Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane

PROIECT LA INGINERIA SI MANAGEMENTUL VALORII

management



+ Font mai mare | - Font mai mic



PROIECT LA INGINERIA SI MANAGEMENTUL VALORII



Cap 1. Prezentarea generala a firmei

1.1. Istoricul evolutiei unitatii analizate

Constituirea intreprinderii Chimica a inceput in anul 1937, sub denumirea de " Statia de incercare Astra " lucrarile fiind conduse de Directia uzinelor Resita pana in 1938 cand au fost preluate de societatea anonima " Astra " vagoane armament si munitie Bucuresti prima fabrica romana de acest gen.

De la infiintare si pana in prezent intreprinderea a avut mai multe denumiri astfel:

La infiintare Statia de incercare " Astra " nume care l-a avut pana la nationalizare.

Uzinele Tanantul din 1948 - 1951

Fabrica Chimica nr. 14 Orastie din 1951 - 1961

Fabrica Chimica Orastie din 1961 - 1972

Uzina Chimica Orastie din 1972 - 1973

Intreprinderea Chimica Orastie din 1973 - 1991

Plastor Orastie din 1991 - 1992

S.C. Chimica S.A. Orastie din 1992 ; inregistrata in baza legii 31/1990 la Registrul Comertului sub nr. J 20/134/1991 avand codul fiscal R 2148292

1.2. Obiectul de activitate

Activitatea societatii se inscrie in ramura productiei articolelor de mase plastice si spume poliuretanice cod 252 in conformitate cu Nomenclatorul activitatilor C.A.E.N.

Obiectivele de activitate sunt definite in Statutul Societatii, si sunt inregistrate si codificate in conformitate cu Nomenclatorul activitatilor C.A.E.N. la Camera de Comert si Industrie a judetului Hunedoara..

Dupa 1989 , obiectul de activitate a firmei a suferit o serie de modificari, implicit si dinamica productiei s-a modificat: a disparut de pe piata producatorul de autoturisme Oltcit, au aparut in schimb Coca Cola Romania, Quadrant - Amroq Beverages (producator al bauturilor Pepsi, Mirinda, Seven Up pentru piata romaneasca) si o serie de producatori straini de bere care a intrat pe piata romaneasca. La productia in lohn se remarca colaborarile cu 2 firme straine: Salomon Franta si Starplast Israel, cu prima dintre ele formand o societate comerciala mixta care isi desfasoara activitatea in acelasi sediu cu SC Chimica SA.

1.3. Profilul activitatii si obiective

Obiectul de activitate al firmei este:

A. Produse injectie din mase plastice:

o   piese auto pentru: autoturisme, camioane, tractoare

grila de ventilatie

ornament lateral stanga/ dreapta

perete incalzire

suport radio - casetofon

consola

carcasa frana de mana

ornament maner hayon

ansamblu consola centrala

aparatori noroi spate stanga/ dreapta

aparatori noroi fata stanga/ dreapta

cutie acte

grila capota

volane

parte bare parasoc stanga/ dreapta

parte centrala bara parasoc spate/ fata

cutie port obiect

cotiera curbata fata

o   navete pentru: sticle, produse de patiserie si panificatie, legume-fructe;

o   bunuri de larg consum: galeti, lighiane, cani, pahare, tavi;

o   ambalaje pentru medicamente si produse cosmetice;

o   fitinguri PVC.

B. Produse din spume poliuretanice

C. Bidoane si butoaie - cu capacitati intre 0,3 - 63 litri

D. Matrite pentru injectie mase plastice

E. Oxid galben si rosu de fier, pentru industria de lacuri si vopsele

1.4. Tendintele firmei in viitor

Scopul firmei in viitor este, in primul rand, mentinerea dominatiei pe piata interna si patrunderea pe mai multe piete externe (un rol important in acest sens il pot avea tarile din regiune). Acestea sunt corelate cu o serie de indicatori care trebuiesc imbunatatiti.

Dintre acestia amintim: in prezent, per ansamblul produselor firmei, SC Chimica SA Orastie detine o cota de 18,5 % din piata interna si se doreste cresterea acesteia in urmatorii 2 ani la 22%. Cotele pe tipuri de produse se prezinta astfel:

la producerea de repere auto,societatea detine o cota de piata de aproximativ 40 %, iar pe fondul concurentei care se manifesta, in special, din exterior (cazul Dacia, in care cresc exigentele firmei Renault), pe viitor obiectivul este doar mentinerea acestei cote de piata;

la producerea bunurilor de larg consum, cota de piata detinuta este de 19%. Odata cu introducerea unei noi game de produse, in 2009 se estimeaza ca aceasta cota se va situa la 25% din piata interna.

Cap 2. PREGATIREA ANALIZEI INGINERIEI VALORII

2.1. ALEGEREA OBIECTULUI CU CONSIDERENTE DE MARKETING

Obiectul de proiectat ales il reprezinta ambalajele din mase plastice si anume dintre acestea NAVETA TRANSPORT PAINE MODEL 4, avand la baza urmatoarele criterii de selectie :

costul specific al proiectarii si implementarii produsului este de 3.338 RON

costurile de intretinere si reproiectare ale produsului sunt mici;

volumul de munca necesar aplicarii Ingineriei Valorii este de 30 zile.

Scopul acestui produs este de a face cat mai usor transportul painii .

Acest produs se va reproiecta .

2.2. CONSTITUIREA GRUPEI DE LUCRU

La realizarea acestui produs participa :

departamentul tehnic - proiectantii din Atelierul de Proiectare, Serviciul tehnic, Sectia Scularie ( in prima faza de pregatire a fabricatiei si normare).

DEPARTAMENTUL ECONOMIC

DEPARTAMENTUL DE CALITATE

DEPARTAMENTUL DE VANZARI

Dintre toti acestia cei care au munca foarte grea sunt cei de la departamentul tehnic.

2.3. elaborarea programului de lucru

Elaborarea programului de lucru sa facut cu ajutorul unui grafic Gantt prezentat mai jos :

Denumire activitati / Saptamana

Se ia decizia modificarii matritei de injectie

Modificarea  desenelor

Pregatirea executiei

Executia modificarilor

Se verifica standardul de calitate

Se pune in vanzare

La acest grafic as dori sa adaug urmatoarele comentarii :

ÿ     Modificarea desenelor se face de catre proiectanti in decurs de 2 saptamani

ÿ     Pregatirea executiei se face parcurgand mai multe etape :

y     Se realizeaza fisele tehnologice

y     Se face calculul de materiale

y     Se face comanda de materiale

y     Se face normarea lucrarilor si a operatiilor

ÿ     Executia modificarilor - operatia se face la Sectia de Scularie conform desenelor de executie, conform fiselor tehnologice si gamelor / fiselor de executie. Din punct de vedere tehnic se parcurg urmatoarele etape :

y  Se desface scula

y  Se demonteaza

y  Se iau piesele

y  Se executa modificarea :

v      Frezat

v      Strunjit

v      Filetat

v      Eroziune

v      Lustruit, etc.

Cap 3. INFORMAREA ASUPRA PRODUSULUI

3.1. Determinarea necesitatilor social-economice pe care trebuie sa le satisfaca produsul

Se porneste de la tema de proiectare a produsului care este confruntata cu necesitatile reale, corectata si completata, pentru ca la sfarsit sa fie stabilit nivelul optim al valorilor variabilelor de performanta.

Valoarea produsului sau valoarea de intrebuintare VI a produsului se poate defini ca o masura a

satisfacerii nevoilor sociale ale consumatorilor. Ea include trei forme ale valorii:

VI=Vu+Ve+Vs unde:

Vu - valoarea de utilizare, care reprezinta proprietatile produsului care satisfac necesitatile tehnice, tehnologice sau economice ale utilizatorului. Este materializata prin functiile produsului si prin valoarea parametrilor acestei functii.

Ve - valoarea estetica ce insumeaza valoarea insusirilor produsului care ii dau aspectul estetic.

Ve - valoarea de schimb care consta in proprietatile sau calitatile unui produs care il fac sa poata fi schimbat cu alt produs sau in epoca moderna sa fie cumparat cu bani. Valoarea de schimb este influentata si de primele doua valori amintite: valoarea de utilizare si valoarea estetica.

Vom considera ca valoarea de intrebuintare este pretul produsului, care este de 37.600 RON.

Functia globala Fg a produsului este de a permite transportarea in bune conditii a painii, de a permite depozitarea acesteia pe o perioada scurta de timp, de a asigura o manevrare cat mai usoara.

3.2. definirea produsului din punct de vedere tehnic

Din punct de vedere tehnic produsul se realizeaza in urmatoarele etape :

Proiectare

Injectare

Modificarea sculei

Vom prezenta in continuare tehnologia de productie a acestui produs .

La nivelul Director Tehnic, Serviciu Proiectari, Sef Serviciu Tehnic, Sef Sectie Scularie se ia decizia modificarii matritei de injectie a produsului NAVETA TRANSPORT PAINE MODEL 4.

Modificarea este necesara deoarece este o cerere mare de produse si rezulta 2 posibilitati

  • Fie se mai executa o scula noua care costa mult, dureaza mult, ocupa inca o masina de injectie
  • Fie se modifica scula in vederea cresterii productivitatii la masina de injectie

Modificarea se face prin schimbarea (placarea) partii active, care formeaza produsul, dintr-un material special BzBe (bronz beriliu) cu proprietati foarte bune de transmitere a caldurii. Astfel la injectie scula trebuie sa fie incalzita la aproximativ 70 100 grade celsius pt. a usura curgerea materialului in timpul injectiei. Dupa ce piesa a fost injectata materialul trebuie racit cat mai repede (solidificat). Scula de injectie are un sistem de gauri de racire legate la apa, la retea .

Se pune langa masina un agregat care are 2 rezervoare :

Ø      Unul cu apa fierbinte in permanenta

Ø      Unul care raceste apa pana la 1 2 grade celsius

Ambele rezervoare sunt dotate cu pompe care introduc apa sub presiune printr-un distribuitor cand calda, cand rece, in functie de cum cere ciclul de injectie.

CICLUL DE INJECTIE pentru o matrita nemodificata este urmatorul :

Inchiderea sculei pe masina de injectie

Injectarea materialului

Racirea produsului

Deschiderea sculei

Extractia produsului

Daca se modifica scula , atunci, datorita agregatului, scula se incalzeste foarte repede la inchiderea matritei si imediat dupa injectia materialului plastefiat se trece automat pe apa foarte rece si sub presiune mare asfel incat se reduce durata unui ciclu de injectie de la 3 minute la 1minut si 20 de secunde rezultand practic o crestere a productivitatii.

Prin modificarea sculei, prin placarea cu BzBe, la executie se modifica si grosimile de produs, in special la nervurile de intarire ale produsului, rezultand o greutate mai mica pe produs si implicit un pret atractiv pentru clienti.

3.3. determinarea costurilor pe operatii Si componente

Deoarece ne aflam in cazul reproiectarii unui produs existent preturile si costurile vor fi obtinute din evidenta contabila a Departamentului Financiar - Contabil fiind prezentate mai jos.

Pretul unei navete este :

Natur ( granule ) 11.9 RON

Macinatura 9.40 RON

Inscriptionata ( natur ) 125.000 lei

Costul unei scule noi de injectie este de 300.000 RON t

Total costuri   3.338 RON

Cap 4. analiza valorii

4.1. determinarea funcTiilor

Determinarea functiilor componente ale functiei globale se determina ca valori de intrebuintare elementare, acestea fiind derivate din necesitatile social-economice.

4.1.1. Definirea fctiilor produsului

In aceasta situatie se va tine cont de sfera notiunii de "functie" si de si de categoriile de functii ale produsului, de corelatia calitate functii specifica sistemelor ingineresti.

Functia globala a unui produs cuprinde :

functii de performanta (definesc direct valoarea de intrebuintare a produsului):

o        functii finale (pentru care produsul a fost special construit)

o        functii colaterale (pentru care produsul nu a fost construit ; au caracter general pentru orice produs)

functii intermediare (definesc indirect valori de intrebuintare a produsului; ele sunt cerute de sistemul insusi)

Pentru o mai buna si usoara intelegere a notiunii de functie, redam definitia ei formulata in diverse lucrari (H. Popa -"Ingineria industriala. Manual pentru uzul studentilor"):

In general, o functie exprima transformarea unor anumite intrari U ale sistemului S in anumite iesiri Y, adica ceea ce face (poate face), ceea ce realizeaza (poate realiza) sistemul.

Functia este un rezultat al proprietatilor produsului capabile a satisface o necesitate sau a se vinde.

Functia este calitatea unui produs care determina efectul sau utilitatea, calitate care face din corpul obiectului o valoare de intrebuintare.

Fiecare obiect are, de regula, mai multe functii Fj, j=1,2, . ,N. Fiecare functie are o valoare de intrebuintare, Vij, iar suma valorilor de intrebuintare ale functiilor reprezinta valoarea de intrebuintare a produsului VI.

Functia globala Fg a produsului este de a permite transportarea in bune conditii a painii, de a permite depozitarea acesteia pe o perioada scurta de timp, de a asigura o manevrare cat mai usoara.

F1: asigurarea disponibilitatii produsului

F2: asigurarea unui transport usor

F3: asigurarea unei greutati proprii reduse

F4: asigurarea ergonomicitatii (dimensiuni reduse)

F5: asigurarea non-poluarii mediului inconjurator

F6: asigurarea reciclabilitatii

F7: asigurarea fiabilitatii

F8: asigurarea mentenabilitatii

F9: asigurarea esteticii produsului

4.1.2. Determinarea ponderii Pf a functiilor in functia globala Fg a produsului

Determinarea ponderilor este foarte importanta pentru optimizarea competitivitatii sortimentului . Datorita incomparabilitatii unor functii atat de diferite ale unui produs singura posibilitate de ierarhizare a importantei acestora ramane compararea lor doua cate doua utilizand o matrice patrata.

Fazele determinarii ponderii functiilor sunt urmatoarele :

Ø      se atribuie tuturor functiilor definite ponderea 1 ( nivelul cel mai scazut ) pe diagonala matricei ;

Ø      se compara succesiv functia "coloana" cu functia "rand" din punctul de vedere al unei piete nediferentiate, marcand in casuta corespunzatoare :

cifra 1 daca functia "coloana" este considerata mai importanta decat functia "rand" ,

cifra 0 daca functia "coloana" este considerata mai putin importanta decat functia "rand"

aplicand la nevoie principiul cronologic conform caruia la ponderi egale ale celor doua functii comparate devine mai importanta functia ce trebuie realizata mai devreme pentru ca functia globala sa fie indeplinita;

Ø      se obtin pentru piata nediferentiata ponderile pF ale functiilor in functia globala prin insumari pe coloanele matricei, la nevoie reluand comparatiile pentru ca ponderile pF sa fie distincte ;

Ø      se cuantifica functia globala a produsului Fgi prin insumarea ponderii functiilor componente

Fgi = ∑ pF

Ø      la nevoie pentru piata diferentiata ponderile pF ale functiilor in functia globala se corecteaza cu coeficienti de importanta Cisn ( ∑ Cisn = 1 ) , fiind posibila orientarea diferentiata a conceptiei, productiei si vanzarii produsului global prin ponderile de segment / nisa pFsn = pF * Cisn ale functiilor sortimentului respectiv .

Matricea patratica cu ajutorul careia s-a apreciat importanta relativa a functiilor se prezinta in tabelul de mai jos .

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

pf

Cisn

Pfsn

= 45 puncte

4.2. Analiza criticA a funcTilor Si costurilor pentru produs

Analiza critica a functiilor si costurilor functiilor are la baza corelatia optima intre costurile functiilor Cif [ EUR / functie] si ponderea Pf a functiilor, fata de care se identifica abaterile defavorabile.

4.2.1. Determinarea corelatiei costuri / ponderi ale functiilor

Determinarea corelatiei costuri / ponderi ale functiilor, inseamna calculul costurilor ideale care se face prin compararea ponderii functiilor in functia globala Fg a produsului, cu ponderea costului functiilor Cif in costul complet Cci al sistemului .

Nr. crt

Componente

Cost

lei / buc.

Functii / Ponderi

Observatii

F1

F2

F3

F4

F5

F6

F7

F8

F9

Natur

( granule )

Macinatura 

Inscriptionare

( natur ) 

scula noua

Cost complet

4.2.1. Determinarea costurilor ideale si compararea acestora cu costurile reale

Costul ideale ale functiei Fi:

Cif.id = pf *   / / unde:

pf - ponderea costului unei functii;

- suma ponderilor;

Cci  - costul complet al sistemului [lei].

CiF1 = 1 * 333,8/ 45 = 7.41

CiF2 = 5 * 333.8 / 45 = 37.08

CiF3 = 7 * 333.8 / 45 = 51.92

CiF4 = 2 * 333.8 / 45 = 14.83

CiF5 = 6 * 333.8 / 45 = 44.50

CiF6 = 9 * 333.8/ 45 = 66.76

CiF7 = 8 * 333.8 / 45 = 59.34

CiF8 = 3 * 333.8 / 45 = 22.25

CiF9 = 4 * 333.8 / 45 = 29.67

Prin compararea costurilor reale ale functiei globale cu cele ideale trebuiesc modificate acele costuri reale care depasesc cu mult costurile ideale ale functiei globale si in consecinta se va trece la reproiectarea sistemului. Se vor opera modificari astfel incat costurile reale sa se apropie cat mai mult de cele ideale.

Cap 5. analiza produsului reproiectat

5.1. analiza tehnicA , tehnologicA

Punctele de verificat privind produsul, sunt:

Ø      Compozitia;

Ø      Caracteristici chimico-fizice (valori nominale, tolerante);

Ø      Caracteristici dimensionale (valori nominale, tolerante);

Ø      Norme de referinta pentru teste;

Ø      Caracteristici functionale;

Ø      Caracteristici senzoriale;

Ø      Conditii de utilizare;

Ø      Caracteristici de durata si fiabilitate;

Ø      Conditii de manipulare, inmagazinare,;

Ø      Obligatii prin lege si norme aplicabile (de protectia muncii, protectia mediului).

Campion de referinta

In cazul in care exista un campion de referinta de la client, se procedeaza la efectuarea unei serii de probe cu scopul de a avea maximum de informatii posibile despre produsul in cauza. Trebuiesc specificate pentru eventualele norme/metode de utilizat pentru teste.

Compatibilitate produs/proces

In cazul in care nu exista APR pentru produse similare, sau in cazul inexistentei unor produse standard apropiate care se pot modifica, trebuie verificata compatibilitatea produsului solicitat cu procesele utilizate in acel moment.

In cazul incompatibilitatii, se impune verificarea oportunitatii de a achizitiona noi tehnologii, instalatii, masini, instrumentar, know-how, implicand in acest scop toate functiunile interesate.

Puncte critice produs

Definirea documentata, a punctelor critice ale produsului

Ø      gramaje 700 -1,5 kg

Ø      legare termica;

Ø      foarte dens si rigid

5.2. analiza ergonomicA, esteticA Si ecologicA

Produsul este fabricat din materii prime naturale, deci functia de ecologitate este pe deplin satisfacuta.

Produsul este realizat in functie de cererea clientului in mai multe culori.

5.2. analiza economicA

Produsul reproiectat va costa 300 lei dar acestpret nu este foarte mare pentru cei carora le este destinat produsul .

produsul poate avea gramaje diferite 700 -1,5 kg in functie de cererea clientului.

Cap 6. selecTia variantei optime

criterii de selectie

Criteriul de selectie este cel in functie de costuri

selectia solutiilor finale optime

La solutia finala optima se ajunge cumparand materii prime mai ieftine iar in final produsul reproiectat va costa 300 lei

Cap 7. program de aplicare a noii soluTii

Saptamana /

Denumire activitati

Cunoasterea produsului reproiectat

Determinarea functiilor produsului

reproiectat

Det. ponderii pf a functiilor in Fg

Det. costurilor

Clarificarea motivelor care au dus la alegerea solutiilor

Verificarea proiectului si acceptare acestuia

Executia produsului reproiectat



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3861
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved