Planul de promovare al FOARFECII PENTRU TAIAT MOCHETA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE ECONOMIE GENERALA

Planul de promovare al

< FOARFECII PENTRU TAIAT MOCHETA >

BUCURESTI

Prezentarea temei:

Sunteti directorul de marketing al companiei ScissorssandShears, un vanzator on-line de instrumente de taiat. Adresa URL a firmei este www.scissorssand.com si ea isi propune sa lanseze un nou produs, care poate fi vazut pe pagina web si anume o foarfeca de taiat mochete.

Se cere sa se intocmeasca un scurt plan de lansare care va cuprinde:

I.            Analiza situatiei

II.         Obiective

III.       Strategii si tactici de actiune sau recomandari de politici

IV.      Strategia de comunicare

In pliantul promotional trebuie mentionate urmatoarele:

beneficiile produsului, atat cele prezentate pe site, cat si cele care mai pot fi identificate;

modalitatile de comandare a produsului;

istoria foarfecelor si impactul lor asupra lumii;

instructiuni de utilizare a foarfecelor in diferite industrii;

orice alt element care poate promova valoarea foarfecelor ca bun de folosinta curenta;

Pentru documentare pot fi utilizate orice surse care fac referiri la foarfece inclusiv glosarul unei firme concurente aflat la www.claussco.com/glossary.htm.

I.           Analiza situatiei

In mediul extern in care opereaza firma noastra care confectioneaza foarfece pentru diferite intrebuintari se ivesc mereu noi si noi ocazii si amenintari, urmarirea si adaptarea continua la schimbarile avand o importanta vitala pentru evolutia noastra.

Operationalizarea acestor functii impune, deopotriva, obligatoriu, definirea mediului de marketing alcatuit, deopotriva, din mediul extern si mediul intern.

Studierea mediului extern general cuprinde: elemente de natura economica-rata de crestere economica a economiei respective, nivelul si compozitia somajului; factori socio-culturali-modul in care oamenii traiesc, muncesc si consuma; factori demografici-marimea absoluta a populatiei, rata de crestere a populatiei si compozitia ei; factori politici si guvernamentali, inclusiv legislatia existenta; factori tehnologici: noile tehnologii (computere, robotica, sisteme de comunicatii) ce pot amplifica si/sau crea noi piete si, concomitent, pot diminua masiv pietele existente.

Macromediul (sau mediul extern), constituit din forte care actioneaza la nivel global (demografice, economice, naturale, tehnologice, politice si culturale) isi pune amprenta asupra activitatii firmei noastre, pe termen lung, prin generarea de nevoi noi detectabile pprin analiza tendintelor sale si pe termen scurt prin influentele exercitate asupra micromediului si, in special, asupra clientilor (piata firmei) si furnizorilor de forta de munca (personalul).

In acesta din urma caz, influentele difera de la o categorie de bunuri la alta. De pilda, mediul tehnologic va determina, in mai mare masura, activitatea actionand in domeniul bunurilor bazate pe echipamente, in timp ce mediile demografic si cultural pe cele in care clientul si personalul au un rol important in crearea si livrarea bunurilor.

Micromediul firmei, constituit din componente care actioneaza direct, permanent si puternic asupra activitatii sale difera in mare masura fata de domeniul serviciilor prin particularitatile unora dintre ele (clientii si concurentii) si importanta altora (furnizorii de forta de munca).

Clientii efectivi sunt alcatuiti din persoanele care au achizitionat bunul ori s-au decis sa-l achizitioneze.

Acesti clienti ar putea fi: societatile comerciale care se ocupa cu productia si comercializarea covoarelor, mochetelor, precum si a produselor substituibile adiacente ca linoleum, tapet etc.

Clientii potentiali carora firma se adreseaza cu bunurile sale sub forma de oferta. Ei fac obiectul marketingului extern, firma formuland un mix corespunzator alcatuit din: produsul oferit (oferta), pretul de vanzare, promovarea exterioara si vanzarea efectiva (componenta a distributiei).

In acesta caz clientii potentiali sunt reprezentati de aceeasi categorie care, insa, nu foloseste deocamdata produsul nostru, dar pe care dorim sa-i atragem conform strategiei nou aleasa in acest sens.

Personalul firmei apare in calitate de client in cadrul procesului de comunicare interna fiind inclus in cadrul marketingului intern in dubla ipostaza: de beneficiar al informatiilor privind produsele promise (oferite), a pretului la care acestea au fost vandute ori promovate si de forta de munca al carei rol ridicat in realizarea prestatiei obliga la abordarea intr-o optica de marketing a procesului de recrutare, selectie, motivatie etc. O consecinta a acestui aspect o reprezinta si raporturile speciale pe care firma noastra le are cu alta componenta de mediu, furnizorii de forta de munca.

Personal al firmei are un rol hotarator in convingerea si atragerea potentialilor clienti.

Investigarea mediului extern competitional implica analize si cercetari, referitoare la analiza competitorilor (numar, marime, grad de concentrare), la barierele de intrare in industria respectiva pentru potentialii competitori, la negocierea atat cu furnizorii, cat si cu clientii care pot influenta firma noastra fie prin pozitii de monopol, fie prin importanta pe care o au pentru firma (spre exemplu, materia prima a furnizorului respectiv este esentiala pentru procesul tehnologic folosit de firma noastra) si la analiza posibilelor produse de substituire pentru produsele firmei.

Analiza mediilor

Analiza mediilor publicitare este complexa si cuprinde doua mari categorii de informatii:

Analiza cantitativa care presupune studierea acelor aspecte legate de medii, care pot fi masurate, cuantificate, ca de exemplu:

• descrierea ofertei media, distributia investitiilor pe medii, in timp si spatiu;
• prezentarea oportunitatilor: reduceri pentru anumite produse;
• evolutia investitiilor in ultimii ani si previziuni pentru perioada urmatoare;
• audienta mediilor, structura audientei, acoperirea, audienta utila a mediilor si a diferitelor combinatii;
• pentru fiecare mediu: audienta, rating-ul principalelor suporturi;
• costurile si rentabilitatea mediilor si suporturilor;
• evaluarea rezultatelor ultimelor campanii ale concurentei si compararea cu situatia noastra: investitii in publicitate, consum dee medii, suporturi, numar de GRP generate de concurenti, distributia lor pe marci, in timp, in spatiu, acoperire, frecventa, rentabilitate.

Analiza calitativa care se refera la problema ca:

analiza mediilor si suporturilor din punct de vedere al caracteristicilor tehnice ca: imagine, miscare, sunet, culoare, continut informativ, credibilitate;

atitudinea publicului: receptivitatea sau respingerea unui mediu/suport sau a altuia;

tipul de anunturi folosite de concurenta si de noi;

gradul de saturatie al mediilor si suporturilor.

Concurentii in calitate de componenta a mediului ei formeaza obiect al cercetarilor de marketing si un factor strategic deosebit de important. Din acest punct de vedere ne intereseaza tipul de concurenta cu care se confrunta firma si mijloacele prin care aceasta actioneaza pe piata.

Teoretic, intangibilitatea bunurilor determina existenta unei concurente "pure", firmele cu acelasi profil oferind bunuri identice acelorasi consumatori.

Practic rigiditatea ofertei bunurilor si modul specific in care se realizeaza contactul cu clientii confera concurentei trasaturi imperfecte mai putin pronuntate decat in cazul serviciilor.

Mijloacele de actiune urmaresc obtinerea unui avantaj competitiv care este realizat in masura hotaratoare prin livrarea unei utilitati mai ridicate consumatorului. Acest lucru se asigura prin diferentiere, calitate si productivitate.

Diferentierea produsului reprezinta un obiectiv si totodata un mijloc de lupta anticoncurentiala. Ea se operationalizeaza prin diferentierea ofertei, distributiei si imaginii firmei de produse.

Diferentierea ofertei se realizeaza prin cresterea complexitatii si diversitatii, caracteristici esentiale dupa cum s-a vazut, ale procesului de creare si livrarea a bunurilor. Suportul necesar il reprezinta completarea ofertei de baza cu bunuri complementare si suplimentare.

Pe langa noul produs lansat oferim o gama larga de alte instrumente de taiat: foarfece, cutter-e folosite atat in uzul casnic, cat si in cel al industriei usoare, gradinarit etc.

Diferentierea distributiei se asigura prin intermediul personalului de contact, al ambiantei si al sistemului de livrare la domiciliu. Separat sau impreuna aceste elemente de diferentiere pot conferi bunului distinctie, personalizare, incredere sau calitate.

Diferentierea imaginii are la baza efortul de tangibilizare a serviciilor, instrumentele folosite fiind marca si simbolurile care, in contextul celor prezentate, capata un rol mai important la operationalizarea politicii de promovare.

Calitatea bunurilor oferite constituie o modalitate eficace de obtinere a unui avantaj competitiv.

Piata firmei de produse

Surprinderea diferentierilor pe care le prezinta utilizarea marketingului in domeniul bunurilor nu este posibila fara evidentierea particularitatilor care sunt intalnite in cadrul pietei firmei de servicii. O astfel de precizare este absolut necesara deoarece marketingul nu poate fi inteles decat in conditiile in care toate reflectiile efectuate in legatura cu continutul sau iau in considerare piata, elementele sale definitorii: continutul, profilul, dimensiunile etc.

In structura micromediului, locul principal in detin clientii, cu care firma de bunuri intretine multiple si variate relatii dintre care se detaseaza actele de vanzare-cumparare. Totalitatea acestor acte privite in unitatea organica cu relatiile pe care le genereaza si in conexiune cu care se desfasoare alcatuiesc piata intreprinderii de bunuri. Locul clientilor in cadrul mediului plaseaza si piata in pozitie de componenta esentiala.

In clarificarea continutului pietei intreprinderii se bunuri trebuie pornit de la maniera specifica in care apar si se confrunta cele doua laturi corelative ale sale, oferta si cererea de bunuri.

Oferta de bunuri exprima, dupa cum se cunoaste, "productia" de bunuri in cadrul pietei. Natura si caracteristicile acestora isi pun, in mod firesc, amprenta asupra ofertei, determinandu-i continutul, trasaturile si un mod specific de corelare cu cererea. Continutul ofertei este exprimat de capacitatea organizatorica a furnizorilor de bunuri de a satisface, in anumite conditii, de calitate si structura si termen nevoile beneficiarilor. O analiza atenta a acestui continut pune in evidenta o mare diversitate de elemente care concura la constituirea ofertei ca entitate. Combinarea lor se realizeaza, de regula, in momentul exprimarii cererii si concretizeaza in oferirea care "ad-hoc" se exprima ca oferta de bunuri. Cu alte cuvinte, in momentul aparitiei pe piata, oferta este incompleta, fiind alcatuita din elemente care momentan au caracter pasiv. Ea constituie oferta potentiala si intra dupa cum s-a mai spus, in continutul marketingului extern identificandu-se cu produsul promis (oferit).

Specificul bunurilor face ca oferta sa se intalneasca cu cererea si intr-un alt moment, acela al vanzarii efective, cand cererea se identifica practic cu produsul efectiv livrat, aparand ca oferta reala.

Combinarea diferitelor categorii de elemente formative ale produsului evidentiaza rolul activ si deterrminant al factorului munca, motiv pentru care numerosi specialisti considera personalul ca parte componenta a acestuia si, in consecinta, si a ofertei. Retinem totusi ca aceasta postura nu poate fi intalnita decat in cadrul celei de a doua intalniri a ofertei cu cererea, in primul caz personalul neputand decat cel mult sa fie descris si eventual prezentat in mijloace promotionale.

In cadrul ofertei se impletesc, totodata, o serie de elemente din care unele ii confera un grad de rigiditate, iar altele de flexibilitate. Gasirea echilibrului intre aceste doua grupe de elemente face posibila realizarea in bune conditii a adaptabilitatii ofertei la cerere.

In principiu, oferta intreprinderii noastre are un caracter omogen.

Intre oferta potentiala si oferta reala exista un anumit grad de diferentiere sesizat de client adesea, care genereaza, de cele mai multe ori insatisfactie.

O astfel de situatie este generata si de faptul ca, desi oferite global, bunurile sunt consumate individual.

Din punct de vedere structural, esentiala ramane gruparea ofertei prin luarea in considerare a celor trei mari categorii de bunuri: de baza, suplimentare si complementare. Gruparea prezinta importanta deoarece aceste categorii de bunuri, desi aparent separate, alcatuiesc, in esenta, oferta de bunuri a intreprinderii.

Cererea de bunuri exprima nevoia, in cadrul pietei, reflectand deci, caracteristicile acesteia. Astfel unele din nevoile de bunuri fac parte din cercul nevoilor primare (nevoile de transport, igiena si sanatate etc.) motiv pentru care cererea care le exprima are o elasticitate scazuta. In aceasta situatie activitatea de marketing a intreprinderii, care actioneaza in cadrul unor astfel de piete, va fi orientata spre directia cunoasterii cat mai precise a modului de manifestare a cererii si de adaptare cat mai exacta in evolutia sa. Ea are posibilitati mai reduse de influentare a cererii prin modificarea factorilor de influenta.

In general, nevoia de bunuri se manifesta, in anumite peroade ale zilei, saptamanii sau anului, ceea ce face ca cererea sa prezinte o anumita variabilitate in timp, care difera de la o categorie de bunuri la alta, in functie de o serie se factori specifici.

Din punct de vedere geografic, cererea de bunuri are un pronuntat caracter local, reflectand o serie de factori formativi care se regasesc, in special, in modul de manifestare al acesteia.

Raportul de dezechilibru sta totodata la baza unei strategii specifice, de sincronizare a cererii cu oferta, inclusa in cadrul marketingului strategic si operationalizata prin strategii corespunzatoare de produs, pret, promovare si distributie.

II.        Obiective

Un prim obiectiv este ca activitatea sa fie profitabila. Pentru a fi profitabila, firma nostra trebuie, in primul rand, sa-si vanda produsul pe care il ofera, iar pentru aceasta, trebuie sa aiba cui sa-l vanda, adica sa functioneze o plata pentru produsul respectiv, sa existe clienti care sa ceara produsul. Activitatea de marketing este cea care are in vedere satisfacerea nevoilor si dorintelor clientilor, prin acte de schimb de piata.

In vederea satisfacerii necesitatilor si preferintelor sau dorintelor clientilor, firma trebuie, primul rand sa stie care sunt aceste preferinte si necesitati (cercetarea mediului extern) si, daca firma are posibilitatea sa le satisfaca, cu facilitatile pe care le are (cercetarea mediului intern), in conditiile economice si competitionale existente.

Obiectivele strategice reunesc elemente care caracterizeaza procesul si asigura livrarea unui produs in concordanta cu cererea de bunuri. Ele sunt exprimate de caracteristici de baza ale produsului: imbunatatirea calitatii bunurilor, diferentierea bunurilor si echilibrarea actiunilor orientate spre prestatie si spre piata.

Calitatea sta la baza politicii de produs, fiind imposibil de separata de utilitate, element definitoriu al bunurilor.

Totalitatea actiunilor firmei prin care este determinata atitudinea sa fata de calitate sunt incluse in cadrul politicii in domeniul calitatii bunurilor. Obiectivele acestei politici sunt definite de diferentele care apar intre calitatea promisa si cea efectiv livrata, pe de o parte si cea perceputa si receptata pe de alta parte. In esenta, aceste diferente sunt determinate de: necunoasterea asteptarilor consumatorilor, utilizarea bunurilor conform unor standarde necorespunzatoare acestor asteptari, nelivrarea bunurilor conform prescriptiilor si neconcordanta performantelor cu promisiunile. Ele sunt reunite intr-un obiectiv general, cel al imbunatatirii continue a calitatii bunurilor.

Diferentierea serviciilor reprezinta, asa dupa cum am aratat, un mijloc de pozitionare a produsului pe piata si pe aceasta baza unul din obiectivele politicii de produs. El apare ca efect intangibilitatii bunurilor si este impus de necesitatea asigurarii unei reprezentari distincte a acestora in raport cu produse similare. Inscrierea sa ca obiectiv permanent are la baza faptul ca inovatiile, ca elemente de diferentiere, nepuntand a fi protejate, sunt usor copiate, pierzandu-se destul de rapid avantajul competitiv obtinut. In aceasta situatie inovarea in bunuri are un caracter permanent reprezentand o constanta a politicii de produs si in consecinta un alt obiectiv important al acesteia.

In acest context, obiectivul de diferentiere trebuie inteles ca referindu-se in exclusivitate la componentele tangibile ale produsului destinate sa sigure atingerea acestui obiectiv, iar atunci cand ele nu exista la utilizarea simbolurilor, marcilor, semnelor etc.

Echilibrarea actiunilor orientate spre client cu cele orientate spre produs ("balancing marketing and operations") are la baza efectele contrarii obtinute prin accentuarea uneia sau alteia din orientarile firmei. Un astfel de obiectiv este urmarit prin utilizarea cu mare grija a unor instrumente specifice politicii de produs prin care se operationalizeaza fiecare orientare in parte: cresterea productivitatii (imbunatatirea calitatii), standardizare si personalizare, servirea continua ori pe serii (loturi), descrierea atributiilor personalului, oferirea de facilitati obligatorii, dirijarea sosirilor clientilor (randului).

III.     Strategii si tactici de actiune

Ca un prim pas al strategiei propunem efectuarea unor chestionare on-line.

Ele sunt de departe cele mai des intalnite instrumente de colectare a datelor primare necesare studiului premergator strategiei de marketing.

In general un chestionar consta intr-un set de intrebari, prezentate respondentilor la care acestia trebuie sa raspunda. Chestionarele trebuie concepute cu grija si testate inainte de a fi distribuite pe scara larga.

Ele au un grad mare de flexibilitate, datorita faptului ca sunt posibile numeroase modalitati de a pune intrebarile. Dupa forma lor intrebarile se divid in doua categorii, fiecare, la randul lor, continand alte tipuri de intrebari. Cele doua mari categorii sunt: cu raspunsuri libere si, repectiv, cu raspunsuri limitate.

Intrebari cu raspunsuri libere permit respondentilor sa foloseasca propriile lor cuvinte. Acest tip de intrebari este foarte potrivit pentru cerectarile de explorare, cand dorim sa aflam, mai degraba, cum gandesc oamenii, decat sa stabilim cati oameni gandesc intr-un anumit fel.

Intrebari cu raspunsuri limitate prespecifica toate variantele de raspuns posibile, iar respondentul alege, prin bifare, ceea ce i se potriveste.

Prezentam in continuare cateva intrebari posibile ce ar aparea intr-un astfel de chestionar necesar studiului de marketing pentru foarfeca de taiat mocheta:

Vizitati adesea magazine virtuale cand faceti cumparaturi?

Detineti gradina sau aveti casa in renovare?

Care este opinia dvs despre instrumentele de taiat mocheta?

Care e primul lucru care va vine in minte cand rostiti cuvantul "foarfeca"?

V-ati gandit vreodata la o foarfeca speciala de taiat mocheta?

Care este criteriul dupa care alegeti un astfel de instrument?

Raspunsurile vizitatorilor site-ului vor fi centralizate intr-o baza de date si se vor efectua calcule statistice conform carora se va determina gradul eventual de cerere si de cumparare al produsului.

Sa presupunem ca in urma cercetarilor efectuate de compartimentul de marketing cererea pentru acest produs ce se doreste a fi folosit este o cerere absenta, deci strategia de stimulare va fi cea aleasa.

Se va face apel la o noua conceptie a produsului respectiv care sa conduca la satisfacerea unor nevoi mai bine decat o face oferta actuala sau la o modalitate de a-l produce superioara in ceea ce priveste raportul calitate-pret fata de ofertele firmelor existente pe piata.

Firma noastra va incerca nu numai sa accelereze dezvoltarea pietei sale, ci si sa ocupe inca din faza de lansare intreg spatiul disponibil.

Obiectivul strategiei este de a asigura firmei o pozitie dominanta pe piata incercandu-se impunerea unei strategii pe care concurenta sa nu o poata modifica.

Prin acest produs urmarim sa satisfacem o nevoie "mai ascunsa", in sensul ca pana acum nimeni nu s-a gandit ca ar putea fi creata o foarfeca speciala pentru taiat mocheta. Acest lucru a fost intarit de studiile de marketing care au aratat ca aceasta nevoie este reala si mai putin constientizata pe scara larga, care se materializeaza prin existenta unui numar mare de fabrici care se ocupa cu producerea si comercializarea, livrarea atat in magazin cat si la domiciliu a mochetelor, precum si a firmelor de decoratiuni, design etc.

IV.     Strategia de comunicare

Este in cea mai mare parte bazata pe publicitate, in speta pe publicitate on-line.

In timp ce in era industriala, marimea firmei si utilizarea erau principalii factori de progres, in era informationala determinante sunt capacitatea de a invata a intregii organizatii (nu numai a individului), rapiditatea, capacitatea de a anticipa dorintele clientului si de a sugera solicitantilor numarul de posibilitati. In era industriala, mecanismele de piata erau supuse reglemementarilor, detaliile legate de acestea contin cheltuieli de functionare ale magazinelor, numarul orelor de lucru fiind surprinse in multe dispozitii sau legi. Spre deosebire de aceasta stare de fapt, videotextul sau librariile largi de retea nu cunosc ore de inchidere, fiind permanent accesibile.

Indicatorul principal nu mai este cota de piata a intreprinderii, ci cota clientului. Cota de piata are o importanta mai mare sau mai mica in diferite faze ale pietei. Insa, pe de alta parte se pune intrebarea: ce este mai avantajos, o cota de piata de 50% si o pondere de 10% la clienti sau o cota de piata de 25% atasata unei ponderi la clienti de 80%? Raspunsul poate fi argumentat de doua ori. In primul rand, e mai convenabil sa castigi doar 25% din clienti, deoarece stim ca pentru incheierea unei afaceri cu un client nou, cheltuielile sunt intre 3 si 15 ori mai ridicate in functie de domeniu, decat in cazul in care se incheie o afacere dee aceeasi marime cu un client deeja existent. Iar in al II-lea rand, produsul matematic este de 5% in primul caz si de 20% in cel de-al doilea caz.

Intreprinderile si clientii lor comunica din ce in ce mai mult la preturi din ce in ce mai scazute, si prin aceasta comunicarea se face la costuri relativ mici. Aceasta situatie se descrie cel mai bine prin termeni precum "marketing 1 la 1" sau marketing de relatie, in acest mod intreprinderea dobandind informatii tot mai detaliate despre clienti. Prin acestea se deschid noi posibilitati in contactul cu solicitantii posibili cumparatori, clientii sau chiar mediile intr-un mod mai direct decat a fost posibil pana in prezent. Acest fapt este reflectat de expresia "marketing individual" sau "micromarketing".

Obiectivele media care se iau in considerare deriva din obiectivele de marketing si de publicitate si se pot referi la:

obtinerea unei anumite acoperiri-un procent dat de persoane din publicul tinta sa fie impactate cel putin o data;

frecventa-numarul mediu de impacte pe persoana;

presiunea publicitara, GRP-procentajul de persoane din segmentul tinta care a fost atins de campanie;

nivelul necesar de acoperire-acoperirea minima de care e nevoie pentru a fi eficienta campania;

frecventa necesara-limita minima si cea maxima, intre care se obtine un raspuns favorabil din partea audientei;

durata campaniei;

impulsionarea consumului-la produsele de cumparare impulsiva acolo unde amintirea numelui marcii are importanta in momentul alegerii produsului;

obtinerea unei anumite share of voice (cota de publicitate); share of voice ne arata cat reprezinta investitia publicitara a unei marci/campanii in totalul investitiei publicitare din sector;

cresterea presiunii publicitare pe zone, pe segmente de populatie sau pe anumite intervale de timp;

obtinerea unei anumite rentabilitati: cost/impact, cost/GRP;

obtinerea unui nivel inalt de notorietate intr-un mediu.

Reclama:

"daca mocheta vrei sa-ti tai

si ajutor doresti sa ai

nu ezita sa folosesti

FOARFECA DE BUCURESTI

Apare on-line si este realizata sub forma unui film in care o gospodina care isi renoveaza locuinta si care nu are nevoie de ajutorul sotului deoarece utilizeaza foarfeca produsa de noi. Este atat de multumita de faptul ca taie bine si ca-i ofera usurinta si siguranta in manevrare fara a-i provoca dureri incat probabil o va recomanda la randul ei altor persoane.

Noul produs este atat de usor de folosit si cu rezultate remarcabile, incat si copiii il pot manui fara gjija unei eventuale raniri in ajutorul dat adultilor sau pentru propriile nevoi.

In filmul publicitar va aparea si actorul Johnny Deep, protagonistul din

"Omul foarfeca" care intareste spusele gospodinei, iar copilul este fascinat de faptul ca va putea avea posibilitatea de a taia cu noua foarfeca asa cum proceda si actorul in film.

Publicitatea are incluse urmatoarele aspecte:

informativ;

afectiv;

bazat pe miscarea corpului/obiectelor;

umoristic;

bazata pe cinematograf;

superlativ;

jocuri de cuvinte;

bazata pe prezentarea exclusiva a produsului

slogan.

Accentuam faptul ca taiatul mochetei cu aceasta foarfeca este doar una din intrebuintari, structura rezistenta si lamele puternice permitandu-i o perforare si unor materiale mult mai dure: metal, lemn,PVC etc.

Beneficiile produsului constau in:

-taie bine orice fel de mocheta, inlocuitor/substitut, linoleum, tapet, tavan fals, obiecte de marochinarie, obiecte de uz casnic etc.

Foarfeca poate fi comandata on-line din catalogul special sau direct la compartimentul de vanzari al firmei.

Instructiunile de utilizare sunt simple, ea utilizandu-se ca si o foarfeca obisnuita. Se introduc degetul mare si restul de degete in orificiile manerelor si se actioneaza prin strangere usoara cu latura proeminenta in jos. Nu este necesar un efort fizic deosebit datorita sistemului de ascutire si al materialului deosebit din care este confectionata.

Aceasta foarfeca poate fi utilizata cu succes in: industria textila, industria de marochinarie, industria materialelor de constructii auxiliare si nu numai, industria fibrelor sintetice.

De asemenea, ea poate fi folosita in taierea, perforarea produselor corespunzatoare acestei industrii aflate in gospodarie.

Bibliografie:

1. Kurt Rohner - Ciber marketing

2. Bill Donaldson - Managementul vanzarilor

3. Ovidiu Nicolescu - Strategii manageriale de firma