ANTRAXUL

ANTRAXUL

Antraxul poartǎ numeroase denumiri: pustule malignǎ, cǎrbune, "buba neagrǎ" sau dalac. Este o boalǎ infectioasǎ provocatǎ de bacteridia cǎrbunoasǎ (bacilul cǎrbunos), un bastonas de 5- 10 microni cu spori rezistenti panǎla 120 grade C. Sursa o reprezintǎ cadavrele animalelor moarte de dalac (antrax). Este mai frecvent la cei expusi: lucrǎtori in septeluri, ciobani, tǎbǎcari, blǎnari, mǎcelari (boli profesionale).

Transmiterea bolii la om se poate face pe trei cai:

tegumentarǎ (antraxul cutanat) reprezentand 98% din cazuri, in tara noastrǎ

digestivǎ (antraxul digestive), mai rar, dar foarte grav.

respiratoare (pneumonia cǎrbunoasǎ)

Evolutia acestor formeeste foarte rapidǎ cǎtre septicemia cǎrbunoasǎ, meningoencefalitǎ, hemoragicǎ sau purulentǎ care duc la deces in cateva zile.

Simptomatologia se caracterizeazǎ prin aparitia unor pustule maligne (buba neagrǎ), care apar la nivelul tegumentelor, pe maini, antebrat, mai rar, pe brate, gat, sau fatǎ. Initial, apare o patǎ rosie pruriginoasǎ, la 1- 2 zile de la inoculare. Dupǎ 1- 2 zile, pata rosie va fi inlocuitǎ de o veziculǎ plinǎ cu puroi sau sange care se rupe rapid lǎsand o eroziune dermicǎ gǎlbuie sau rosiaticǎ care se transformǎ curand intr- o zonǎ neagrǎ ("buba neagrǎ"). In jurul fiecǎrei eroziuni apar noi vezicule, ca un inel, care se rup iar eroziunile rǎmase conflueazǎ formand o escarǎ pe un fond dur si de edem nedureros.

Starea generalǎ este profound alteratǎ de la inceput, febra 40- 41 grade, frison, cefalee, tahicardie, dureri in membrele afectate, astenie, prǎbusirea tensiunii arteriale, limbǎ saburalǎ, greturi, vǎrsǎturi, diaree. La scurt timp, colapsul duce la oligoanorie, apare icterul. Evolutia cǎtre septicemia si meningoencefalitǎ poate duce la decesul bolnavului de antrax.

Tratamentul bolii:

Profilactic:

arderea si ingroparea animalelor moarte de dalac (antrax) ;

protectia muncii (manusi, spalare cu apa si sapun) ;

vaccinarea animalelor contra antraxului.

Curativ:

antiseptice locale (rivanol, acid boric, alcool 70 ^o) ;

penicilina G 4. 000. 000 x 4/zi intramuscular si intravenos;

ser anticarbunos 60- 100 ml/zi, 200 ml/zi in septicemie ;

oxigenoterapie (sonda endonazala) ;

perfuzii cu glucoza, ser fiziologic si vitamine C, B complex etc.