COMUNICAREA IN GRUP

COMUNICAREA IN GRUP

Comunicarea inseamna un schimb de mesaje care circula intre emitatori si receptori fiecare jucand un rol succesiv in care se utilizeaza un cod, un limbaj care formeaza canalul mesajului (voce si corp). In cazul comunicarii in grup calitatile de emitatori sau receptori presupun o amplificare a expunerii si a transmiterii de informatii prin echivalenta cu numarul membrilor grupului (in cazul unui grup ideal) fiind astfel mai dificil (datorita numarului mare de legaturi care se stabilesc intre E si R sau mai usor (tocmai din cauza existentei acestor multitudini de relatii nu se pot tine seama decat de informatiile strict necesare) de comunicat.

Avantaje

Avantajele comunicarii in grup fata de comunicarea individuala sunt evidentiate cel mai bine din perspectiva decizionala, sub aspectul rezolvarii de probleme, al gasirii unor solutii in planul pragmatic al comunicarilor profesionale deoarece:

Informatia este mai ampla - cantitativ exista informatii, experiente, investigari ale mai multor indivizi.

Solutiile gasite sunt mai multe - desi este imposibil sa fie toate acceptate si puse in aplicare probabilitatea de a o gasi si de a o alege pe cea mai buna este mai mare decat in cazul unor comunicari individuale (desigur, exista si exceptii).

O productivitate mai inalta - comunicand si lucrand impreuna motivatiile pentru munca cresc.

Dezavantaje

Dezavantajele comunicarii in grup presupun:

Decizii riscante sau amanarea luarii lor - in cazul comunicarii in grup impartirea responsabilitatilor (ca asumare a responsablilitatilor de grup) usureaza adoptarea deciziilor cu un grad mai mare de risc decat in cazul comunicarilor individuale (ca raspuns favorabil al fiecarui individ in comparatie cu teama de a fi 'catalogat' drept conservator sau ca tendinta de autoprotejare sociala - in caz de esec vina este a tuturor si a nimanui in mod special), sau , s-a constatat ca, de multe ori, grupurile prefera sa discute (ca dilutie si neasumare a responsablilitatilor de grup, grupul insusi asteptand ca raspunderea directa sa revina unui subgrup sau unui individ singular pentru ca vinovatia in caz de esec sa fie unilateral conturata ) in loc sa stabileasca sa actioneze.

Timp mai mult necesar in luarea unor decizii (atat in ceea ce priveste enuntarea problemelor cat si in ceea ce priveste solutionarea lor).

Presiune grupului poate duce, uneori, la luarea unor decizii mediocre - este cunoscuta tendinta de uniformizare care determina ca solutiile bune (in cazul cel mai rau) sa nu fie acceptate intr-un context mediocru (aceasta perspectiva este de nedorit).

Factorii care influenteaza eficienta grupurilor

Coeziunea grupului - ca o modalitate de exprimare a fortei care exista intre membrii grupului.

Noua psihlogie pune accentul pe trei elemente care pot impulsiona nivelul capacitatii de coeziune (in formalizarea care priveste productivitatea grupului si satisfactia membrilor ei): asertivitatea - ca si capacitate de comanda specifica competentei sociale (opusa agresivitatii si comportamentului pasiv); gratificatia si sprijinul - care reusesc sa incurajeze atractia interpersonala. In situatii de grup sprijinul inseamna, in primul rand, sustinerea celorlalti intr-o situatie sau relatie (elogiul, aprobarea, simpatia, incurajarea - ca mesaje verbale sau tonul, inclinarea capului, surasul ca si comunicare nonverbala etc.).

Cantitatea si calitatea grupurilor - ca variabile independente care determina ca un grup sa aiba o productivitate mai mica sau mai mare.

Numarul membrilor grupului, eterogenitatea sau omogenitatea membrilor, status-rolurile, compatibilitatea membrilor etc. sunt factori esentiali care determina comportamentul de grup.

Un grup ideal din punctul de vedere al procesului comunicarii este format din 5-7 persoane.

Mediul in care lucreaza grupul respectiv formeaza o alta variabila independenta care influenteaza reactiile socio-profesionale ale grupului.

Sarcinile (obiectivele) de indeplinit (natura sarcinii, timpul de rezolvare, locul in care este necesar sa fie solutionata, gradul de dificultate al acesteia etc.) reprezinta o alta variabila relativ independenta care determina modul de actiune al grupului.

Modalitatea de conducere (autoritar, democratic, permisiv) a grupului este un factor (controlabil) care influenteaza toate actiunile grupului ducand, pana la urma, la productivitatea reala a grupului.