ESECUL LA INVATATURA SI PREVENIREA LUI

ESECUL LA INVATATURA SI PREVENIREA LUI

NOTIUNEA DE 'ESEC SCOLAR'

Esecul scolar cronicizat determina efecte negative:

in plan psihologic individual - alterarea imaginii de sine

in plan social - stigmatizare, marginalizare sociala

Clasificare:

a)      esec scolar de tip cognitiv (nerealizarea obiectivelor pedagogice)

atesta niveluri scazute de competenta, rezultate slabe la examene

se explica prin:

T    intarzieri in dezvoltarea intelectuala

T    neajunsuri in plan motivational, volitional si operational

nivel scazut de aspiratii si expectante; posibilitati scazute de vointa, absenta unor deprinderi de munca sistematice, insuficiente la nivelul operatiilor logic abstracte ale gandirii (incompetenta de limbaj, de relationare informatii, absenta spirit critic sau dialectic de gandire, slaba capacitate de concretizare etc.)

b)      esec scolar de tip necognitiv (inadaptarea elevului la ambianta scolara)

elevul dezadaptat la mediul normativ recurge la abandonul scolii

cauze:

T    probleme individuale de natura afectiva (teama, repuslie fata de scoala)

T    determinari psiho-nervoase de natura cognitiva

hiperexcitabilitate, dezechilibru emotional, impulsivitate excesiva, autism

In functie de perseverenta si amploarea manifestarii, avem:

fenomen cu caracter episodic

fenomen de durata

sau

de amplitudine redusa (insucces partial), care necontracarat duce la:

caracter generalizat (lacune grave in cunostinte, absente, aversiune fata de invatatura, dispret, bufonerie)

false esecuri - insuccesul reprezinta o notiune subiectiva (acelasi rezultat obtinut de doi elevi poate fi perceput in mod diferit in functie de:

T    nivelul de aspiratie

T    criteriile, perspectivele din care se face evaluarea

T    temperamentul elevului (autoaprecierea negativa poate duce la o gresita impresie de incompetenta personala in special la cei timizi, indecisi, resemnati)

Aspectele subiective ale esecului scolar obliga profesorul la o cunoastere amanuntita a elevilor sub aspect psihologic.

Definitia corecta a esecului scolar este dintr-o dubla perspectiva:

fenomen obiectiv: rabat de la exigentele si normele scolare

fenomen subiectiv: in functie de motivarea si criteriile individuale ale elevului

T    este necesar un proces de ajustare reciproca intre cei doi factori:

feed - back informational:

T    elevul sa cunoasca exact cerintele procesului educational

T    profesorul sa cunoasca aspiratiile si criteriile folosite de fiecare elev in autoevaluare

CAUZE ALE ESECULUI SCOLAR

sunt rezultatul unor conditionari multiple

Cauze care tin de elev

a)      determinari anatomo - fiziologice

T    complexe de inferioritate, inhibitii cu efecte de diminuare a energiei psiho-nervoase si a potentialului intelectual

cerc vicios: nelinistile accentueaza modificarile initiale

b)     factori psihologice individuali de origine endogena

T    deficienta mentala (diminuarea functiilor cognitive) duce la reducerea competentei sociale (limitari in comportamentul adaptativ)

Binet si Simon - scpri metrice ale inteligentei QI (varsta cronologica - varsta mintala)

Conform CLASIFICARII DSM IV (1994) exista 4 grade de retardare mentala:

I.            retardarea mentala usoara QI = 50/55 - 70 - cel mai larg segment 85%

pot fi integrati in familii, cu un suport social corespunzator

pana la varsta adulta:

T    nivel educational specific cls. a IV-a

T    deprinderi sociale, profesionale

se pot intretine singuri, sub supraveghere sau chiar nesupravegheati

II.         retardarea mentala moderata QI = 40/45 - 50/55 - 10% din cei retardati

deprinderi si cunostinte de nivelul cls. a II-a

pot presta activitati de munca in ateliere speciale, sub supraveghere

se adapteaza la viata comunitara, in unitati supravegheate

III.       retardarea mentala severa QI = 20/25 - 35/40 - 13-40% din cei retardati

abilitati elementare de auto-ingrijire, recunosc 'cuvinte-cheie' si de 'supravietuire', scris si numarat simplu, pana la o limita

necesita ingrijire continua si specializata

IV.      retardarea mentala profunda QI </25/30 - 1-2% persoane deficiente mental

comportamentul pur reflex impulsiv

acte invatate posibile: mers, masticatie, unele gesturi simple

uneori retardarea este insotita de afectiuni neurologice

Mediul pozitiv influenteaza comportamentul, dezvoltand functii compensatorii:

T    autismul infantil - trasatura psihoafectiva particulara:

profunda interiorizare a ideilor si sentimentelor proprii (repliere asupra unei lumi subviective)

gandire necritica, egocentrica, dominata de fantezie si reverie

Copilul autism:

indiferenta fata de exterior, rezistent la orice schimbare

satisface dorintele prin fantasme delir halucinatoriu

reactii bizare - miscari stereotipe, invariabil aceleasi

imposibila realizarea unui demers educativ

evolueaza spre situatii deficitare ireversibile dementa infantila

T    hiperexcitabilitatea (irascibilitatea) crize impulsive, abandon:

intalnita la persoane hiperemotive (dezechilibru in starea tensiune interioara, instabilitate emotionala, insuficienta a inhibitiei voluntare)

T    duce la situatii de suspiciune sau chiar conflict deschis

c)      factori psihologice individuali de origine endogena

T    starile depresive de soc duc la dezorganizare si inhibitii pe plan intelectual si volitional

T    aceste stari apar sub influenta unor situatii de conflict si frustrare severe

Situatia de conflict: intrarea in competitie a doua cerinte (dorinte) opuse, insa de forte egale

Un conflict insolubil aparitia tulburarilor nevrotice, frustrari, care pot duce la conflicte cu cei din jur

Frustrarile

dozate corespunzator dezvolta rezistenta psihica, initiativa si combativitate

care depasesc limitele de rezistenta egoism, revolta, agresiune, hipersensibilitate

Cauze legate de scoala

rigiditatea ritmurilor de invatare (asimilare cunostinte in unitati temporale unice pentru toti elevii)

diferente intre profesori si scoli

abordari educative de tip exclusiv frontal

marimea clasei, eterogenitatea ei (elevii cu aptitudini superioare - franati)

stiluri didactice deficitare: suprasolicitare intelectuala, rigiditate intelectuala, folosirea exclusiva a procedeelor aplicative, subiectivitatea in evoluare)

deficiente privind resursele scolare

Cauze legate de familie

mediu familial favorizant: 'capital social', frecventare de institutii culturale, realizare de activitati culturale intrafamilaile

mediul familial defavorizant: nu asigura referinte culturale minime, achizitioneaza valori, atitudini diferite de cele care conduc la succesul scolar; cicluri scolare de scurta durata

Cauze legate de ambianta educationala

rolul contextului social in care se face educatia

POSIBILITATI DE PREVENIRE SI INLATURARE A ESECULUI SCOLAR

Masuri de prevenire:

sporirea rolului invatamantului prescolar (capacitate verbala, grad de sociabilitate, cunostinte minime pentru insusirea scris-cititului, deprindere cu rigorile unui program organizat

stabilirea unor relatii de parteneriat scoala - familie (parintii sa acorde importanta scolii); asigurarea in familie a unui cadru cultural adecvat

sprijinirea si dotarea scolii cu laboratoare si echipamente

pregatire adecvata a profesorului, atat din punct de vedere al specialitatii, cat si din cel al competentei psiho-pedagogice

proiectarea unor actiuni de orientare scolar - profesionala

Masuri de inlaturare:

elaborarea de strategii de tratare diferentiata si individualizata a elevilor
(necesita cunoasterea individualizata a elevilor)

T    organizare diferentiata, pe grupuri, a procesului de predare - invatare

crearea unor structuri speciale de succes pentru elevii cu dificultati scolare
(succesul dezvolta initiativa si sporeste increderea de sine)

evitarea suprasolicitarii capacitatilor psiho-nervoase (ritmuri individuale)