Piata carnii de pasare

Piata carnii de pasare

Scaderea efectivelor de pasari a inceput din 1989 si a continuat, cu cateva exceptii (anii 1990 si 1996) in intreaga perioada a reformei (figura 6.21.). In anul 1998 efectivele de pasari au fost cu 45% mai mici fata de efectivele din 1988.

Complexele de crestere a pasarilor din sectorul de stat erau inainte de 1989 si in primii ani ai tranzitiei (pana in 1996), principalii furnizori de produse din carne de pasare si oua comercializabile, furnizand 80% din productia comercializata pe piata interna la aceea data, cu toate ca ponderea lor in totalul productiei era de doar 1/3 din productia de carne si 1/4 din productia de oua.

Lichidarea unei mari parti a complexelor de crestere a determinat declinul puternic al efectivelor de pasari din primii ani ai tranzitiei. Odata cu cresterea ponderii sectorului privat in productia totala de carne de pasare (la circa 60%), numarul pasarilor (in special cel din gospodarii) a inceput sa creasca in ritm lent, compensand doar intr-o mica masura declinul datorat disolutiei marilor complexe de crestere a pasarilor. Dinamica efectivelor de pasari in Romania este reprezentata in figura 6.23.si 6.24.

Figura 6.23. Dinamica efectivelor Figura 6.34. Efectivele de pasari

de pasari in perioada 1990-2001 ouatoarea in perioada 1990-2001

Productia de carne de pasare si productia de oua sunt prezentate in figurile 6.25 si 6.26.

Figura 6.25. Dinamica productiei    Figura 6.26. Dinamica productiei

de in perioada 1990-2000 de oua in perioada 1990-2000

Productia de carne de pasare si productia de oua a scazut la 35% si respectiv la 63% in aceiasi perioada. Carnea de pasare avea o pondere de aproximativ 20% in productia de carne pana in 1997, dupa care a scazut pana la 14% in 1998.

Productia de oua in Romania, in general, acopera necesitatile interne, cu toate ca aceasta a inregistrat o scadere. Importurile de oua in perioada analizata au fost sporadice si nesemnificative cantitativ.

Carnea de vita

Carnea de vita si vitel a reprezentat aproximativ 24% din productia totala de carne in perioada 1990-1998.

Comparativ cu carnea de porc, carnea de vita este un sortiment mai putin popular in Romania, daca luam in considerare modelul traditional de consum.

Consumul de carne de vita a fost deosebit de scazut inainte de perioada de tranzitie (7,2 kg/locuitor in 1989). Aceasta a fost consecinta restrictiilor severe la taierile de tineret bovin, impuse pentru a proteja marimea efectivelor de taurine.

Desfiintarea CAP - urilor si eliminarea restrictiilor anterioare referitoare la sacrificarea animalelor au determinat o scadere cu 42% a efectivelor totale in perioada 1990 - 1992 (figura 6.21.)

In anul 1993, guvernul a reintrodus platile pe cap de animal de care crescatorii de bovine beneficiau inainte de perioada de tranzitie. Ca urmare, in ultimii trei ani, a fost incetinit ritmul de scadere a efectivelor de bovine.

Declinul s-a accelerat din nou in anii 1997 si 1998. Ca atare in perioada 1989 - 1998, scaderea efectivelor de bovine si a productiei de carne de vita a fost de peste 50% si respectiv 10%.

Scaderea semnificativa a efectivelor a condus la o imbunatatire substantiala a disponibilului de nutreturi. Acest lucru explica in mare masura de ce productia de carne a scazut mai lent decat efectivele.

In Romania nu mai exista efectiv la ora actuala ferme mari specializate de crestere a bovinelor pentru carne. Productia de carne de vita este strans legata de productia de lapte si coexista mai ales sub forma unei operatiuni secundare.

Aceasta caracteristica a productiei de carne de vita, cu activitati secundare s-a accentuat in ultimul deceniu datorita disparitiei marilor complexe de crestere si inexistentei unor parghii prin care sa se realizeze cantonarea septelului in gospodariile individuale, care deocamdata cresc vitele mai ales pentru productia de lapte.

In perioada 1989-1998, ponderea productiei totale de carne provenind din aceste gospodarii, de subzistenta sau semisubzistenta, a crescut de la 45% la aproximativ 90%.

In perioada 1986-1989, Romania exporta anual aproximativ 110000 tone carne de vita, ceea ce reprezinta aproape jumatate din productia interna de carne de vita.

In anul 1990, exportul de carne de vita a fost interzis, dar el a fost relansat usor in ultimii patru ani, atingand o medie anuala de aproximativ 6000 tone. In ultimii ani insa, exporturile au devenit practic inexistente. Volumul de carne de vita importat a crescut de la un nivel zero inainte de tranzitie, la aproximativ 8000 tone in anul 1990. in anul urmator, importurile sau ridicat doar la 10000 tone si au scazut la 1000 tone anual incepand cu anul 1996. In aceste conditii, in prezent comertul exterior are un rol neglijabil pe piata carnii de vita in Romania.

La carnea de bovine schimburile comerciale externe s-au redus mai ales dupa anul 1995 prin impunerea unor taxe vamale la import de 169% ceea ce a dus la cresterea gradului de acoperire a necesarului de consum din productia interna si reducerea exportului. In anul 1997 reducerea taxelor vamale la importul de carne de bovine a condus in anul 1998 la o majorare a importurilor.

Si la carnea de pasare in cadrul schimburilor comerciale externe, volumul exportului a inregistrat o scadere dramatica.

Evolutia comertului exterior la carnea de porc, pasare si vita este prezentata in tabelul

Tabelul

-tone-

Evolutia comertului exterior la carnea de pasare

Sursa: MIC, MAA

Tabelul

-tone-

Evolutia comertului exterior la carnea de vita

Sursa: MIC, MAA

Tabelul

- lei/kg g.v

Preturile medii ale carnii in viu la producator

in perioada 1989-2000

Sursa: CNS, MAA

Tabelul

- lei/kg g.v

Preturile medii ale carnii in viu la producator

in perioada 1989-2000

Sursa: CNS, MAA

Piata carnii de pasare

Productia mondiala de pui broiler este prognozata in anul 2003 la un nivel de 53,8 milioane tone. Cotele introduse de Rusia la import vor influenta atat exportul mondial, care va inregistra o scadere usoara, la 5,7 milioane tone (-0,5%), cat si importul care se va diminua cu aproximativ 2%, la 4,16 milioane tone.

Balanta mondiala pentru puii broiler este redata in tabelul 1.

Tabelul

-mil. tone-

Balanta mondiala pentru pui broiler

* estimari

Sursa: U.S.D.A. - Livestock and Poultry Situation, martie 2003

Statele Unite ale Americii este cel mai mare producator de pui broiler - vor produce in acest an o cantitate de 14,5 milioane, in timp ce livrarile se vor majora cu 7%, la 2,3 milioane tone, in special catre tarile din Asia.

China prognozeaza in anul 2003 o productie de pui broiler de 9,84 milioane tone, cu 3% mai mare fata de 2002, ceea ce va reduce cererea la import la 400 mii tone (-8%).

Brazilia, al treilea producator mondial, estimeaza pentru anul 2003 o productie de 7,7 milioane tone (+4,7%), iar exportul va scadea la 1,55 milioane tone (-2,4%). Brazilia are alocata pe piata ruseasca o cota de 33,3 mii tone reprezentand 11% din exportul pe anul 2002.

Uniunea Europeana prognozeaza pentru anul 2003 o reducere cu aproximativ 2% a productiei de pui broiler, din cauza unei epidemii care a afectat Olanda la inceputul anului, atingand un nivel de 6,72 milioane tone. Olanda detine o pondere de 29% in exporturile totale ale U.E., iar importul comunitar se va reduce cu 5%, la 390 mii tone.

Rusia care este cel mai mare importator de pui broiler, estimeaza in 2003 o productie de 600 mii tone, care acopera 1/3 din consumul intern. La data de 1 mai 2003 a fost introdusa o cota tarifara de import de 1,05 milioane tone, pe o durata de 3 ani, avand ca efect scaderea importului de pui broiler. Taxa vamala in cadrul cotei este de 25%, dar nu mai putin de 0,22 euro/kg.

Japonia a doua mare importatoare de pui broiler pe plan mondial, va achizitiona in anul 2003 o cantitate de 760 mii tone, reprezentand aproximativ 41% din consumul intern.

Polonia estimeaza pentru anul 2003 o productie de 495 mii tone (+2%), in timp ce exportul se cifreaza la 14 mii tone (+16,7%). In cadrul Acordului "dublu zero" incheiat cu Uniunea Europeana, Polonia poate livra pe piata comunitara 36 mii tone carne de pasare.

Productia mondiala de pui broiler este redata in tabelul   

Tabelul   

-mil. tone-

Productia mondiala de pui broiler

* estimari

Sursa: U.S.D.A. - Livestock and Poultry Situation, martie 2003

Importurile mondiale de pui broiler sunt redate in tabelul

Tabelul   

-mil. tone-

Importurile mondiale de pui broiler

* estimari

Sursa: U.S.D.A. - Livestock and Poultry Situation, martie 2003

Exportul mondial de pui broiler este redat in tabelul

Tabelul   

-mil. tone-

Exportul mondial de pui broiler

* estimari

Sursa: U.S.D.A. - Livestock and Poultry Situation, martie 2003

Consumul mondial de pui broiler este redat in tabelul

Tabelul   

-mil. tone-

Consumul mondial de pui broiler

* estimari

Sursa: U.S.D.A. - Livestock and Poultry Situation, martie 2003

In primele 3 luni ale anului 2003, pretul cu ridicata pentru carnea de pasare, calculat ca medie pe 12 orase din S.U.A., a fost de 1330 dolari/tona.

Prognozele efectuate de O.E.C.D. indica pentru 2003 o medie a acestor preturi din S.U.A. de 1280 dolari/tona, fata de 1224 dolari/tona in 2002.

In 2003, pe piata europeana media preturilor la poarta fermei pentru carne de pasare de calitate superioara este prognozata la 1004 dolari/tona, depasind cu aproximativ 3% media anului 2002.

Piata internationala a carnii de bovine

In anul 2003, media preturilor de desfacere cu ridicata pentru vite vii, pe piata din Chicago, s-a situat la 1681,1 dolari/tona. Balanta mondiala a carnii de bovine este redata in tabelul   

Tabelul   

-mil. tone echivalent carcase-

Balanta mondiala a carnii de bovine

* estimari

Sursa: U.S.D.A. - Livestock and Poultry Situation, martie 2003

Scaderea productiei de carne de bovine in anul 2003 la 49,3 milioane tone este cauzata de reducerea productiei in S.U.A. si Uniunea Europeana.

S.U.A. cel mai mare producator mondial va avea in anul 2003 disponibilitati mai reduse de carne de bovine, productia fiind estimata la circa 12 milioane tone, ceea ce va determina o crestere a importului la un nivel de 1,5 milioane tone.

Uniunea Europeana al doilea mare producator mondial va inregistra anul acesta o scadere a septelului de bovine la 79,8 milioane capete ca urmare a diminuarii sprijinului financiar catre fermieri. Productia de carne de bovine se va reduce la 7,26 milioane tone iar exportul se va majora la 530 mii tone si va fi directionat in special catre Rusia si tarile est -europene, in timp ce importurile se vor majora cu peste 6% la 520 mii tone, crestere de care vor beneficia Argentina, Brazilia si Uruguai.

Brazilia estimeaza pentru anul curent o productie record de 7,43 milioane tone, cu 2,6% mai mare decat in anul 2002, determinand o triplare a exporturilor fata de anul 1998, la un nivel de 970 mii tone. Livrarile de carne de bovine sau concentrat in special catre Chile si China, Brazilia fiind a treia tara exportatoare dupa Australia si S.U.A.

Australia este cea mai mare exportatoare de carne de bovine, in anul 2003 exportul sau va fi de aproximativ 1,42 milioane tone, cu 4,7% mai mult decat in anul precedent.

Japonia al doilea importator mondial, va achizitiona in anul 2003 o cantitate de carne de bovine de circa 850 mii tone iar consumul este prognozat la 1,35 milioane tone.

Rusia va importa in anul 2003 aproximativ 800 mii tone carne de bovine, carne congelata de calitate inferioara destinata prelucrarii. Principalii furnizori de carne congelata sunt Uniunea Europeana si Ucraina. La 1 aprilie 2003 Rusia a introdus o cota tarifara la import de 420 mii tone, in vederea protejarii productiei interne de carne de bovine congelata.

Principalii producatori mondiali de carne de bovine sunt prezentati in tabelul

Tabelul   

-mil. tone echivalent carcase-

Productia mondiala de carne de bovine

* estimari

Sursa: U.S.D.A. - Livestock and Poultry Situation, martie 2003

Principalii importatori mondiali de carne de bovine sunt prezentati in tabelul   

Tabelul   

-mil. tone echivalent carcase-

Importurile mondiale de carne de bovine

* estimari

Sursa: U.S.D.A. - Livestock and Poultry Situation, martie 2003

Cele mai mari tari exportatoare de carne de bovine sunt prezentate in tabelul   

Tabelul   

-mil. tone echivalent carcase-

Principalii exportatori mondiali de carne de bovine

* estimari

Sursa: U.S.D.A. - Livestock and Poultry Situation, martie 2003

Cele mai mari tari consumatoare de carne de bovine sunt prezentate in tabelul   

Tabelul   

-mil. tone echivalent carcase-

Consumul mondial de carne de bovine

* estimari

Sursa: U.S.D.A. - Livestock and Poultry Situation, martie 2003

Preturile vitelor vii pe piata din Chicago se vor mentine peste nivelul anului 2002 datorita disponibilitatilor interne limitate de scaderea productiei, tendinta ce se va manifesta si in anul 2004.

Conform unei prognoze publicate de O.E.C.D. in luna iunie 2003, pretul mediu pentru carnea de taurasi se va situa in anul 2003 la 2364 dolari/tona iar pentru anul 2004 se prognozeaza o crestere de peste 10% pretul mediu ajungand la 2610 dolari/tona.

In Uniunea Europeana preturile carnii de bovine la producator sau situat la 2363 euro/tona in anul 2002. Pentru anul 2003 prognozele O.E.C.D. indica un pret mediu de 2436 euro/tona, adica o crestere de peste 3%. Aceasta tendinta de crestere se va mentine si in anul 2004, nivelul prognozat al pretului fiind de 2434 euro/tona.

Laptele

Laptele ocupa in agricultura Romaniei locul doi ca importanta dupa productia de carne, reprezentand in anul 1999 40% din valoarea productiei animale si 15% din valoarea productiei agricole.

An de an efectivele de vaci de lapte s-au redus, ajungandu-se de la circa 2,5 milioane capete in 1989 la 1,7 milioane in 1999 si 1,6 milioane capete in anul 2000. Ingrijoratoare este scaderea efectivelor din fermele destinate aprovizionarii cu carne si lapte a populatiei urbane.

In anul 1999, efectivele de vaci au scazut cu 36% in comparatie cu anul 1988. Productia de lapte a fost fluctuanta in primii trei ani dupa 1990, dar intre anul 1994-1999 a avut loc o crestere pe baza productiilor imbunatatite pe cap de animal. Astfel, in 1999 productia de lapte a fost cu 8% mai mare fata de nivelul anului 1988.

Productia de lapte a fost in mod traditional concentrata in sectorul individual privat. Intre anii 1986 si 1989 micii producatori au contribuit cu 58% la productia de lapte totala.

Dupa dizolvarea cooperativelor, la inceputul anilor '90 fermele familiale au devenit producatori de lapte individuali, asigurand peste 90% din productia totala, la sfarsitul anilor 1990.

Aceste unitati de productie sunt preponderent orientate spre subzistenta. Intre anii 1993 si 1996, aproximativ 60% din productia totala de lapte in Romania a fost utilizata chiar de catre producatori (pentru autoconsum si hranirea animalelor), totusi in 1998 datele statistice oficiale arata ca doar aproximativ 40% a fost retinuta de producatori, restul productiei fiind valorificata.

In prezent, mai mult de 80% din fermele romanesti detin mai putin de cinci vaci, iar numarul mediu de vaci pe ferma privata de dimensiuni reduse este de numai 1,3.

O pondere mare din productia de lapte a acestor gospodarii este pastrata pentru autoconsum, efectivele de vaci furajate sunt prezentate in tabelul 6.6.

Tabelul 6.6.

Efectivele de vaci furajate si productia de lapte

* date pe 9 luni

Sursa: Adevarul Economic nr.8/2001, p.10

Efectivul de vaci la 30 septembrie 2000 a fost de 1665,5 mii capete, prezentand o crestere nesemnificativa, cu 21% fata de anul 1999. Aceasta crestere s-a produs in sectorul privat (+74,9 mii capete), care detinea o pondere de 98% din totalul efectivelor (la 30.09.2000), in timp ce in sectorul de stat numarul animalelor a scazut cu 19,3 mii capete in perioada comparata.

Productia de lapte si destinatiile acesteia sunt prezentate in tabelul 6.7. si figura 6.27.

In primele noua luni ale anului 2000 productia de lapte s-a redus cu 3,2% fata de anul 1999, datorita secetei din primavara si vara anului 2000, an care a dus la reducerea productiei medii pe cap de vaca furajata in sectorul privat de la 2397 l/cap la 2233 l/cap in perioada analizata. Productia de lapte s-a diminuat cu 27% in sectorul de stat, iar in cel privat cu 2% fata de anul 1999.

Din productia totala de lapte a anului 2000 (37306,3 mii hl), 19% au reprezentat livrari la unitatile de stat si private specializate, 27% livrari pe piata taraneasca, 54% reprezentand cantitatea de lapte care nu a fost comercializata (consum familial 42% si consumul tehnologic 12%).

Destinatia productiei de lapte se prezinta astfel:

livrari catre unitatile de procesare si prelucrare specializate, 7259 mii hl lapte (93% provenind din sectorul privat) cu 9% in crestere fata de nul precedent;

livrari directe pe piata taraneasca 9931,8 mii hl in scadere cu 9%;

consum familial, 15452,8 mii hl, in scadere cu 4 % fata de anul precedent.

Resursele financiare ale micilor producatori sunt extrem de limitate, iar aceasta situatie reprezinta un impediment major in dezvoltarea unui sistem de comercializare eficient, deoarece lipsa de capital pentru investitii se reflecta mai ales asupra carentelor sistemului de colectare care se realizeaza deocamdata cu dificultate dupa standardele de calitate.

Tabelul 6.7.

Productia de lapte si destinatiile acesteia in anul 2000 (mii hl)

Sursa: Adevarul Economic nr. 8/2001, p.10

Figura 6.26. Destinatiile productiei de lapte in anul 2000