluare, cat si ca o metoda de sine statatoare utilizata de un grup de manageri pentru examinarea unei probleme mai complexe.

Analiza diagnostic a unei firme face aprecieri asupra ansamblului societatii dar si asupra unui compartiment sau a unor activitati, scotand in evidenta punctele slabe si punctele tari in vederea recomandarii a ceea ce trebuie eliminat sau corectat si ceea ce trebuie extins si dezvoltat. O astfel de metoda am utilizat in Capitolul II al lucrarii pentru a analiza Sucursala PECO Covasna pe principalele domenii.

O alta metoda utilizata frecvent in management este sedinta, cere consta in reuniunea unui grup de persoane sub coordonarea unui manager, pe o anumita perioada de timp, in scopul solutionarii unor sarcini cu caracter decizional sau informational.[2] Sedinta poate fi de informare, sedinta decizionala, de armonizare, de exploatare sau eterogena. Metoda sedintei este utilizata in toate societatile comerciale, regii autonome, la fiecare nivel managerial. Ea se recomanda in solutionarea problemelor care implica participarea pe plan informational, decizional sau actional, a mai multor persoane.

Delegarea, este o alta metoda folosita frecvent in management si consta in atribuirea temporara de sarcini de catre un manager unui subordonat, sarcini insotite de competenta si responsabilitatea corespunzatoare. Problema cheie in utilizarea cu succes a delegarii consta in solutionarea corespunzatoare a dilemei: incredere-control. Pentru aceasta se vor respecta o serie de reguli cum ar fi: sa nu se delege realizarea de sarcini de importanta majora, precizarea clara, in scris a sarcinilor, competentelor, responsabilitatilor, definirea cat mai clara a rezultatelor ce se asteapta prin precizarea criteriilor de evaluare, verificarea rezultatelor obtinute respectand competentele si responsabilitatile atribuite subordonatului.

Tabloul de bord, reprezinta un ansamblu de informatii curente, prezentate intr-o forma sinoptica, prestabilita, privind rezultatele principale ale activitatii avute in vedere si factorii principali ce conditioneaza eficienta ei. Contine de regula o serie de indicatori economico-financiari si poate fi utilizat de orice manager, de la orice nivel, insa nu exista un tablou de bord tip, valabil pentru toate functiile de conducere.

Cu tabloul de bord am trecut in sfera tehnicilor de management si voi prezenta in continuare cateva caracteristici ale tehnicilor de management.

Tehnicile de management sunt metode sistematice si analitice folosite de manageri in procesul de adoptare al deciziilor, de imbunatatire a eficientei, a eficacitatii si in special pentru a desfasura cele doua activitati esentiale ale managementului adica planificarea si controlul. Domenii ale managementului, cum ar fi planificarea firmei, marketingul, managementul contabil si cercetarile operationale folosesc in mare masura aceste tehnici putand fi numite si discipline.

Una din caracteristicile tehnicilor de management este aceea ca sunt sistematice prin aceea ca ele constau in metode specifice si deseori secventiale de abordare a problemei, oferind informatii pentru procesul de luare a deciziilor sau imbunatatire a eficientei operationale. Caracterul sistematic al tehnicilor ofera certitudinea ca fiecare etapa necesara rezolvarii unei situatii se efectueaza in maniera prescrisa. Abordarea sistematica combinata cu folosirea tehnicilor de management ofera un cadru in care managerii isi pot pune in valoare aptitudinile intr-un mod mai ordonat si mai categoric.

A doua dintre caracteristicile tehnicilor de management ar fi cea analitica. Tehnicile sunt analitice in doua sensuri. In primul rand tehnicile au fost fundamentate luand in considerare metodele sistematice si cantitative necesare pentru a face fata fiecarui aspect al unei situatii, cu scopul de a obtine rezultatul dorit. In al doilea rand, tehnicile sunt de obicei analitice in sensul ca ele supun  unei analize atente si sistematice situatii complexe, rezolvandu-le sub toate aspectele esentiale pe care le presupun. Acest proces de identificare si analiza faciliteaza aranjarea unei cantitati mari de informatii care la inceput de prezinta sub forma confuza, intr-o forma logica care ajuta la intelegerea si gasirea celei mai potrivite decizii.

Caracterul cantitativ al tehnicilor de management este dat de faptul ca acestea masoara in expresie numerica sau financiara ce se intampla in cadrul firmei si cuantifica previziuni ale tendintelor viitoare. Majoritatea deciziilor de management implica consideratii financiare, astfel ca tehnicile de management permit o cuantificare valorica a performantelor, previziunilor, planurilor si a informatiilor de control necesare pentru a evalua rezultatele obtinute comparativ cu obiectivele. Pentru analiza datelor, evaluarea diferitelor directii de actiune si pentru a indica decizia optima, care va determina obtinerea celor mai bune rezultate se folosesc metode statistice si matematice.

Caracterul obiectiv al tehnicilor de management deriva din obiectivitatea managerilor. Prin concentrarea asupra aptelor, prin supunerea acestora unei analize sistematice si prin cuantificarea acestei analize, tehnicile de management ajuta managerii sa fie obiectivi. Tehnici cum ar fi studiul pietei, previziunea si evaluarea muncii folosesc metode subiective in anumite limite. Cadrul analitic oferit de tehnicile in aceste domenii va asigura cel putin faptul ca orice element de natura subiectiva in procesul de luare al deciziilor este supus unei analize riguroase, aspect caracteristic oricarei tehnici aplicate adecvat.

Tehnicile de management ofera o baza pentru imbunatatirea performantelor manageriale. Principalul lor avantaj consta in caracterul sistematic, analitic si in majoritatea cazurilor cuantificabil. Ele devin operante printr-un ciclu continuu de colectare si analiza a datelor, formulare a problemelor, selectare a obiectivelor, identificare a cailor de actiune, construirea unor noi modele, compararea costurilor cu efectele si performanta, monitorizarea performantelor.[3]

Rolul tehnicilor de management este de a sprijinii procesul de adoptare al deciziilor, dar nu pot inlocui exercitarea gandirii de afaceri, aceasta constituind atributul esential al unui management general eficient.

Principalele domenii in care managementul general foloseste tehnicile sunt:

Planificarea - cu privire la planificarea firmei, organizarea, marketingul, vanzari, productie, managementul proiectelor, distributia, resursele umane, activitatea financiara.

Controlul - in ceea ce priveste costurile, marketingul, vanzarile, productia, administrarea salariilor.

Alocarea resurselor - cu privire la capital, numerar, forta de munca, facilitati tehnice.

Dezvoltarea resurselor - in special privind forta de munca, folosirea tehnologiilor informationale, extinderea automatizarii, mecanizarii, respectiv a tehnicilor perfectionate de productie si distributie.

Stiinta managementului - in special cercetarea operationala, sprijinirea planificarii, alocarii resurselor, solutionarea problemelor si adoptarea deciziilor.

Eficacitatea firmei - adica imbunatatirea eficientei si eficacitatii operatiilor.

Dintre acestea, domeniile esentiale in care tehnicile de management sprijina managementul general sunt planificarea (care implica previziunea) si controlul, adica initierea procesului de management general, respectiv monitorizarea performantelor cu scopul de a constata daca rezultatele planificate sunt realizate.