Analiza comparativa Romania - tari membre ale Uniunii Europene

Analiza comparativa Romania - tari membre ale Uniunii Europene

Diferenta in ceea ce priveste salarizarea dintre tarile din Uniunea Europeana si tara noastra se poate observa inca din cifre, spre exemplu un inginer proiectant, angajat al unei intreprinderi producatoare de accesorii pentru masini unelte din Romania, castiga sub 500 de euro, de 9 ori mai putin decat colegul sau din Germania. Unui medic generalist ii revine, la sfarsitul lunii, o remuneratie de 600 de euro, de aproape 15 ori mai putin decat omologului sau german.

In Romania, un frizer castiga intre 159 si 550 de euro, in timp ce in UE din aceasta meserie se castiga de la 1.500 de euro in sus. Salariul net al soferului de autobuz la noi e de 270 de euro, pe cand in Uniunea Europeana este de 1.600 euro. Analistii economici spun ca aceste discrepante de salarizare sunt cauzate in principal de diferentele mari de productivitate, care determina direct, in cazul sectoarelor industriale, nivelul de salarizare. Exista insa si anumite sectoare, cum ar fi cel al serviciilor sau al produselor de circulatie locala, unde legile concurentei nu vor putea fi aplicate.

Un notar, de exemplu, nu isi poate internationaliza activitatea, la fel cum nici un profesor sau un medic nu o poate face. Pentru aceste categorii vor persista diferente mari de venituri. Aceste salarii vor creste numai o data cu cresterea economica generala.

Exista si posibilitatea ca pretul pentru serviciile medicale sau cele administrative, de exemplu, sa creasca mai repede decat nivelul general al pietei. Vom asista la o presiune de crestere a salariilor, pentru medici si functionari publici, de exemplu. Daca aceste salarii vor depasi ca ritm de crestere nivelul general de preturi vom avea de-a face cu puseuri inflationiste si alte dezechilibre la nivel macroeconomic. Preturile pentru forta de munca se formeaza, insa, si in functie de cererea si oferta de forta de munca si nu doar in functie de productivitate. Un bun exemplu in acest sens il constituie bransa IT, unde din cauza penuriei de oameni calificati, salariile din Romania se apropie mai repede de cele europene.

O situatie inversa se intalneste in industria textila, unde exista o abundenta de forta de munca calificata sau usor de calificat. De aceea, este putin probabil ca vom asista la cresteri ale salariilor in acest domeniu.

Guvernul Romaniei a cerut, de altfel, pentru anumite capitole de negociere, perioade de tranzitie, pe motiv ca salariile romanilor si, implicit, puterea lor de cumparare se afla cu mult sub cele din Uniunea Europeana. Data la care vor 'converge' salariile romanilor catre cele din Uniunea Europeana ar fi dupa estimarile Guvernului daca nu 2007, atunci cel putin perioada imediat urmatoare integrarii. Un astfel de orizont este putin realist.

Bulgarii primesc cel mai mic salariu minim din Europa, iar Romania se afla pe locul doi in acest clasament al celor mai mici salarii din Uniunea Europeana.
Astfel, conform Eurostat, bulgarii primesc cel mai mic salariu din Uniunea Europeana, de 123 euro, urmati de romani cu 153 euro, letoni cu 232 euro, lituanieni cu 254 euro si unguri cu 270 euro, informeaza cotidianul.ro.
Cel mai mare salariu minim din Uniunea Europeana, 1.642 euro, se acorda in Luxemburg, urmata de Irlanda cu 1.462, Belgia cu 1.387 euro, Olanda cu 1.382 euro si Franta cu 1.321 euro. In ceea ce priveste salariul mediu, Romania se claseaza cu aproximativ 448 euro sub salariul minim din tari precum Portugalia si Slovenia.

In Romania, in mediul privat, s-a pastrat in 2010 acelasi salariu de anul trecut, respectiv 600 de lei, desi sindicatele au cerut in repetate randuri majorarea acestuia de la 1 ianuarie, la cel putin 705 lei.

Pentru angajatii de la stat, cel mai mic salariu este de 650 lei, ceea ce reprezinta coeficientul minim stabilit prin legea salarizarii unitare.
Reprezentantii patronilor sustin ca salariul minim ar putea creste la cel mult 650 de lei, de la jumatate anului, si asta in functie de evolutia economiei.

Nivelul Taxei pe valoare adaugata (TVA) aplicate in prezent in Romania este apropiat de media tarilor membre ale Uniunii Europene, de 24%. Cele mai mari cote ale TVA, de 25%, se regasesc in Danemarca, Suedia si Ungaria, iar cea mai mica cota de TVA de 15% este in Cipru si Luxemburg. De la inceputul anului, guvernele a patru state membre ale Uniunii Europene, au anuntat ca vor majora TVA pentru a acoperi deficitele bugetare.
Astfel, autoritatile din Spania vor majora TVA, de la 16% la 18%, pentru a strange 11 miliarde de euro, fonduri necesare acoperirii unuia dintre cele mai mari deficite bugetare din zona euro, iar Parlamentul Ungariei a avizat la inceputul lunii mai amendamente la legea taxelor, prin care in luna iulie s-a majorat TVA de la 20% la 25%, devenind astfel al treilea stat cu un nivel atat de ridicat al TVA.

Guvernul ceh a anuntat la finele lunii septembrie ca a adoptat masuri de austeritate pentru a reduce deficitul bugetar din 2010 la 5,2% din PIB. Printre masurile propuse se numara cresterea cotei generale a TVA la 20%, de la 19% in prezent, si a cotei reduse de la 9% la 10%

Cealalta tara care si-a majorat TVA a fost Letonia, care in urma acordului cu FMI a fost nevoita sa creasca nivelul acestei taxe de la 18 la 21%.
Ìata nivelul TVA din toate statele membre ale Uniunii Europene:
- Belgia - 21%, Bulgaria - 20%, Cehia - 20%, Danemarca - 25%, Germania - 19%, Estonia - 18%, Grecia - 19%, Spania - 18%, Franta - 19,6%, Irlanda - 21,5%, Italia - 20%, Cipru - 15%, Letonia - 21%, Lituania - 19%, Luxemburg - 15%, Ungaria - 25%, Malta - 18%, Olanda - 19%, Austria - 20%, Polonia - 22%, Portugalia - 20%, Slovenia - 20%, Slovacia - 19%, Finlanda - 22%, Suedia - 25%, Marea Britanie - 15%.

De ani de zile, unii oameni politici din Uniunea Europeana si lideri de opinie din tarile vest-europene discuta pe marginea avantajelor si costurilor largirii Uniunii. Problemele care revin in mod recurent in dezbatere privesc:

. migratia masiva, care ar periclita locurile de munca in Occident, in conditiile in care somajul este ridicat si acum poate fi accentuat de incetinirea activitatii economice;

. concurenta din partea unor tari cu un capital uman deloc de neglijat si cu costuri ale fortei de munca mult mai scazute;

. "fuga" unor intreprinderi in Europa Centrala si de Rasarit, ceea ce ar creste somajul in Vest;

. concurenta in domeniul agriculturii, in conditiile in care fermierii reprezinta un lobby puternic in tarile occidentale;

. nu in cele din urma, povara pentru bugetul federal al primirii in UE a unor state relativ sarace (desi Slovenia are venitul per capita mai ridicat decat Grecia), care ar deveni consumatoare de ajutoare (pentru agricultura si dezvoltare regionala).

Cifrele arata ca Uniunea Europeana a exportat in tarile Europei Centrale si de Est mai mult decat a importat de acolo. Totodata, forta de munca din aceste tari acopera golurile de baza pe piata fortei de munca din Vest. Referitor la Romania, specialisti cu inalta calificare in domeniul IT sunt angajati de firme in Germania si in alte tari, iar multi tineri si tinere din Romania asigura functionarea serviciilor in unele spitale, hoteluri si restaurante, in Italia si Portugalia etc.

Exista si interese uneori puternic divergente in interiorul Uniunii privind largirea ei. De exemplu, tarile mediteraneene ale UE (in general mai sarace) au privit si inca privesc cu reticienta intrarea tarilor din Europa Centrala si de Est in Uniune deoarece aceasta va schimba geografia intereselor economice si politice, mai ales pentru ca vor fi admise tari cu venitul pe locuitor sub media Uniunii. Chiar daca Uniunea Europeana a experimentat asemenea admiteri - vezi cazul Greciei, Portugaliei, Irlandei si chiar Spaniei, o formula de tip Big-Bang nu va fi usor de digerat.

Este clar ca Romania nu era pregatita sa fie admisa in UE in primul val, dar prin dimensiunea sa, prin numarul de locuitori, prin asezarea geografica

- aproape de o zona cu framantari - Romania poate fi un avanpost de stabilitate al Uniunii.

Avantajul comparativ cu Uniunea Europeana in ceea ce priveste industria are un trend accentuat descrescator, in timp ce cu restul lumii inca mai avem un usor avantaj. In ceea ce priveste industria chimica aceasta va avea de pierdut, in conditiile in care, procentul importurilor din Uniunea Europeana a ramas constant, insa exporturile de produse chimice au scazut de mai mult de doua ori in ultimii cinci ani, acest fapt dovedind slaba productivitate si competitivitate a acestei industrii. Fara o restructurare adecvata pana in momentul aderarii aceasta nu va avea sanse in competitia cu Uniunea Europeana.

Industriile materialelor plastice, pielariei si articolelor din piele si a celulozei si hartiei sunt slab performante, Romania fiind la acest capitol mai putin competitiva decat oricare din tarile CEFTA. Structura productiei interne fiind necompetitiva in general, aceste industrii vor supravietui numai prin preluarea de catre marile companii vestice la momentul aderarii.

Industria lemnului si prelucratoare este intr-o situatie de avantaj comparativ cu tarile Uniunii Europene, mentinand acest trend prin investitii in tehnologie si atragere de capital. La momentul integrarii acest sector a avut de castigat dezvoltandu-se si creand locuri de munca.

Industria incaltamintei si textila cu o competitivitate destul de ridicata, actualmente reprezentand o pondere mare in totalul exportului si importului romanesc catre Uniunea Europeana, dovedeste ca este viabila, chiar daca majoritatea productiei este in lohn. Gradul de calificare si salarizare al fortei

de munca in acest domeniu, o face viabila. Integrarea va duce la cresterea productivitatii acestei ramuri cat si la o scadere a costurilor unitare ale fortei de munca.

Industria sticlei si ceramicii va avea de pierdut inca de la aderarea primului val la Uniunea Europeana din cauza competitivitatii reduse si datorita costurilor unitare ale fortei de munca. Pentru ca tarile ce au intrat in primul val vor fi avantajate, cu cat va fi mai mare Uniunea Europeana, cu atat mai mari vor fi castigurile pentru tarile membre si pierderile pentru tarile nemembre, actualmente tarile dezvoltandu-se si castigand pe seama pierderilor altor tari.

In domeniul industriei metalurgice, masini si echipamente, daca se va mentine trendul exporturilor de tehnologii, Romania va avea de castigat in acest domeniu la momentul integrarii.

Costurile unitare ale fortei de munca in industria metalurgica este cu mult sub media restului industriei. Faptul ca in prezent exportam multe echipamente, dar mai ales subansamble dovedeste viabilitatea acestui sector de activitate.

La nivel guvernamental, cercetarea si dezvoltarea au o sustinere totusi slaba, in Romania ponderea cheltuielilor cu cercetarea si dezvoltarea in PIB fiind mai mica de 4-5 ori decat cea a tarilor Uniunii Europene, mai mica chiar decat in celelalte tari vecine Romaniei.

La capitolul educatie Romania este in urma mediei Uniunii Europene la numar de studenti/locuitor, cei mai buni plecand peste hotare. Cu toate acestea, imbinarea dintre cercetare, dezvoltare si educatie poate da rezultate spectaculoase.

Producatorii si exportatorii romani de software sunt o categorie de castigatori - de exemplu, SOFTWIN a creat primul software din lume care foloseste tehnologia WAP pentru accesul si controlul de la distanta al retelelor de securitate. Acest produs a fost cumparat prin Internet de aproape de 500.000 de utilizatori din SUA numai in ultimele 45 de zile ale anului 2000, facand ca Softwin sa-si realizeze obiectivul de a detine 1% din piata mondiala a produselor antivirus in 2001.

Concluzii

Salarizarea muncii constituie operatiunea propriu-zisa de plata a muncii ce a facut obiectul contractului individual de munca. In acelasi timp, salarizarea muncii constituie operatiunea propriu-zisa de plata a muncii ce a facut obiectul contractului individual de munca.

Activitatea de perfectionare a resurselor umane urmareste anumite obiective: imbunatatirea performantelor profesionale, rezolvarea unor sarcini noi, dezvoltarea capacitatilor de comunicare, imbunatatirea lucrului in echipa, perfectionarea capacitatii de adaptare la schimbare.

Din momentul aderarii, Romania trebuie sa participe la mecanismele de coordonare a politicilor economice in Uniunea Europeana. Romania a fost admisa in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. Urmatorul pas pentru noi este adoptarea monedei unice (probabil cel mai devreme in 2014, conform prognozelor oficiale), ceea ce inseamna practic admiterea intr-un stadiu superior de integrare - intrarea in Uniunea Europeana si Monetara.

Diferenta salarizarii dintre femei si barbati reflecta discriminarea si inegalitatea continue care se manifesta pe piata muncii si care, in practica, afecteaza in principal femeile. De exemplu, frecvent munca femeilor continua sa fie considerata mai putin importanta decat cea a barbatilor si femeile lucreaza adesea in sectoare in care salariile sunt, in medie, mai joase decat in sectoarele dominate de barbati.

In ciuda incertitudinii economice actuale, companiile trebuie sa nu se

concentreze numai pe reducerea costurilor, dar si pe o competitivitate de durata, de cand o lipsa in personalul calificat reprezinta un dezavantaj distinct pe piata atata timp cat economia recupereaza.

Asa cum bine s-a subliniat in ultimul capitol, diferenta dintre tara noastra si tarile membre ale Uniunii Europene este foarte evidenta, faptul ca un bugetar castiga cel mai putin aproximativ 150 euro pe luna spune totul.

Bibliografie

Dobrota Nita, Aceleanu Mirela Ìonela, Ocuparea resurselor de munca in Romania. Structuri acronice. Evolutii atipice. Eficienta redusa, Bucuresti, Editura Economica, 2007;

Done Ìoan, Salariul si motivatia muncii, Bucuresti, Editura Expert, 2000;

Dorneanu Valer, Sistemul de salarizare in Romania, Bucuresti, Editura Lumina Lex, 1999;Arthur R. Pell, Managementul resurselor umane, Bucuresti, Editura Tribuna Veche, 2007;

Dutu Mihaela, Niculcea Silviu, Microeconomie, Pitesti, Editura Economica, 2007;

Gherman Liliana, Panoiu Laura, Managementul resurselor umane, Pitesti , Editura Ìndependenta Economica, 2006;

Lefter Viorel, Deaconu Alecxandrina, Marinas Cristian, Marin Ìrinel, Nica Elvira, Puia Ramona, Managementul resurselor umane. Teorie si practica. Editia a II - a adaugita, Bucuresti, Editura Economica, 2008;

Mureseanu Doina, Managementul resurselor umane, Pitesti, Editura Ìndependenta Economica, 2002;

Pell R. Arthur, Managementul resurselor umane, Bucuresti, Editura Tribuna Veche, 2007;

Russu Corneliu, Managementul intreprinderilor mici si mijlocii, Bucuresti, Editura Expert, 1996;

Russu Corneliu, Gheorghe Ileana, Managementul resurselor umane, Bucuresti, Editura Tribuna Economica, 2004;

Sachelarie Octavian - Mihail, Nicolae Florentin Pertisor, Resurse umane - o provocare pentru managementul contemporan, Pitesti, Editura Paralela 45, 1998;

Scholtz - Moldovan Maria, Managementul resurselor umane, Bucuresti, Editura Economica, 2000;

Socol Aura Gabriela, Microeconomia intergrarii monetare europene. Cazul Romaniei, Bucuresti, Editura Economica, 2009;

Stefanescu Ìoan Traian, Tratat elementar de drept al muncii, Bucuresti, Editura Lumina Lex, 1999;

Dictionar de psihologie, Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1980.

Curierul Legislativ nr. 13, Salarizare, Bucuresti, Editura Forum, 2007.

https://fr.wikipedia.org/wiki/remuneration;

18. https://www.emploi.belgique.be/detailA_Z.aspx?id=1024;

https://ideas.repec.org/p/fth/lirhet/237.html;

20.https://www.justlanded.com/english/Belgium/Belgium-Guide/Jobs/Working-in- belgium;

21. https://www.easyexpat.com/en/brussels.htm;

https://www.croatia.org/crown/articles/4384/1/E-Salaries-Growing-in-Croatia.html;

https://www.bloombiz.ro/finante/legea-salarizarii-unice-va-fi-implementata-pe-o-perioada-de-trei-ani-incepand-cu-2010;

https://www.rombel.com/stiri-diverse/53637-uniunea-european-campanie-de-combatere-a-diferenelor-de-salarizare-intre-femei-i-brbai.html;

https://www.croatiantimes.com/news/Business/2010-04

22/10523/Salaries_fall_in_February;

26. https://www.navca.org.uk/localvs/scales/;

https://www.bakermckenzie.com/RRItalyVoluntarySalaryReductions/; 28.https://money.cnn.com/2010/03/04/news/international/greece_pay.fortune/index.htm;

29 https://www.thisismoney.co.uk/best-paid-jobs;

30.https://www.adevarul.it/stiri/actualitate/salariile-italia-sunt-cele-mai-mici-arile-dezvoltate;

https://www.ziare.com/europa/italia/italia-va-reduce-o-parte-din-salariile-bugetarilor-1016950;