PREGATIREA PROFESIONALA SI DEZVOLTAREA CARIEREI

PREGATIREA PROFESIONALA SI DEZVOLTAREA CARIEREI

1. Prezent si perspective

Existenta unor angajati care nu mai reusesc sa tina pasul, pe plan profesional, cu mutatiile care au loc in modul de desfasurare a activitatilor din economia moderna reprezinta o problema care preocupa tot mai multe firme. Tot mai frecvente sunt cazurile in care salariatii considerati ani de-a randul ca eficienti pe posturile lor, isi indeplinesc cu tot mai mare dificultate responsabilitatile, iar performantele lor sunt tot mai reduse.

In toate domeniile de activitate, formarea si perfectionarea salariatilor a devenit o cerinta a perioadei in care traim. Daca in trecut tinerii care dobandeau o profesie reuseau, pe baza cunostiintelor obtinute in timpul scolii, sa o exercite pe toata durata vietii, astazi cunostiintele se perimeaza foarte rapid.

In perioada actuala de schimbari rapide prin care trece Romania, formarea si perfectionarea ar trebui sa devina un proces continuu si organizat care sa tina seama atat de schimbarile ce au loc in trecerea spre economia de piata, cat si de cele care pot fi anticipate.

Un program de pregatire profesionala va da rezultate numai daca se bazeaza pe o analiza atenta a necesitatilor unei organizatii. Succesul programului va depinde de masura in care se stie ce trebuie predat, de ce , pentru cine si in ce mod.

Obiectivele unui astfel de program rezulta din nevoile interne ale organizatiei si sunt in concordanta cu obiectivele sale generale. Numai in acest mod, formarea si perfectionarea profesionala pot fi cu adevarat eficiente.

Orice organizatie trebuie sa mentina o stare de presiune continua asupra salariatilor si managerilor sai pentru ca acestia sa fie motivati pentru auto-perfectionare, evitandu-se astfel uzura cunostiintelor.

2. Continutul si natura pregatirii profesionale

2.1. Continutul pregatirii profesionale

Pregatirea profesionala este un proces de instruire, pe parcursul caruia participantii dobandesc cunostiinte teoretice si practice necesare desfasurarii activitatii lor prezente. Spre deosebire de pregatire, dezvoltarea profesionala este un proces mai complex, avand drept obiectiv insusirea cunostiintelor utile, atat in raport cu pozitia actuala, cat si cu cea viitoare.

Componentele procesului de pregatirea profesionala: formarea si perfectionarea profesionala.

Prin formare se urmareste dezvoltarea unor capacitati noi, in timp ce prin perfectionare se vizeaza imbunatatirea capacitatii existente. Notiunea de formare profesionala include, dupa unii autori, calificarea profesionala, perfectionarea, specializarea, formarea prin experienta si informarea profesionala. Perfectionarea poate fi considerata si ca stadiu al formarii, care consta in acumularea cunostiintelor referitoare la profesia de baza.

Formarea si perfectionarea profesionala se intrepatrund, uneori fiind dificil de apreciat daca anumite activitati sunt de formare sau de perfectionare.

In tabelul 1. sunt prezentate unele delimitari intre cele doua procese.

Deosebirile intre formarea si perfectionarea profesionala

Tabel 1.

Eficienta acestor doua procese este in functie de preocuparea pentru aplicarea in practica a ceea ce s-a invatat. In cazul in care nu se reuseste aplicarea, cele doua procese nu au nici o valoare. A aplica efectiv inseamna a continua procesul de formare si de perfectionare profesionala prin rezolvarea concreta a problemelor.

Evaluarea aplicarii celor invatate se concretizeaza in: cantitatea si calitatea cunostiintelor; modificarea comportamentului ; perseverenta in aplicarea cunostiintelor insusite; schimbarea mentalitatilor; cresterea eficientei organizatiei.

2.2. Responsabilitatile pregatirii profesionale

Obiectivul orcarei organizatii este realizarea de afaceri profitabile. Modernizarea proceselor de fabricatie nu asigura realizarea profitabilitatii daca nu se are in vedere si pregatirea profesionala a personalului. Responsabilitatea asigurarii cu resurse umane performante revine atat sefului ierarhic si compartimentului de personal.

Responsabilitatile pregatirii profesionale

Tabel 2.

In unele organizatii performante sunt constituite compartimente functionale, cu atributii pe linia formarii si perfectionarii profesionale a angajatiilor. Atributiile sefilor ierarhici de pe toate nivelurile ierarhice includ prevederi privind responsabilitatile in perfectionarea profesionala a angajatilor. Managerii de varf creaza un climat care sa stimuleze pregatirea profesionala continua, in concordanta cu obiectivele organizatiei, aloca fonduri substantiale acestui scop si urmaresc rezultatele obtinute .

2.3. Obiectivele pregatirii profesionale

Pregatirea profesionala este o investitie profitabila in resursele umane ale unei organizatii, efectele putand fi sesizate atat imediat cat si in perspectiva. Ea conduce la cresterea performantelor salariatilor si la adaptarea acestora la schimbarile structurale, sociale si tehnologice.

Unele obiective ale pregatirii profesionale sunt comune marii majoritati a profesiilor, altele sunt specifice numai pentru lucratorii dintr-o ramura, organizatie sau grup de munca.

Stabilirea unui program eficient de pregatire presupune cunoasterea temeinica a activitatii si a realizarilor persoanelor care lucreaza in acel domeniu. Obiectivele pregatirii profesionale pot fi constituite din: perfectionarea capacitatii de rezolvare a problemelor; executarea unor lucrari specifice; rezolvarea unor sarcini noi; imbunatatirea capacitatii de comunicare; pregatirea unor schimbari.

2.4. Identificarea cerintelor de pregatire

Identificarea cerintelor de pregatire profesionala presupune o analiza complexa, care consta in definirea corecta a obiectivelor si a programelor de instruire, avandu-se in vedere ca cei care se pregatesc difera ca varsta,studii si experienta.

La stabilirea acestor cerinte, de regula, se porneste de la nivelul existent de pregatire, evaluat prin testarea cunostiintelor la inceperea programului de perfectionare. Din analiza informatiilor referitoare la cunostiintele, dexteritatile, deprinderile de munca si atitudinea angajatiilor, se poate stabili continutul programului de pregatire profesionala, astfel incat tematica acestuia sa nu cuprinda informatii inutile dar nici sa fie omise cele strict necesare. Managerii isi pot identifica singuri necesarul de cunostinte folosind metodele de stimulare a creativitatii.

Stabilirea cerintelor de pregatire profesionala presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

- precizarea obiectivelor pe total organizatie, pe componente structurale si pe fiecare salariat;

- stabilirea noilor cunostiinte care sunt necesare salariatilor pentru a-si indeplini sarcinile in mod eficient;

- stabilirea metodelor de pregatire, a institutiilor la care se va apela si inventarierea resurselor disponibile;

-elaborarea programului de pregatire profesionala.

3. Programe de pregatire profesionala

3.1. Conceperea unui program de pregatire profesionala

Pregatirea profesionala se poate organiza , sub diverse forme, in cadrul firmelor, in unitati specializate sau in institute de invatamant superior.

Cel care concepe un curs de pregatire profesionala trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:

- elementele teoretice au valoare in masura in care ele pot fi aplicate la locul de munca al cursantului. Ele au rolul de a orienta, de a explica cauzele si de a promova realizari , performante;

- experienta este o componenta importanta a procesului de pregatire profesionala. Cel ce concepe programul va avea in vedere participarea activa a cursantilor;

- comunicarea este o problema dificila a activitatilor practice. In proiectul planului de pregatire se va rezerva un numar adecvat de ore pentru aceasta problema;

- schimbarile de atitudine urmeaza schimbarilor de comportament.

Realizatorul programului va incerca sa determine schimbarea in atitudinea cursantilor prin utilizarea metodelor de simulare, prin interpretarea de catre cursanti a unor roluri , prin studii de caz sau jocuri de intreprindere.

La elaborarea proiectului programului de pregatire profesionala este necesar sa participe diferite compartimente, in functie de specificul activitatii lor. Se vor stabili metodele de invatare, mijloacele de predare, continutul, locul de predare si alte aspecte necesare. Orice combinatie a acestor elemente poate constitui un model de perfectionare profesionala. Fiecare model are o serie de avantaje si de dezavantaje de care se va tine seama in alegerea finala.

In elaborarea unui program de pregatire profesionala se va tine seama de numarul orelor si de lungimea cursului, de nivelul de pornire si de sistemul de apreciere a rezultatelor.

3.2. Metode de pregatire profesionala a salariatilor

Pregatirea profesionala la locul de munca se realizeaza prin instruire, prin ucenicie sau prin pregatirea la laborator.

Instruirea la locul de munca permite formarea dexteritatilor practice, specifice fiecarui post si se realizeaza prin instructaje efectuate de anumite persoane.

Pregatirea prin ucenicie la locul de munca permite combinarea pregatirii teoretice cu cea practica, fiind utilizata, in mod frecvent, in cazul persoanelor care desfasoara activitati mestesugaresti.

Pregatirea profesionala in scopul indeplinirii responsabilitatilor functiei. Pentru angajatii care lucreaza in cadrul unor compartimente, si chiar pentru manageri se pot folosi o serie de metode care constau in participarea angajatilor la rezolvarea unor probleme profesionale importante.

Participarea, in grup, la elaborarea de proiecte, lucrari si studii are drept scop confruntarea cursantiilor cu probleme reale, nemaiintilnite de ei pana atunci. In felul acesta, ei au posibilitatea sa propuna solutii, sa elaboreze variante, sa aleaga solutia optima si sa o aplice in practica. In acest caz, unul dintre obiectivele urmarite este de a invata cum s-ar putea aborda, in viitor, problemele similare.

Delegarea sarcinilor. Primind de la seful ierarhic unele responsabilitati,un salariat isi poate insusi noi deprinderi si cunostiinte profesionale.

Inlocuirea temporara a sefului ierarhic se foloseste pentru pregatirea profesionala a managerilor. Un manager poate fi inlocuit de un subaltern al sau pe o anumita perioada, in mod voit sau fortuit. In acest caz, subordonatul ramane singur.

Nemaiavand pe cine sa intrebe, el va fi obligat sa ia singur decizii, sa studieze acte normative, lucrari de specialitate, experienta altor manageri de pe posturi similare. Avantajul consta in puternica implicare a cursantului (subordonatului) si in cunoasterea reactiilor proprii.

Rotatia pe posturi

De exemplu, cel care lucreaza in compartimentul de marketing, poate functiona mai intai ca reprezentant pentru a cunoaste sistemul de distribuire. Apoi, va efectua anchete in randul clientilor pentru a cunoaste consumatorii si dupa aceea poate lucra in domeniul publicitatii.

Participarea in grupuri eterogene de munca ofera posibilitatea, celor care doresc sa-si imbunatateasca pregatirea profesionala, sa invete de la ceilalti participanti, prin cunoasterea opiniilor si solutiilor lor. In acelasi timp, ei pot sa-si puna in valoare propriile competente.

Participarea ca instructor la programele de pregatire. Alaturi de cadrele didactice, care au sarcini bine precizate in procesul de perfectionare profesionala, la aceasta activitate pot participa si alti specialisti, in calitate de instructori. Acestia, orcat de bine ar fi pregatiti, au nevoie sa-si actualizeze pregatirea si sa-si insuseasca noi cunostinte. In felul acesta instructorii pot sa-si autodetermine cerintele de perfectionare.

Participarea la sedinte. Considerand sedinta ca o activitate in echipa, in cadrul careia au loc schimburi de informatii, de idei si opinii asupra modului de solutionare a problemelor, participantii au posibilitatea sa cunoasca si alte domenii decat cele cu care se confrunta in mod curent. Ei isi pot forma o imagine mai completa despre firma si despre problemele cu care acestea se confrunta.

Participarea la "comitete-junior". Intreprinderile americane folosesc pentru pregatirea profesionala a tinerilor manageri asa-numitele "comitete junior". Acestea nu au caracter exclusiv, rolul lor fiind de investigare si analiza. "Comitetele junior isi aleg singure subiectele de investigatie si, pe baza cercetarilor, propun unele recomandari pentru conducerea firmei. Eficienta acestor comitete depinde de seriozitatea si de competenta membrilor, dar si de interesul conducerii intreprinderii pentru solutiile primite.

3.3. Evaluarea pregatirii profesionale

Evaluarea pregatirii profesionale se poate realiza prin compararea rezultatelor pregatirii cu obiectivele stabilite sau prin exprimarea costurilor pregatirii si a beneficiilor rezultate.

Pregatirea profesionala este un proces indelungat si costisitor. Masurarea corecta a beneficiilor si a costurilor de pregatire profesionala este dificila si presupune luarea in considerare a unor efecte de natura diferita.

Evaluarea pregatirii profesionale

Tabel 3.

Evaluarea pregatirii profesionale poate fi conceputa si ca un proces prin care se masoara urmatoarele aspecte: reactia sau atitudinea celor instruiti fata de formele si calitatea programului de pregatire ; cunostintele acumulate in procesul de pregatire ; modificarea comportamentului celor instruiti; rezultatele, efectele ce se obtin ca urmare a pregatirii.