Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ComunicareMarketingProtectia munciiResurse umane


PRODUCTIVITATEA MUNCII

Resurse umane



+ Font mai mare | - Font mai mic



PRODUCTIVITATEA MUNCII

4.Locul de munca reprezinta spatiul sau suprafata in care un executant sau un grup de executanti transforma obiectele muncii in conformitate cu un scop bine stabilit utilizand metodele cele mai adecvate si beneficiind de o dotare tehnica corespunzatoare.



Clasificare:

-dupa numarul de executanti, locurile de munca pot fi:

-individuale

-colective.

-din punct de vedere al metodelor de lucru folosite:

-locuri de munca manuale

-locuri de munca manual mecanice

-locuri de munca automatizate

-locuri de munca robotizate.

-din punct de vedere al numarului de utilaje al locului de munca:

-monoutilaj

-multiutilaj.

-din punct de vedere al mobilitatii:

-locuri de munca fixe

-locuri de munca mobile.

Microsistemul locului de munca

Li-1-loc de munca i-1

LiO-legatura informationala orizontala

E.de afisare- elemente de afisare

Util.-utilitati (operator de utilitati)

U-utilaj

OL-operator de logistica

OM-operator mentenanta

OS-operator de software

5.Structura timpului de munca al executantului

Tm-timpul de munca

Tm- timpul de care dispune un executant pentru a-si indeplini sarcinile de munca pe durata unei zile de munca reglementate legal.

Tp-timp de munca productiv

TN-timp de munca neproductiv

Timpul de munca productiv reprezinta timpul in decursul caruia un executant efectueaza operatii si activitati necesare indeplinirii sarcinilor de lucru.

tpi- timp de pregatire- incheiere, este timpul in decursul caruia un executant pregateste inceperea fabricatiei unui nou lot de produse sau in care au loc activitatile specifice legate de inceputul si sfarsitul zilei de munca (t''pi).

top-timpul operational reprezentand timpul in decursul caruia un executant efectueaza lucrarile avute in sarcina, modificand cantitativ si calitativ obiectul muncii

tb-timpul de baza, sau in care executa lucrari ajutatoare care sa poata face posibila aceasta transformare

ta- timp auxiliar

td-timpul de deservire al locului de munca, reprezentand timpul in cursul caruia un executant asigura deservirea tehnica a locului de munca, mentinand in stare corespunzatoare utilajul din dotare (tdt- timpul de deservire tehnica), precum si timpul in care se asigura aprovizionarea cu materie prima si organizarea activitatii la locul de munca in conformitate cu sarcinile de munca (tdo-timp de deservire organizatorica).

tir-timp de intreruperi reglementate reprezentand timpul in decursul caruia procesul de munca este intrerupt pentru a asigura executantului posibilitatea de a se odihni si de a-si satisface necesitatile fiziologice (tonf- timp de odihna si necesitati fiziologice) si timpul in care munca este intrerupta din cauze legate de tehnologie si organizare- tto

tmn-timpul de munca neproductiva

tin-timp de intrerupere nereglementata, timpul de munca in cursul caruia procesul de munca este oprit din cauze dependente de executant legat de disciplina in munca acestuia (tde) si timpul in care munca este intrerupta din cauze naturale si organizatorice (tie)

tie-timp de munca independent de executant.

6.Normele de munca

Prin norma de munca vom intelege cantitatea de munca stabilita de un executant pe durata unei zile de munca in conditiile in care acesta are calificarea corespunzatoare pentru activitatea desfasurata si lucreaza in ritm normal pentru efectuarea unor operatii, lucrari sau servicii in conditii tehnico-organizatorice date.

Ritmul de munca- intensitatea cu care un executant munceste si isi indeplineste sarcinile de munca.

Exemplu de ritm normal:

-mersul pe suprafata plana cu viteza de 5,6km/h.

-impartirea unui pachet de 52 de carti la 4 jucatori in 22,5sec

-10 creioane plasate paralel pe masa, se schimba pozitia fiecarui creion dintr-o extrema in alta in 11 sec.

T-timp de realizare

R-ritm

Tr- timpul real de realizare

Rr-ritm eal de realizare

Rn-ritm normal

Tn-timp normal de munca.

Tipuri de norma de munca

1.Norma de timp- timpul stabilit unui executant care are calificarea corespunzatoare si care lucreaza in ritm normal pentru executarea unei unitati de produs sau de lucrare in conditii tehnico-organizatorice date.

ore∙om=u.c.

u.c.-unitatea conventionala de munca

2u.c.=2h∙om

2.Norma de productie reprezinta cantitatea de produse sau lucrari stabilite unui executant care are calificarea corespunzatoare si care lucreaza in ritm normal pe durata uni zile de munca in conditii tehnico - organizatorice date.

3.Norma de servire (de deservire) reprezinta numarul de utilaje alocat pentru supraveghere si deservire unui executant care are calificarea corespunzatoare si care lucreaza in ritm normal in conditii tehnico - organizatorice date.

Norma de deservire se determina utilizand teoria firelor de asteptare.

4.Norma    de personal reprezinta numarul de executanti avand calificare corespunzatoare muncii prestate si lucrand in ritm normal care este alocat efectuarii unei lucrari complexe in conditii tehnico -organizatorice.

7.Fundamentarea cresterii productivitatii muncii

Fundamentarea cresterii productivitatii muncii se realizeaza pe baza calculului economiei relative de personal.

-variatia numarului de muncitori

0-perioada de referinta (baza)

1-perioada de analiza (efectiva)

ΔQ1/10-variatia productiei in perioada de baza fata de cea de referinta

Conventia de semne:

+- depasire- aspect pozitiv daca este vorba de castig

-aspect negativ daca este vorba de cheltuiala sau efort.

- -neindeplinire sau pierdere daca este vorba de castig

-economie, aspect pozitiv daca este vorba de efort sau cheltuiala in general.

Er- economie relativa de personal

Tipuri de masuri    care conduc la cresterea W

a)automatizarea unor anumite operatii din procesele tehnologice

b)ameliorarea metodelor de munca

Δt-economie de timp

Qt-cantitatea de produse zilnica

Ftc-fond de timp pentru un executant

io-indice de indeplinire a planului

c)cresterea indicelui de indeplinire a planului prin intarirea disciplinei de munca, motivarea si reorganizarea oamenilor.

8.Productivitatea marginala

Productia marginala QM-reprezinta cresterea de productie inregistrata in productia totala ca urmare a aditionarii in sistemul de productie a unui factor de productie suplimentar (om, utilaj, loc de munca).

Productivitatea marginala WM - cresterea de productivitate inregistrata in productivitatea totala, urmare a aditionarii in sistemul de productie a unui factor de productie suplimentar (oameni, masini)

N

QN(buc/zi)

QM(buc/zi)

WN(buc/om∙zi)

WM(buc/om∙zi)

Analizand productia marginala, observam ca aceasta creste la inceput odata cu manifestarea avantajelor date de diviziunea muncii.

Operatiile sunt divizate pana cand ajung la un nivel de complexitate comparabil cu calificarea oamenilor.

In continuare observam ca productia marginala isi scade valoarea ajungand chiar la valori negative, urmare a aspectelor legate de motivarea oamenilor (complexitatea redusa a operatiilor sub nivelul de calificare, apoi aglomerarea sistemului de productie si cresterea dificultatii actului de management).

Analizand WM, observam ca aceasta inregistreaza cea mai mare valoare odata cu angajarea primului executant. In continuare WM scade ajungand la valoarea 0 si ulterior la valori negative.

Sistemul de productie se poate extinde atata vreme cat productivitatea W are valori pozitive.

9.Structura timpului de functionare a utilajului

Explicatia termenilor:

TF-timpul de functionare al utilajului reprezentand timpul disponibil pentru folosirea utilajului pe durata unei zile de munca.

1u.c.=1om∙h

1u.c.=1masina∙h.

Tfu-timpul de functionare utila, reprezentand timpul in care utilajul actioneaza util asupra obiectului muncii, producand valoare adaugata (tms-timpul de mers in sarcina) si timpul in decursul caruia masina este in functiune dar nu modifica calitativ sau cantitativ obiectul muncii, pregatind insa transformarea acestuia (tmg- timp de mers in gol).

tms-corespunde cu timpul de baza al executantului

Tfi- timpul de functionare inutila reprezentand timpul in care utilajul functioneaza fara ca acest lucru sa fie necesar sau fara a produce valoare adaugata.

Tnf-timpul de nefunctionare, reprezentand timpul in decursul caruia masina nu functioneaza din cauze reglementate (tir) si din cauze nereglementate (tin).

tonfe-timp de oprire datorat necesitatilor fiziologice ale executantului

tto-timp legat de tehnologie si organizare

tdn-timp dependent de utilaj, de caracteristicile masinii concretizate prin defectiuni.

tiu- timp independent de utilaj, legat de indisciplina executantului, indisciplina tehnologica.

10.Definitia capacitatii de productie

Capacitatea de productie reprezinta productia maxima posibil de realizat de o intreprindere in cele mai favorabile conditii tehnice, economice si organizatorice.

P-productie

Cp-capacitate de productie

Clasificare:

Din punct de vedere al intervalului de timp considerat:

-capacitate de productie manuala

-capacitate de productie semestriala

-capacitate de productie trimestriala

-capacitate de productie orara.

Din punct de vedere al gradului de cuprindere:

-capacitatea de productie a utilajului

-capacitatea de productie a liniei tehnologice

-capacitatea de productie a sectiei

-capacitatea de productie a intreprinderii.

In functie de gradul de folosire:

-capacitatea de productie de baza Cp0

Cppl

 

Cp1

 

Cp0

 

  -capacitatea de productie efectiva Cp1

-capacitatea de productie planificata CPpl

Veriga conducatoare- utilajul sau faza tehnologica care determina in cea mai mare masura caracteristicile produsului final.

Nl- numar de linii tehnologice

Nm- numar de muncitori de pe linia tehnologica

Cp-capacitatea de productie

Ft-fond de timp

Nt-norma de timp

- in cazul masinilor automate

U-utilaj

11.Factorii care determina capacitatea de productie

a)Echipamente industriale

b)numar de muncitori.

Ft-fond de timp

TM- timp de mentenanta.

Cp

 


TM

 

Ft tehnic

 

TP

 

Fe

 

TSdsl

 

Fn

 

Tsdsl -timp sambata, duminica, sarbatori legale

Fn-fond de timp nominal sau regim

CPn- capacitate de productie nominala

I-un schimb

II-2 schimburi

CPR-capacitatea de productie de regim

Tp-timp de pierderi legat de tehnologie, organizare etc.

Fe-fond de timp efectiv

CPe-capacitate de productie efectiva

12. Balanta de capacitate. Cai de crestere a capacitatii de productie

Cr-croit

C-confectionat

F-finisat

Vcond-veriga conducatoare

Ft-flux tehnologic

Identificam 2 cai de crestere a Cp

1-extensiv - cresterea numarului de utilaje, a numarului de linii tehnologice

-cresterea numarului de muncitori

-cresterea fondului de timp.

2-intensiv -scaderea normei de timp.

In fabricatie este folosit un procedeu mixt.

CICLU DE FABRICTIE (CF)

Definitie: ciclu de fabricatie reprezinta intervalul de timp considerat din momentul acceptarii unei comenzi de la client si pana in momentul in care se livreaza acestuia primul produs finit.

Faze standard ale ciclului de fabricatie

Trasbilitatea- caracteristica unui proces tehnologic care permite identificarea istoricului evolutiei unui produs din faza de materie prima si pana in faza de produs finit.


Asteptare

 

Transport

 

Depozitare

 

L1 L2 L3

 
Ciclograme:

4h

2h

1h

3h

 


a)Imbinarea succesiva sau ciclograma succesiva

F

 

b) Imbinarea /ciclograma paralela

c)Imbinarea/ciclograma mixta

Constructie

 
Diagrama cauza -efect SHIKAWA aplicata ciclului de fabricatie

Cauza-o anomalie initiala care conduce la o disfunctiune

Efect- ceea ce resimte un utilizator/client ca urmare a aparitiei unei disfunctiuni.

16. Definitiile calitatii

Definitia lui Deming

Prin calitate se intelege satisfacerea nevoilor consumatorului.

Definitia lui Juran

Prin calitate se intelege aptitudine de folosire, convenienta de utilizare

Definitia lui Crosby

Calitatea    inseamna conformitate la exigente.

Definitia lui Feigenbaum

Calitatea este tinta care se misca in mod constant.

Definitia lui Harington

Prin calitate se intelege a indeplini sau chiar a depasi asteptarile clientului.

Definitia lui Taguchi

Calitatea este invers proportionala cu variabilitatea.

Metoda Taguchi sau plan de expeditie

ISO 9000/2000 - Calitatea     reprezinta aptitudine a unui ansamblu de caracteristici intrinseci ale unui bun sau serviciu ale unui sistem sau ale unui proces de a satisface exigentele clientilor si a altor parti interesate- stackholders.

AQL- accepted Quality Loves

Calitatea din punct de vedere al unuia care produce:

Calitatea din punct de vedere al beneficiarului

17.Asigurarea calitatii

Asigurarea calitatii inseamna a fi sigur ca ceea ce se cere ca si nivel al calitatii se obtine efectiv.

Asigurarea calitatii cere:

-sa se scrie ceea ce fiecare face si cum face

-sa se faca ceea ce este scris

-sa se verifice si sa se dovedeasca ca ceea ce se face corespunde cu ceea ce este scris

MIL-STD- standardul de calitate aplicat in SUA.

Ameliorarea continua sau KAIZEN

18. Definitia Kaizen

Masaki Imai a definit KAIZEN -ul ca fiind: transformarea succesiva continua in pasi mici a sistemului de productie in sensul cresterii performantelor bazata pe cooperarea dintre oameni.

Principiile KAIZEN

a)Calitatea nu este un detaliu ca oricare altul.

b)Calitatea este coloana vertebrala a strategiei de dezvoltare a firmei.

19.Strategiile KAIZEN

1-Internalizarea relatiei client-furnizor

"the next process is your customer"


"Quality First"- Calitatea trebuie sa fie pe primul plan.

3."Speack with data"- Argumentarea calitatii cu date.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1847
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved