PLANIFICAREA STRATEGICA - MANAGEMENT URBAN

Planificarea strategica - MANAGEMENT URBAN

Formularea strategiei -trecerea de la misiune la planurile operationale

Componenta planului strategic

analiza ME,MI >>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

1.SWOT > 2.DIAGNOSTIC > 3.VIZIUNE > 4.MISIUNE > 5.sist de ob. strategice

Printre criteriile pe care le dorim de obiectivele dstrategice sunt realism(resurse,timp) si coerenta (masura in care aceste obiective acopera viziunea)

- este un proces cunoasterea MI,ME si se formuleaza diagnostic.

Pasii 1,2,3,4 ai planului strategic se revad dupa formulare sistemului de obiective strategice

Pentru asigurarea acoperirii viziunii.

Pas 5 - luarea optiunii strategice :

- problema resurselor

- timp

- revizuire M si V

- revizuire MI,ME > riscuri si oportunitati

Fundamentul managementului > prin resursele pe care le am ating scopul.Daca nu >>

Se reexamineaza relatiile din obiectivul strategic: restructurare (o alta structura a sistemului ).>

• renuntare la un obiectiv,
• reformulare obiectiv,
• concatenare(inlantuire)
• separare obiective

Obiectivele strategice se exrpima in etape in timp si sunt evaluabile>eveniment neprevazut.

Schimbarea unui sistem cu un alt sistem se face prin :

1.schimbarea relatiilor sau 2.modificarea relatiilor si schimbarea unor ob.

>> substituirea sistemului de obiective strategice cu un altul

> luarea optiunilor strategice.Etapa cea mai sensibila > intervine experienta

>>> un sistem de obiective strategice ce incape in timp,duce la viziune si cu resursele pe care le avem.

CONSTITUIREA STRATEGIEI

o strategie e un plan , produs al planificarii strategice.

- se face pe termen lung sau mediu

- strategia asociaza urmatoarele elemente ala sistemului de ob.strategice

directii de actiune

estimare ca tipuri si evaluare ca si cantitate de resurse necesare pt.desfasurarea actiunilor

ordonare in timp a actiunilor

modele institutionale (structuri capabile sa desfasoare directii de actiune)

modalitati de control (in ceea ce priveste procesul de desfasurare a actiunilor)

In evaluarea strategica resursele se compara (estimeaza) pe CLASE

De 3 (scump,mediu,putin) sau de 5 (f.mult,mult,mediu,putin,foarte putin)

La GEVER - pt.actiuni > lungi,foarte lungi,medii,scurte,foarte scurte

Construirea strategiei > asocierea de ob.strategice cu sistemul de dir.de actiune.

2 3 4

da1 da2 da3 da4 > nu se valorifica faptul ca ob.str.sunt un sistem

O directie de actiune presupune un sistem de actiuni.

Se definesc atatea directii de actiune a.i.ele sa formeze un sistem care sa conduca la un sistem de obiective folosind resursele eficient.Obiectivul este o tinta , o stare,definite prin adjective subordonate cu rol atributiv.Obiectivul nu este o actiune.Depaseste verbele substantivizate.

Functionalitatea urb.e caract.de obiective majore/strategice/subobiective

Cu cat ma apropii de V,M, am elemente mai putine dar mai specifice > economie a zonei dezvoltata pe subzone.

Relatii intre - directiile de actiune si intre acestea si obiectivele strategice.

Sistemului de ob.str ii asociem un sist.de directii de actiune(model).

O directie de actiune este un ansamblu de actiuni ce:

- se conditioneaza unele pe altele

- se succed

- utilizeaza acelasi gen de resurse

Clasificarea directiilor de actiune dupa :

1. nr.de ob la care duce (duc la un ob.sau la mai multe ob.)
2. costul in resurse (mai scumpe sau mai ieftine)
3. durata de actiune (mai scurta sau mai lunga )
4. importanta directiei de actiune (mai imp.sau mai putin imp.)
5. consumul de resurse (financiare si tehnologice)

Directiile de actiune poate avea asupra unui ob. - un aport major

- un aport minor

Pot contribui la mai multe ob.decisive > contributie minora (resursele nu sunt eficient folosite) /majora

Obiectiv impartit=ob.atins de mai multe directii de actiune (daca e rezult.mami multor dir.de act.imp.)

Ex.: directie de actiune : elaborarea sist.semne de circulatie

: organizarea traficului in ceea ce priveste un sist.de sensuri

unice

Circulatie segregata>obiectiv.

Reteaua stradala e suportul activitatii urbane.

Ea se poate modifica pentru : trafic

Mai buna utilizare a solului

Ingustarea strazii - alei pietonale,plantare pomi

2.restructurarea economica (a II-a megatendinta)

- regandirea tuturor relatiilor ce implica o schimbare

- 1973, criza petrol - sua dezastru, japonia profita(automobile ce consuma putin) - cumparatori atenti => atentie la optiunile consumatorilor

- Romania: carbunele e subventionat 94%

- scade predictibilitatea

- ex.de restructurare economica :trecere de la economie detinuta de stat la o economie de piata

- reasezarea relatiilor intre economii stimulate / ingreunate de puterea economica (companiile nationale)

- este o componenta importanta a schimbarilor

Restructurarea economica = reasezarea relatiilor dintre activitati.

3.Progresul tehnologic (a IiI-a megatendinta)

Progresul tehnologic

- grabeste uzura morala a produsului

- au fost inventate produse mai bune

- segmentarea productiei (modularizare) pentru a face fata uzurii morale a

produsului => game de produse , schimbari introduse treptat

- tehnologia este domeniul in care creativitatea devine din ce in ce mai bine platita

=> mutatie in materie de valoare intre teren si casa la linia de productie (mai

scumpa); ex:cost linie Fuji > costul terenului.

Ne intereseaza influentele progresului tehnologic in :

Transport (mai mult, mai ieftin, mai repede)

IT - Tehnologia informatiei

1. PROGRESUL TEHNOLOGIC IN TRANSPORTURI

Se transporta mai mult(organizare),mai repede, mai ieftin, mai sigur, mai eficient

Mai ieftin > datorita tehnologiei si faptului ca se transporta mai mult.

Exista transport nautic, pe cale ferata .

- azi se transporta mai putin minereu de FE > se prelucreaza la locul de extractie

Mai eficient > cost plus viata produselor finale

Produse transportabile in containere (containerizarea transporturilor) > schimbarea tipului de transport > scurteaza timpul de transport > creste importanta nodurilor intermodale.

Tehnologia permite trierea.

Eficienta > repartizarea containerelor.

Costurile de transport sunt mari sau foarte mari > avand in vedere faptul ca economia nu mai creste ca in anii 60-70 tarile nu isi mai permit sa creeze sisteme de transport.

Progresul tehnologic > preformante, gestiune

Transporturi alternative

- orasele constata ca potentialul de dezvoltare il au zonele portuare, aeroportuare, garile => dezvoltare a acestor noduri. => localitati noi: EDGE CITY, ex: in America intersectia autostrazilor cu aeroportul

- aeroporturile - in afara orasului

- din ce in ce mai mari

- corelarea lor cu orasul > dezv.infrastructurii terestre de legatura: cai

ferate, strazi

datorita procesului tehnologic si segmentarii productiei > marfuri cu volum mic > sistem in ceea ce priveste distributia produselor JIT (just in time)

- apar zone de depozitare si distributie, montaj langa aeroporturi => infrastructura necesara: birouri, facilitati bancare, centru de conferinte, targuri, hoteluri, etc. Apare astfel un oras fara nume sau "GHOST CITY" (nu are adresa)

2.PROGRESUL TEHNOLOGIC IN TEHNOLOGIA INFORMATIEI

- toate previziunile au fost depasite

- cantitate de informatie foarte mare, transportata repede si ieftin.

- rolul informaticii e din ce in ce mai mare > valoare

- stocam, prelucram cantitati din ce in ce mai mari de informatie.

- se multiplica exponential resursele - retea invizibila

- Instrumente de prelucrare a informatiei > 1982 primul PC / 1990 Romania

telefoane mobile > mijloace de comunicare se unesc (fax+tel; celuler+poze;..)

- expansiunea pietei e foarete mare astfel incat raportul cerere/oferta nu apuca sa fie

cuantificat > comenzi internet

- IT e o forta puternica in procesul de globalizare

- capacitatea omului de a prelucra informatia

- cercetatorii au constatat ca desi se poate comunica in timp real la distante mari afacerile se fac tot fata in fata. Totusi scade numarul de deplasari.

- Informatia a facut posibila dematerializarea marfurilor (avem produsul financiar - cifra,data,optiune futures)

>>> destinatiile devin aeroporturile(Edge City) si nu orasele

>>> orasul sufera - privat de unii clienti (impact asemanator cu al

hipermarketurilor asupra micilor comercianti, sau asupra orasului ca entitate).

- circulatia imaginii > globalizarea modului de viata > disparitia unor culturi

- deceniu semnificativ '70-'80; criza petrolului('73-'74) >> dependenta de o singura

sursa de energie >> probleme mari SUA

- "Clubul de la Roma" (un "Think Tank") publica raportul " limitele cresterii": daca lumea isi continua modelul de dezvoltare adoptat, bazat pe expansiune, va veni un moment nefericit. Planeta este secatuita > nevoie de resurse noi sau de modele de dezv.

- apar partidele ecologiste

- raportul : efect > mobilizarea societatii civile > se cauta noi surse de energie (solara, eoliana,etc..)

- schimbarea poluarii din poluare gen I la poluare gen II:

gen I : surse identificabile, efecte la scara redusa, reversibila prin interventia

omului, actiune limitata in timp,responsabilul plateste pagubele

gen II: surse necunoscute, imprastiere, difuzie, efecte globale, nu se poate

masura (gaura de ozon), efectele sunt foarte greu reversibile

- efecte sociale: partidul ecologist german primul din Europa, miscari politice rare si de exceptie

- 1980 UN-intrunire mondiala > Raportul BRUNPLANPT "viitorul nostru comun"

- 1987 prima elaborare.A stat la baza reuniunii de la Rio '92 si s-a sprijinit pe

raportul de la Roma. > dezvoltare durabila

- dezvoltare durabila:

tip de dezvoltare ce asigura satisfacerea nevoilor generatiei prezente si generatiei viitoare permitandu-le dreptul la optiune / alegeri privind modelul de dezvoltare.

- aduce in discutie relatia dintre dezvoltarea ec, soc, si pb de mediu (~SWOT)

- cel mai de succes concept preluat in discursul politic dar greu de pus in practica.>>satisfacerea nevoilor de baza ale omului altfel economia va exploda si va dauna si mediului; (nevoile esentiale : hrana, adapost, asistenta sanitara, haine, loc de munca, educatie)

- amenajarea teritoriului - expresia spatiala a politicilor ec, soc, culturale si ecologice

- 2002(dupa 10 ani) Summit Johannesburg - agenda 21 > principiul de baza = ganditi la scara mare aplicati local ("think GLOBALY act LOCALY")

- 1974 la Montreal a avut loc Habitat I (impulsionat de sectorul de constructii pentru productie de materiale) legat de problema locuirii in lume

- aceasta initiativa reluata la 1996 Istanbul: Habitat II ce se ocupa si de urbanizare si care a facut posibila aparitia altui raport: "Global Report"; examineaza alta problema: mai mult de jumatate din populatia globului traieste in orase. Probleme:

-saracia urbana mai mare decat saracia rurala;

-exodul>urban in tarile mai putin dezvoltate;

-starea de sanatate in pericol -> studierea sperantei de viata

-poluarea in oras

-segregarea functionala(spatiala)