ANATOMIA PATOLOGICA A GLANDELOR SALIVARE

ANATOMIA PATOLOGICA A GLANDELOR SALIVARE

1.Leziuni functionale ale glandelor salivare

In functie de substratul morfologic, afectiunile glandelor salivare se exprima prin ptialism, aptialism si sialoree.

Ptialismul consta in cresterea secretiei de saliva si necesita diagnostic diferential fata de sialoree (scurgerea salivei datorita imposibilitatii deglutirii acesteia). Ptialismul se intalneste in diferite conditii patologice: intoxicatia cu metale grele, cu organofosforice, in micotoxicoze, encefalite, stomatite. Sialoreea apare de exemplu in disfagii cauzate de leziuni buco-faringo-esofagiene sau in paralizii ale musculaturii masticatorii, linguale (rabie - forma paralitica).

Aptialismul semnifica reducerea sau disparitia secretiei de saliva, concomitent cu uscarea mucoasei bucale. Afectiunea se inregistreaza rar, fiind asociata cu sindromul febril, cu deshidratarea si cu leziuni ale glandelor salivare.

2.Corpii straini

Corpii straini se localizeaza ocazional in canalul glandei parotide, provocand de regula o reactie inflamatorie locala si eventual creeaza conditiile pentru producerea unei infectii supraadaugate. Ei pot fi reprezentati de ariste, alte particule vegetale, oase.

3.Procesele distrofice ale glandelor salivare

Metaplazia cornoasa a epiteliului canalelor de excretie parotidiene si a epiteliului canalelor interlobulare se produce la taurine si suine, etiologia afectiunii constand in hipovitaminoza A sau unele stari toxice (clor-naftaline din gudroane). Metaplazia cornoasa se mai poate observa in teritoriile glandulare invecinate infarctului de glanda salivara.

Sialolitele (calculii salivari, litiaza salivara) sunt mai frecvente la cai si au ca substrat principal carbonatul de calciu. Formandu-se in canalul Stenon si mai rar in lumenul canalului Wharton, ele pot genera retentie salivara, atrofie glandulara si procese inflamatorii locale.

Calcinoza circumscrisa (calcinoza tumorala) este o leziune tumoral-like a cainilor tineri, care consta in aparitia de noduli prin depozitarea sarurilor de calciu. De regula, nodulii se localizeaza subcutanat, dar pot avea si localizari linguale, in regiunea vertebrala sau in glandele salivare. A fost diagnosticata si la pisica, cu localizare linguala.

Macroscopic, glanda salivara poate fi marita in volum, dura, cu prezenta unor noduli albiciosi, duri pe sectiune, inconjurati de tesut conjunctiv. Microscopic, tesutul glandular este inlocuit de focare de calcificare delimitate de tesut fibros sau de reactie inflamatorie granulomatoasa de corp strain, caracterizata prin aparitia celulelor gigante multinucleate.

4.Modificari de tip chistic

Ranula (sialocel) reprezinta o dilatare chistica a unui canal excretor al glandelor salivare (maxilare sau sublinguale) din planseul cavitatii bucale. Macroscopic se constata o formatiune fluctuanta, rotunda, ovala sau de forma neregulata, de dimensiuni variabile (pana la dimensiunile unui ou de gaina), proeminenta in cavitatea bucala. Continutul chistului poate fi seros sau mucos. Prin definitie, ranula este delimitata de un epiteliu mai mult sau mai putin intact.

Cauzele aparitiei unui astfel de chist sunt reprezentate de obstructii produse prin corpi straini, calculi, procese inflamatorii sau atrezia congenitala a canalului glandular.

Mucocelul salivar consta in acumularea de secretie salivara intr-o cavitate unica sau multiloculara, cu aspect chistic. Spre deosebire de ranula, mucocelul salivar nu este captusit de un epiteliu propriu. Chistul se formeaza consecutiv rupturii unui canal al glandelor salivare. La taurine, se localizeaza lateral fata de limba, rareori avand dimensiuni mai mari de 0,5 cm in diametru. La caine, dimensiunile pot atinge valori de 10 cm in diametru, situatie in care se impune interventia chirurgicala. Localizarile sunt subcutanate, putandu-se forma din regiunea submandibulara pana in regiunea mijlocie a gatului.

Peretele chistului este format din tesut conjunctiv cu o textura neteda in interior. Continutul este mucos, vascos, de culoare variabila galben - maronie.

Microscopic, peretele chistului este format dintr-un strat extern de tesut de granulatie, bine vascularizat si dintr-un strat intern de fibroblaste cu dispozitie lineara. In zona centrala apare un infiltrat inflamator, in care predomina celulele mononucleare de tipul macrofagelor si plasmocitelor.

5.Inflamatiile glandelor salivare (sialoadenite)

Termenii folositi pentru procesele inflamatorii ale glandelor salivare, in functie de localizare sunt de: sialoadenite - inflamatia tesutului glandular, sialodochite - inflamatia canalelor glandelor salivare, parotidita - inflamatia glandei parotide, maxilita - inflamatia glandei submaxilare (afectata frecvent la caine si pisica).

Sialoadenitele se diagnostica mai frecvent la caine si pisica, in ordinea frecventei fiind al treilea tip de afectiune dupa mucocel si tumorile maligne. Pot evolua acut, complicandu-se cu procese supurative sau cronic. In sialoadenitele cronice, hiperplazice predomina procesul de fibrozare, ramanand insule de tesut glandular atrofiat intr-o masa de tesut fibros.

O sialoadenita necrotica, rar diagnosticata la pisica si caine, poate fi consecinta unui infarct al glandelor salivare. Microscopic se observa aspectul clasic al inflamatiei necrotice, un teritoriu necrotic fiind inconjurat de un infiltrat leucocitar si de reactie vasculara.

Sialoadenitele completeaza tabloul lezional al unor boli (rabie, febra catarala maligna a taurinelor, maladia Carr, sindromul eozinofilic epiteliotrop la cabaline, hipovitaminoza A). In rabie se constata necroza focala a celulelor acinare, infiltrat mononuclear si uneori incluzii Babes-Negri in celulele ganglionare. In febra catarala maligna a taurinelor sunt descrise sialoadenite catarale.

6.Tumorile glandelor salivare

Adenoamele chistice ale glandelor salivare sunt rare si necesita diagnostic diferential fata de alte chisturi (ranula, mucocel).

Papiloamele se pot forma in canalele glandulare, determinand obstruarea acestora.

Majoritatea tumorilor sunt maligne, fiind semnalate mai frecvent in glanda parotida a cainilor si pisicilor in varsta. Tumorile au o crestere rapida, devin aderente la piele si sunt dureroase. Metastazele se produc in limfonodurile regionale si in pulmon.

Tumorile maligne care afecteaza epiteliul canalelor glandelor salivare pot fi de tipul carcinoamelor scvamocelulare sau a carcinoamelor mucoepidermoide.

Tumorile cu originea in tesutul glandular frecvent sunt adenoame cu focare periferice de carcinom/adenocarcinom.

Adenocarcinoamele acinare sunt formate din celule rotunde sau poliedrice, cu dispozitie acinara. Nucleii sunt mici si ovalari, iar citoplasma este puternic bazofila.

Carcinomul cu celule clare este intalnit la caine in glandele salivare linguale si se caracterizeaza prin invazie locala, metastazele limfonodale fiind rare.

Asemanator glandei mamare, si in glandele salivare pot fi diagnosticate tumori mixte, care implica atat componenta glandulara cat si celulele mioepiteliale. Stroma tumorilor de acest tip poate suferi metaplazie catrilaginoasa sau osoasa.

Rezumat

Leziuni functionale:

ptialism /sialoree,

aptialism,

Corpii straini

Procese distrofice:

metaplazia cornoasa,

sialolite,

calcinoza circumscrisa.

Modificari de tip chistic:

ranula (sialocel),

mucocel.

Inflamatiile glandelor salivare:

sialoadenita,

sialodochita,

parotidita,

maxilita,

sialoadenita necrotica (infarctul glandei salivare),

sialoadenita catarala,

sialoadenita purulenta,

sialoadenita hiperplazica.

Tumorile:

adenoame,

papiloame,

carcinoame scvamocelulare si mucoepidermoide,

adenocarcinoame acinare,

carcinom cu celule clare,

tumori mixte.