Corelatia dintre productivitate si salariu

Corelatia dintre productivitate si salariu

Este expresia corelatiei fundamentale a economiei productie si consum.

W= Q(rezultat) / consum de munca

Aceasta corelatie a fost analizata diferit de capitalism si marxism.

Marxismul a accentuat rolul determinant al productiei mergand pana acolo unde cosumul era considerat o alta forma a productiei. Impartirea productiei in 2 sectoare:

a)      mijloace de productie;

b)      bunuri de consum.

Capitalismul considera ca intre productie si consum exista o stare de echilibru; productia nu trb sa aiba ca obiectiv satisfacerea mai buna a trebuintelor umane.

Pt a majora salariile trb sa am productie, productivitate, iar pt a majora consumul trb sa cresc productia in conditii de productivitate.

Productivitate(W)= productie/consum de munca.

Pt calcularea indicatorilor se utilizeaza PIB si PNB (productie national bruta) la nivel macro si la nivel micro VAB, VAN si profit.

Corelatia dintre salariu si W are conotatii de eficienta at cand indicele W muncii este > decat indicele cresterii salariului. Pt realizarea unui raport optic intre W si salariu avem un intreg set de actiuni pt a actiona asupra cresterii W.

In cadrul corelatiei trb sa actionam si asupra salariilor - forme moderne de salarizare:

forme moderne de motivare a muncii;

sisteme de impozitare.

Impozitarea regresiva este cea mai stimulativa pt ca motiveaza salariul.

Impozitarea pe cota unica: cota unica este necesara in Rom pt a selectiona ag ec (salariul) dupa criterii economice, cota unica favorizeaza formarea clasei mijlocii. Aceasta sustine progresul, democratia.

Relatiile dintre capital si munca . Etape:

I. Relatia directa dintre proprietarul capitalului si angajat

II. Proprietarul de capital si managerul

III. Interventia statului - prin impozite, taxe, intervine pentru protectia sociala a muncii

IV. Management participativ

factorul munca devine si actionar

-dedublarea

V. Parteneriatul public privat in sfera capitalului.

Costul de oportunitate (costul real al alegerilor) = valoarea sacrificiului alegerilor efective, in conditiile resurselor limitate. Este singura structura a costului care contine si profit.

Ag ec poate sa-si plaseze economiile in mai multe activitati: actiuni-dividende; obligatiuni- cupon(venit fix),pamant-renta, depozit bancar-dobanda, investitii pe cont propriu.

Valoarea productiei

Profitul normal este venitul pe care l-as obtine daca n-as investi.

Dupa natura economica, costul are 2 obiective:

- asigura comparatii intre ramuri, produse, firme;

- orienteaza actiunile pentru reducerea costurilor.

Reducerea costurilor se realizeaza prin:

a)      cresterea W_L (corelarea salariilor cu productivitatea);

b)      cresterea gradului de valorificare a materiilor prime.

Structura costului pe articole de calculatie - calculul costului pe produs.

Cheltuielile sunt:

Directe : materii prime si materiale, impozite pe salariat

Indirecte: - cheltuieli cu reparatii, cheltuieli cu intretinerea utilajelor, consum energie;

- cheltuieli generale ale intreprinderilor (chelt cu posta, tel, coresp).

Criteriile in raport de care o cheltuiala se include in una din cele 2 sunt urm:

1. modul in care respectiva cheltuiala evolueaza in raport cu evolutia valorii productiei:

- daca cheltuiala are o evolutie direct proportionala cu Q_f atunci este o cheltuiala directa;

- daca cheltuiala are o evolutie fixa, constanta atunci cheltuiala este indirecta.

2. evidentierea cheltuielilor pe operatiune, faza, proces, produs;

3. eficienta identificarii, urmaririi cheltuielilorpentru comparatii, faze, procese.

Necesitatea si caile de reducere a costurilor

Cost marginal = CT₁-CT₀ / Q₁-Q₀ = CV₁-CV₀ / Q₁-Q₀.

Atunci cand costul marginal = venit marg este o stare de optim.

Costul mediu:

1. presupusa cale de a atenua contradictia dintre resurse si nevoi
2. pp cale de a mari profitul, de a crea resurse suplimentare pt consum si investitii
3. reducerea costurilor inseamna cresterea competitivitatii.

Reducerea costului reprezinta o cale nelimitata de a maximiza profitul.

Profit = productie fizica ∙ pret unitar - cost

Piata muncii si salariul real

Munca este apreciata ca fiind factorul de productie activ si determinant deoarece:

este sg factor creator de valoare noua;

este sg care det evolutia, modernizarea celorlalti factori de productie,

combinarea si eficienta factorului de productie este de departe dominanta de factorul de munca.

Piata muncii are cea mai mare rigiditate- indeosebi oferta, este cea mai organizata si reglementata piata (exista sindicate, contracte colective de munca la nivel national), este piata cea mai imperfecta, are cea mai mare donatie de la caracterul unei piete perfecte. Piata muncii este o piata participanta contractuala (participa direct).

Pe piata muncii, echilibrul se realizeaza ca si pe alte piete prin confruntarea cererii si a ofertei tinand cont in principal de elementele specifice ale acestei piete. In urma echilibrului se stabileste nivelul si dinamica salariului.

Echilibrul este determinat de urm factori:

1. nivelul productivitatii muncii

productivitate = PIB/ nr de locuitori

= PIB/ populatia ocupata

La nivelul firmei productivitatea = val adaugata bruta/ nr de salariati;

2. gradul de inzestrare a muncii cu factorii de productie
3. raportul dintre salariu si pretul celorlalti factori de productie
4. ritmul cresterii economice
5. durata si regimul de munca.

Salariul nominal si real

Salariul nominal brut = suma de bani pe care angajatul o primeste in raport cu gradul de indeplinire a indicatorilor inscrisi in contractul individual de minca

Salariul nominal net = sal nominal brut - impozit pe salariu

Salariul real = cantitatea de bunuri si servicii care poate fi comparata cu salariul nominal sau cu veniturile salariale nete.

Salariul real nu poate fi apreciat valoric deoarece contravine definitiei care se refera la marfuri si servicii

Salariul real nu poate fi exprimat nici fizic, el se apreciaza ca un indice care la randul lui este apreciat de 2 indici:

Indicele salariului real (SR) = indicele salariului nominal (brut, net) (ISN) / indicele preturilor bunurilor de larg consum (IPBC).

Cand analizam dinamica salariului real de fapt ne gandim sa acoperim cresterea de preturi si asigurarea si a unui spor.

Forme de salarizare

- in regie;

- in acord;

-cote procentuale.

Salarizarea in regie

- fiecare angajat are un contract individual de munca in care sunt inscrise obligatiile angajatului si angajatorului;

- intr-un contract modern sunt inscrisi indicatorii care caracterizeaza eforturile depuse si rezultatele obtinute ale angajatului.

In contract sunt inscrise:

- salariul tarifat;

- sporuri de vechime;

-sporuri de conditii grele de munca;

-sporuri de conditii periculoase de M;

-sporuri pt cunoastere de limbi straine;

-sporuri de suprasolicitare;

-sporuri de titlu de doctor.

Salariul este rezultatul unui produs intre productia fizica si tarif. Exprima o legatura directa intre salariu si productia fizica, este o forma stimulativa de salarizare si care se practica acolo unde este posibila masurarea rezultatului muncii fiecarui angajat.

Are avantajul ca muncitorul nu trebuie sa fie controlat pt ca stie ca marimea salariului este lgata de munca sa.

Dezavantajele sunt:

dezvolta egoism, individ in dauna solidaritatii;

determina o relativa scadere a calitatii, angajatorul trb sa aduca o persoana care sa contoleze starea calitatii;

determina o crestere a intensificarii muncii care poate duce la scaderea starii de sanatate a angajatilor.

Acor global

- este forma de salariu care imbina salarizarea in acord direct cu anumite elemente din salariul in regie

Acord indirect

- este forma de salariu pt conditia locurilor de munca in care angajatorul lucreaza in acord direct, seful coordoneaza echipa.

Seful = salariu + 10% salariu

Acord progresiv

- este cea mai stimulativa forma de salarizare intrucat stimuleaza performanta si realizeaza o diferentiere a salariului in raport cu performanta.

In cadrul cotei progresive nu exista o motivare pentru performanta

Cand avem cota unica salariul net pe bucata va fi constant.

Criza pietei muncii

Forme de manifestare:

1. indepartarea salariului de rezultatele economico-financiare ale firmei. Lg spune ca sumele din privatizari trebuiesc indrepate spre investitii, modernizari. Una din solutii este legata de calculul corelatiei dintre productivitate (W) si salariu si pe baza profitului.

2. cresterea dimensiunii sociale ale salariilor in dauna dimensiunilor sale economice

3. scaderea gradului de ocupare a muncii si cresterea corespunzatoare a somajului

4. cresterea ponderii partii fixe in totalul veniturilor salariale (sporul).

Indicatorii economici at cand se refera la comparatii intre tari se determina astfel:

- cursul de schimb leu-euro sau leu-dolar

- are in vedere paritatea puterii de cumparare, adica preturile interne.

Solutii pt a depasi criza

- trb reconsiderata strategia de motivare economica pt munca- de a construi sisteme normale a consumului de munca in raport cu dotarea tehnica

- diferentierea mai accentuata a veniturilor provenite din munca

- realizarea unui triplu echilibru

- realizarea de sisteme se salarizare care sa includa renta de competenta, abilitate. Motivarea pt muca trb sa fie orientata si spre motivarea psihologica si profesionala.

Intr-o economie de piata moderna baza realizarii productiei este legata de cercetarea stiintifica si gradul sau de aplicabilitate (inventii, inovatii).

Dupa al 2 lea razboi mondial, cresterea economica a fost influentata de sistemul bancar.

In economie au loc diverse schimbari (marfuri, capital, activitati). Se apreciaza ca o economie profitabila trebuie sa indeplineasca conditii pt realizarea echivalentei.; astfel, fiecare participant isi satisface interesele.

Inflatia

Reprezinta principala forma a dezechilibrului pe piata monetara, este definita drept surplus de masa monetara.

Inflatia se apreciaza prin mai multi indicatori:

- indicele cu structura fixa (laspeyres etienne):

∑Q₀ⁱ ∙ p₁ⁱ / ∑Q₀ⁱ ∙ p₀ⁱ

- indicele cu structura variabila (paache):

∑Q₁ⁱ ∙ p₁ⁱ / ∑Q₁ⁱ ∙ p₀ⁱ

- indicele lui Marshall - Edgeworth:

∑p₁(Q₀+Q₁) / ∑p₀(Q₀+Q₁)

Indicele salariului real = Isn / I pbc (indice salariu net, indicele preturilor bunurilor de consum).

Problema principala legata de indicele preturilor de consum este structura consumului.

Exista si cresteri ale preturilor care nu trebuie asociate inflatiilor:

1. cresterea de preturi aferenta cresterii productiilor;

2 daca producatorul nu-si va recupera prin pret cheltuielile aferente cresterii calitatii nu mai produce respectiva calitate

3 cresterea de preturi datorata atragerii in circuitul economic a unei resurse greu accesibile sau cu un continut scazut de substante.

In Rom cresterea de preturi, respectiv inflatia a avut cauze obiective:

- s-au eliminat aproape toate subventiile de la consumator;

- nerespectarea corelatieidintre salarii si productivitate.

In Rom recunoasterea inflatiei a avut esfecte pozitive:

1. a transformat sumele inscrise pe etichetele marfurilor in preturi

2. s-a constatat care sunt preturile reale ale marfurilor mai ales dupa ce s-au deschis granitele

3. a demonstrat ca leul nu este o moneda stabila

4. a aratat ce trebuie sa importam si ce trebuie sa exportam

5. ce ramuri produc PIB respectiv agricultura si ce ramuri sunt intretinute ( industria grea)

6. a determinat sa devenim si exportatori de inflatie.

Etape si forme ale inflatiei

1. inflatie linistita sau taratoare- preturile cresc cu 4-5%

2. inflatie deschisa-preturile cresc cu 10% annual

3. inflatie galopanta - preturile se dubleaza la nivelul unui an

4. hiperinflatie - preturile cresc in medie cu 15% lunar

5. staginflatie - avem un nivel cst a Q si o inflatie deschisa (10%). Avem si somaj.

Inflatia de prosperitate este o influenta controlata de regula de catre stat in asa fel incat excedentul de moneda sa se regaseasca intr-o dezvoltare umana durabila.

De regula, inflatia de prosperitate este asociata unei cresteri durabile a preturilor in limita a 3-5% asociata realizarii unei activitati utila societatii.

Dificultatile stiintei economice si efectele perverse

Stiinta economica are numeroase dificultati:

- cercetatorii stiintei economice nu primesc raspunsuri imediate si viabile in timp at cand realizeaza anumite actiuni;

- in cadrul actiunilor economice avem multiple alegeri;

- stiinta economica are foarte putine constante

- dificultatile sunt amplificate deoarece aici se intersecteaza foarte multe interese contradictorii;

- modelul economic nu poate lua in calcul toate fenomenele;

- noutatea prin combinatie, care in multe cazuri imbraca forma efectelor perverse : urmarim ceva si ne iese altceva

Karl Popper- cel mai mare filosof dupa Hegel

O agricultura performanta pp un echilibru intre dotarea tehnica si inflatia agricola

Sa mentinem precautia si sa anticipam dezvoltarea

Profitul este venitul obtinut de proprietarul factorului de productie capital prin care se recompenseaza participarea la producerea bunurilor economice. Reprezinta o parte a valorii unei productii determinate de bunuri economice care excede cheltuielilor ocazionate de respectiva productie. El este scopul principal pt care se investeste capitalul intr-un domeniu de activitate.

Profitul este un indicator calitativ care reflecta nivelul de performanta al unei activitati, .marimea si dinamica lui conditioneaza perspectivele economico-financiare ale unei firme.

Pf indeplineste mai multe functii:

- orienteaza deplasarea resurselor economice spre activitatile si domeniile profitabile;

- sursa principala de autofinantare;

- mijloc de stimulare economica;

-mijloc de control al eficientei cu care se desfasoara activitatea la nivelul firmei;

- sursa de venituri bugetare.

Profitul se poate obtine si din: armament, droguri, alcool. Numai prin profit se armonizeaza interesele

Profit = productie fizica ∙ pret unitar - cost - maximizarea profitului nu poate avea loc fara gradul de satisfacere a profiturilor , nu poate avea loc fara cresterea productiei.

Din profit se asigura largirea productiei, respectiv cresterea numarului de locuri de munca, veniturile, consumul.

Profitul nu poate fi obtinut decat daca intreprinzatorul indeplineste 2 cond:

- isi mareste si isi diversifica productia;

- utilizeaza eficient resursele.

Profitul este forma prin care este stimulat intreprinzatorul.

Economia de piata

Este tipul de economie in care cea mai mare parte a productiei este destinata schimbului de piata. In functie de mecanismul care sta la baza economiei de piata avem:

-economie de piata centralizata;

-si libera sau functionala;

Economia de piata functionala este tipul de economie in care exista un pluralism in forma de proprietate, un mecanism economic bazat pe libera initiativa si concurenta in care garanteaza exercitarea dreptului oamenilor si existenta interventiilor indirecte si globale a statului.

Economia de piata functionala pp:

echivalenta in relatiile de schimb;

statutul egal al partenerilor.

In procesul de schimb (in echivalenta) au intervenit f multe marfuri, preturi care nu sunt stabilite dupa criterii economice.

Statutul egal al partenerilor in relatiile de schimb a fost subminat de diferite monopoluri construite si agreate de stat.

Trasaturile economiei de piata:

- are un pluralism al formei de proprietate dominat de proprietatea privata

- este o economie de firma (de intreprindere)

- este o economie in care intalnim o interventie indirecta si globala a statului

Interventia este indirecta intrucat nu se implica in deciziilefundamentale de la firma.

Interventia este globala intrucat intervine in politici de interes global.

- este o economie multipolara

In economia de piata exista o multitudine de idei care sunt contrare, se afla in raport de forta. Din confruntarea acestora rezulta 2 mari poli de putere: cererea si oferta

Pt ca echilibrul dintre cerere si oferta sa existe trebuie sa fie incredere.

- scopul activitatii economice este maximizarea profitului.

Scopul activitatilor umane este cresterea gradului de specializare.

Profitul asigura urmatoarele lucruri fundamentale:

- este baza materiala a extinderii si modernizarii productiei

- este baza armonizarii principalelor categorii de interese: ale patronatului, sindicatului si statului.

Amortizarea = procesul de recuperare a investitiei in capitalul fix, expresie baneasca a consumului de capital fix.

Cand are loc investitia au loc cheltuieli finalizate intr-o instalatie.

Rolul amortizarii:

- asigura recuperarea investitiei capitalului fix;

- este o sursa proprie pt investitii, modernizari

- este implicata in mod direct sau idirect in cadrul indicatorilor de eficienta a investitiei.

Metode de amortizare:

- metoda liniara- a fost aplicata in tarile fost socialiste

Amortizarea = capital fix / durata normata de functionare

Amortizarea liniara are dezavantajul ca nu poate sa ofere ag ec resurse mari pt investitii, modernizari si nici nu-l apara suficient de uzura morala.

-metoda acceleratiei- se pp ca in primul an de functionare se amortizeaza 50% din investitii iar in restul anilor se aplica metoda liniara. Este cea mai buna metoda de amortizare deoarece creaza resurse proprii. Uzura morala il apara f bine pe intreprinzator.

Dobanda - este suma de bani platita pt dreptul de folosire a imprumutului pana la scadenta. Este o forma de venit incasata de depunatorii de bani in investitiile financiar-bancare, de detinatorii de obligatiuni, de banci.

Prin dobanda se recompenseaza posesorii banilor pt imprumutul lor.

Renta - reprezinta venitul ce se cuvine unei persoane posesoare a unui bun economic cu calitati deosebite folosite in activitatea economica

Capitalul -reprezinta totalitatea bunurilor materiale folosite de om pt producerea bunuriloe economice. Poate fi fix si circulant.

Capitalul fix este folosit in mai multe cicluri de productie, se consuma treptat si se inlocuieste dupa mai multi ani de utilizare. Este format din cladiri, utilaje, masini, etc.

Capitalul circulant este folosit in ciclu de productie in cadrul caruia se consuma in intregime si se inlocuieste dupa fiecare ciclu.