| CATEGORII DOCUMENTE |
| Comunicare | Marketing | Protectia muncii | Resurse umane |
Psihologie
CERCETARE
Definirea conceptului
Conceptul care sta la baza acestui proiect de cercetare il reprezinta "comunicarea" si abilitatile de comunicare.
"Comunicare, in acceptiunea pe care i-o da teoria comunicarii si cibemetica, anume aceea de modalitate de legatura in spatiu si timp intre un 'obiect-sistem' si mediul extern, ca sursa generatoare de semnale purtatoare de informatie sau ca 'transfer de informatie de la sistem-sursa (emitent) la un sistem-receptor (destinatar)." (Golu Mihai,2002)
Comunicarea este procesul de trimitere, receptare si interpretare a mesajelor prin care noi relationam unii cu ceilalti si ne adaptam la mediul inconjurator.
Comunicarea este o umbrela uriasa care acopera si influenteaza tot ceea ce se intampla intre fiintele umane
Pe buna dreptate se ridica intrebarea "comunicarea - arta sau stiinta?" Fiecare dintre cele doua, arta si respectiv stiinta ar definii comunicarea astfel:
I. Componentele comunicarii:
Comunicarea este un proces prin care mesajele emitatorului ajung, via canale de transmitere la un anumit receptor.
Emitatorul este in principal, un om sau un grup de oameni care transmite mesajul unui alt om sau grup de oameni.
Receptorul este in principal un om sau un grup de oameni care primeste mesajul de la un alt om sau grup de oameni.
Mesajul contine informatiile care vor fi percepute de catre receptor. Pentru a fi inteles, mesajul este: codificat de emitator si transpus in semne, simboluri, respectiv limbaj de cod si decodificat de receptor fiind descifrat in functie de posibilitatile de intelegere, nevoi si asteptari.
Feed-back-ul este o alta componenta a comunicarii. Aceste este un raspuns non-verbal sau verbal emis de receptor prin care confirma ca a primit mesajul. Sesizarea acestor raspunsuri influenteaza decisiv comportamentul si actiunea celor care le receptioneaza.
Lumea inconjuratoare reprezinta o oglinda - toate reactiile acesteia inseamna feed-back si ne ajuta sa ne intelegem pe noi insine mai bine.
II. Bariere in calea comunicarii:
Bariera este un obstacol in calea realizarii unei comunicari eficiente. Acestea pot produce efecte nedorite sau genera chiar blocaje in comunicare.
Bariere pot fi: intreruperile, oboseala si stresul, prejudecatiile si personalitatea.
Una dintre cele mai importante bariere este stereotipia. Aceasta este o "eticheta", o imagine pe care ne-o formam in minte si care ne afecteaza modul de a primii informatia, de a o decodifica sau de a trasmite informatia la randul nostru.
O alta bariera este si limbajul reactiv. Este indicat ca acesta sa fie transformat in limbaj proactiv, prin care chiar si unele conflicte pot fi atenuate.
III. Tipuri de comunicare:
Comunicarea formala: folosita in business, in afaceri, in documente (in cele necesare angajarii: CV, scrisoare de intentie), interviuri; presupune un registru adecvat si reguli mai stricte
Comunicarea informala: folosita intre prieteni, cunostiinte; lasa o mai mare libertate de exprimare
IV. Formele comunicarii:
Comunicarea umana foloseste stimuli si semnale care apartin urmatoarelor categorii de limbaj:
Limbajul verbal (7%): respectiv CUVINTELE
Limbajul paraverbal (38%): respectiv STIMULI SI SEMNALE transmise prin tonul, volumul si ritmul vocii
Limbajul nonverbal (55%): respectiv stimuli si semnale transmise prin: FIZIONOMIE, MIMICA, GESTICA, POSTURA
Paralimbajul si limbajul nonverbal au rolul de a :
sustine mesajele verbale: "E haios" - ras
accentuarea mesajelor verbale: "Iesiti!" - bratul intins spre iesire
Inlocuirea mesajelor verbale: "Taci, te rog!"(nerostit) inlocuit de ducerea degetului aratator la buze
Contrazicerea mesajelor verbale: "M-am suparat pe tine" - zambet larg, ras
IV. Stilurile de comunicare:
Stilul cooperant (stilul prin care dezvoltam relatii,
Stilul rezolutiv (stilul prin care se incearca erzolvarea unor probleme)
Stilul bazat pe negociere (folosit in afaceri, in tranzactii)
Stilul directiv
Stilul agresiv (folosit atunci cand dorim sa atacam verbal, sa intimidam)
Stilul asertiv
Un dezirat deosebit al comunicarii il reprezinta asertivitatea.Asertivitatea este abilitatea de a ne exprima emotiile si convingerile fara a afecta si ataca drepturile celorlalti, fara a fi agresiv sau pasiv.
A fi asertiv presupune:
A spune NU fara sa ai sentimentul vinovatiei
A avea incredere in tine si in ceilalti
A le comunica si celorlalti opiniile si experientele personale
A face complimente si a sti sa le accepti
A recunoaste si a respecta drepturile celorlalti
Este dreptul fiecaruia de a avea valori, convingeri sau opinii proprii.
Este dreptul fiecaruia de a fi acceptat ca imperfect
Este dreptul fiecaruia de a spune NU sau NU STIU sau NU INTELEG sau NU MA INTERESEAZA
Este dreptul fiecaruia de a se schimba, de a-si dezvolta viata asa cum doreste
A sti de ce si cum sa te exprimi, a sti sa pui o intrebare, a sti sa asculti, a sti sa formulezi si sa reformulezi, a sti sa nu te complici, sa te transpui in locul interlocutorului, a sti totul despre tine constitue tot atatea detalii care apartin domeniului comunicarii.In acest context oricine trebuie sa stie sa comunice eficient.
Chiar daca pentru unii comunicarea este si o moda, pentru cei realisti ea este nu numai o scoala a umilintei ci si unul dintre cele mai importante elemente ale conditionarii reusitei intr-un mediu ambiental din ce in ce mai concurential si, nu de putine ori, chiar ostil.Modul in care ne prezentam, vorbim si privim, finalmente modul nostru de a comunica releva modul nostru de a fi.
Operationalizarea conceptului
Conceptul de "comunicare" a fost transpus in fapte si comportamente observabile ca urmare a parcurgerii literaturii de specialitate,fiecare intrebare din urmatorul chestionar constituind un indicator care releva dimensiunea personalitatii.
Astfel am stabilit urmatoarea forma finala a chestionarului:
Initiala prenumelui... Sex.. Anul nasterii...
Chestionar privind abilitatile de comunicare eficienta
Acest test masoara anumite aspecte ale personalitatii dumneavostra.Nu exista raspunsuri bune sau rele ci numai raspunsuri care reflecta modul dumneavoastra de a fi.
Cititi cu atentie fiecare intrebare si incercuiti varianta care va caracterizeaza cel mai bine.
Cand vorbesc, am o expresie animata a fetei si gesticulez
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
Folosesc parabole, umor pentru ca esentialul din comunicare sa fie inteles si retinut.
.a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
Este important sa am in vedere interesele si nevoile celorlalti pentru a le capta atentia
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
Intr-o discutie libera imi gasesc repede cuvintele
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
Consider ca ascultarea face parte integranta din comunicare
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
Imi aleg cuvintele astfel incat sa fiu cat mai bine inteles de interlocutor.
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
Ma pricep la improvizarea unor discursuri.
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
Cand port o discutie mentin contactul vizual cu interlocutorul
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
Imi place sa vorbesc in public
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
Atunci cand comunic ceva este o potrivire evidenta intre vorbele pe care le rostesc si atitudinea/miscarile corpului.
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
Ma folosesc de tonul vocii pentru a capta atentia ascultatorilor.
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
Ma abtin sa-i contrazic pe ceilalti.
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
Tolerez parerile care difera de ale mele
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
Ii las pe cei cu care vorbesc sa termine ce au de spus inainte de a interveni in discutie.
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
Acord celor cu care vorbesc toata atentia mea.
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
Pun intrebari relevante pentru a arata interesul fata de ceea ce mi se comunica.
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
Pun periodic intrebari pentru a ma asigura ca am inteles corect ceea ce mi s-a comunicat.
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
Ma supun conventiilor gramaticale si de vocabular pentru a fi sigur ca ma fac inteles.
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
Starea emotionala imi afecteaza modul in care transmit si primesc informatii.
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
Incerc sa ma apropii de interlocutorii mei folosind prenumele lor atunci cand le vorbesc.
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
Consider ca raspunsul receptorului indica succesul comunicarii
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
In cadrul unei comunicari evit sa etichetez interlocutorul
a) niciodata
b) rar
c) uneori
d) des
e) intotdeauna
[i] Datele din casuta din dreapta sunt necsare pentru crearea unui cod de identificare (ex.AF1985) in vederea unei mai usoare prelucrari a informatiilor.
Esantionarea si aplicarea chestionarului
Am ales prin randomizare un esantion de 33 de persoane, cu varste cuprinse intre 20 si 40 ani, de ambele sexe, din medii diferite ( de la studenti, functionari publici, profesori pana la gardieni publici si vanzatori ambulanti).
Aplicarea chestionarului s-a desfasurat in doua etape:
Pretestarea chestionarului pe un esantion care prezinta aceleasi caracteristici cu esantionul ales pentru testarea propriu-zisa;
In urma pretestarii am realizat cu ajutorul programului SPSS curba distributiei care s-a incadrat in parametrii normali.
Testarea propriu-zisa pe intreg esantionul stabilit.
In urma testarii finale am realizat din nou curba distributiei pentru fiecare intrebare si pe intregul chestionar obtinand urmatoarele grafice:
Fig.1 Histograme pentru fiecare intrebare a chestionarului
Fig.2 Histograma pe intreg chestionarul
Metode de exprimare a fidelitatii
I. Metoda test-retest - masoara constanta scorurilor de la o administrare la alta.Dupa o perioada de o luna am administrat din nou chestionarul la acelasi esantion.Am calculat coeficientul de corelatie Bravais-Pearcon intre scorul obtinut la prima testare si cel obtinut la cea de a doua testare si am obtinut un grad de semnificatie de de aproximativ 100% conform urmatoarelor tabele:
Metoda test-retest
|
T.TEST |
T.RETEST |
||
| T.TEST |
Pearson Correlation | ||
|
Sig. (2-tailed) | |||
|
N | |||
| T.RETEST |
Pearson Correlation | ||
|
Sig. (2-tailed) | |||
|
N |
Tabel 1. Metoda test-retest
II. Metoda injumatatirii sau split-half.
Am aplicat chestionarul esantionului ales.Am impartit testul in doua si am adunat scorul la intrebarile fara sot si apoi la cele cu sot, obtinand pentru un subiect doua scoruri.Am calculat coeficientul de corelatie intre cele doua scoruri conform formulei:
Rf= 2r/1+r
Am obtinut un coeficient de 0.6 conform tabelului:
Reliability
****** Method 1 (space saver) will be used for this analysis ******
R E L I A B I L I T Y A N A L Y S I S - S C A L E (S P L I T)
Reliability Coefficients
N of Cases = 33.0 N of Items = 22
Correlation between forms =.5018 Equal-length Spearman-Brown= .6682
Guttman Split-half = .6651 Unequal-length Spearman-Brown = .6682
11 Items in part 1 11 Items in part 2
Alpha for part 1 = .4899 Alpha for part 2 = .6941
III. Metoda aCronbach - masoara consistenta interna, luand in calcul relatia dintre intrebari.In urma aplicarii acestui coeficient am obtinut un rezultat de 0.7, testul prezentand consistenta intrucat a trebuie sa aiba valori intre 0 si 1.
Reliability
****** Method 1 (space saver) will be used for this analysis ******
R E L I A B I L I T Y A N A L Y S I S - S C A L E (A L P H A)
Reliability Coefficients
N of Cases = 33.0 N of Items = 22
Alpha = .7324
Ca urmare a obtinerii acestor rezultate testul se dovedeste a fi fidel, adica stabil in timp.
TEMA DE CERCETARE
Compararea a doua esantioane privind abilitatile de comunicare
I. Formularea ipotezei:
Cercetarea pleaca de la ipoteza ca elevii claselor a XII-a de la specializarea socio-umane si in general cei care s-au orientat catre un domeniu umanist prezinta capacitati de comunicare mult mai bine dezvoltate decat elevii claselor a XII-a de la filiera matematica-informatica si prin extindere de cei care s-au orientat spre domeniul tehnic.
II. Esantionarea si aplicarea chestionarului
Am ales prin randomizare un esantion alcatuit din 16 elevi de clasa a XII-a de la clasa de socio-umane si 16 elevi de la clasa a XII-a de matematica-informatica,de la Liceul Teoretic "Ioan Cotovu", de ambele sexe.In urma aplicarii testului am realizat curba distributiei pentru fiecare esantion, obtinand urmatoarele grafice:
Histograme pentru elevii de la specializarea matematica-informatica
Histograme pentru elevii de la specializarea socio-umane
Deoarece, potrivit rezultatelor, curba distributiei nu s-a incadrat in parametrii normali, pentru compararea celor doua esantioane am recurs la metodele neparametrice si anume Proba Medianei si Testul U (Mann-Whitney)
Cu ajutorul programului SPSS am obtinut urmatoarele rezultate la cele doua teste:
Proba Medianei - aproximativ p=.000
Frequencies
|
VAR00023 | |||
|
Profil socio-umane |
Profil matematica-informatica |
||
|
TOTAL |
> Median | ||
|
<= Median |
Test Statistics
|
TOTAL |
||
| N | ||
| Median | ||
| Chi-Square | ||
| df | ||
| Asymp. Sig. | ||
| Yates' Continuity Correction |
Chi-Square | |
|
df | ||
|
Asymp. Sig. |
Tabel 2. Proba Medianei
Testul U - aproximativ p=.000
Ranks
|
VAR00023 |
N |
Mean Rank |
Sum of Ranks |
|
| TOTAL |
Profil socio-umane | |||
|
Profil matematica-informatica | ||||
|
Total |
|
TOTAL |
|
| Mann-Whitney U | |
| Wilcoxon W | |
| Z | |
| Asymp. Sig. (2-tailed) | |
| Exact Sig. [2*(1-tailed Sig.)] |
b Grouping Variable: VAR00023
Tabel 3. Testul U
III. Concluzii
Pornind de la cele doua esantioane utilizate si metodele de cercetare folosite ipoteza formulata s-a dovedit a fi valida.Intr-adevar elevii de la specializarea socio-umane pot comunica mai usor si efecient si au capacitati de comunicare mult mai dezvoltate decat elevii de la profilul matematica-informatica.
Acest lucru se poate datora mai multor factori:
In psihologie si in special in ramura privind consilierea scolara exista numeroase teste psihologice care identifica aptitudiniile si inclinatiile elevului si viitorului student.Prin aplicarea anumitor teste de inteligenta se poate identifica tipul de inteligenta al fiecaruia.
Conform teoriei triarhice a inteligentei, inteligenta ar reprezenta unitatea structurala a trei tipuri diferite de abilitati intelectuale:inteligenta componentiala, inteligenta experentiala care asigura succesul in arta, stiinta si inteligenta contextuala.S-a constatat ca exista mai multe tipuri de inteligenta:Inteligenta matematica, spatiala, muzicala, kinestezica, interpersonala, intrapersonala, etc.Pornind de la acestea se poate postula ca elevii de la profilul real au mai degraba o inteligenta matematica, spatiala, care sa le asigure succesul in domeniul ales decat o inteligenta interpersonala, intrapersonala., de acestea fiind strans legate si abilitatile de comunicare.
De asemenea, daca in domeniul matematicii si informaticii se pune accentul pe formule, desen tehnic, limbaj riguros care nu lasa loc de interpretarii, in domeniul socio-uman elevii dispun de o mai mare libertate de exprimare, de jonglare cu ideile si cuvintele.
In ceea ce priveste posibilele profesii ale actualilor elevi de la specializarile socio-umane si matematica-informatica, daca primii vor lucra foarte mult cu oamenii, cei din urma vor lucra intr-un mediu destul de restrans in ceea ce priveste contactul cu oamenii.Acest lucru este determinat in mare masura de aptitudinile pe care le au si de anumite caracteristici ale personalitatii.Daca primii sunt dominati de extroversie fiindu-le foarte usor sa interactioneze cu cei din jur, la cei din urma predomina introversia, fiind adeptii lucrului individual, fara prea multe contacte cu cei din jur.
Bibliografie
Dinu Mihai - Comunicarea-Repere funfamentale, Edit. Stintifica, Bucuresti 1997
Gheorghiu Dumitru - Statistica aplicata in psihologie, Edit. Universitatii Titu Maiorescu, Bucuresti 2003
Ticu Constantin - Evaluarea psihologica a personalului, Edit. Polirom, Iasi 2004
Cuprins:
Definirea conceptului..............pag 2
Operationalizarea conceptului.......... pag 5
Esantionarea si aplicarea chestionarului......pag 9
Metode de exprimare a fidelitatii.........pag 13
Tema de cercetare - Compararea a doua esantioane privind abilitatile de comunicare..................pag 15
Bibliografie..................pag 23
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3888
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
