ETIOLOGIA GUTEI

ETIOLOGIA GUTEI

Indiferent de specie, etiologia gutei poate include o singura cauza (cel putin aparent), dar de cele mai multe ori intervin asocieri ale unuia sau mai multor factori predispozanti cu factori favorizanti, ,, de risc,, reprezentati de diferite solicitari igienico-dietetice, boli precursoare s.a. (132, 133); faptul s-a exemplificat prin triada predispozitie + factori de risc + dismetabolii (deshidratare, acidoza) care duc la precipitarea uratica din tesuturi si din organe (75).

Predispozitia recunoscuta la pasari este cea a liniilor de uricemie crescuta in mod normal, constitutional si eredopatologic, corespunzand cu predispozitia familiala de la om (identificata la 50% dintre gutosi). Desigur, predispozitia poate fi si individuala sau pentru cazuri izolate, de exemplu cand in grupul de animale evolueaza mici insuficiente hepatorenale, dispepsii trenante, anemie, etc. Deosebit de oameni, predispozitia pentru sexul masculin ramane discutabila la gaini (1), cu eventuala variabilitate in functie de rasa, linie sau ambient.

Sub raport ocazional, uneori chiar determinant sau predispozant, prin medierea unor stari patologice precursoare, se inscriu numerosi factori de risc pentru guta aviara, cum ar fi:

-deficiente nutritionale, ca excesul sau carenta de proteine, infometarea, restrictiile de adapare, excesul celulozic sau mineral (de exemplu, peste 3% calciu in nutretul combinat dat gainilor in afara perioadei de ouat), inclusiv deficitul sarii de bucatarie, ca si excesul ei (indeosebi dublat de reducerea adaparii), apoi administrarea in nutret de antiinfectioase (de exemplu antibiotice aminoglicozidice), chiar excesul vitaminelor A si D, micotoxinele, toxicozele cu metale grele s.a., alti factori antinutritivi ca cei din soia si subprodusele ei (51) s.a.; experimentand pe pui de o zi, in trei variante, autorii chinezi au evidentiat ca si excesul de energie din ratie conditioneaza cresterea incidentei gutei, insa in grad mai redus decat excesul de proteina (52), ultimul depinzand adesea de includerea in ratie cu deosebire a unor surse bogate in purine, cum este carnea musculara, faina de carne sau de peste (38); si alte surse, prin excelenta energogene, dar administrate in exces, s-au dovedit favorizante ale gutei, asa cum este cazul uleiului de ficat de morun, fainii de grau sau de porumb (78);

-deficiente tehnologice, indeosebi frigul sau schimbarile bruste de temperatura (explica recrudescenta gutei intre octombrie si martie), aglomeratia, transportul sau stresul de lotizare;

-unele boli infectioase, ca tulpinile gutogene de virus al bronsitei infectioase sau al nefritei virotice aviare, al bursitei infectioase, poliomavirusului nefritei si enteritei hemoragice de la gaste (108), dar si diferite infectii bacteriene;

-jena locomotorie, ducand la consum insuficient de nutret (deci la autofagie) si la dificultatea deplasarii pentru adapare, mai ales in artropatii si in osteocondropatii ;

-organopatiile cu implicatii majore in metabolism, cum ar fi bolile hepatice sau renale, enteropatiile, bolile endocrine, tulburarile functionale ale viscerelor in toxicoze cronice (16) s. a.

Ancheta clinica poate evidentia diferenta etiologiei gutei legate de varsta, Paul I. (116) mentionand importanta ratiei hiperprotidice (mai ales faina de carne) a gainilor de reproductie pentru guta embrionara si a puilor din primele doua saptamani de viata, guta embrionara si a puilor de o zi raportand-se si la puii gainilor cu stare de intretinere excedentara si fara alte manifestari aparente (93).

Pentru guta puilor in varsta de 2-3 saptamani, regimului hiperprotidic i se asociaza adesea hipovitaminoza A si micotioxinele (mai ales ochratoxinele), ca si bronsita infectioasa nefropatogena (125), favorizand cresterea exagerata a uricemiei. Aportul excesiv de calciu, prin dereglarea raportului P/Ca si cresterea calcemiei poate duce la blocarea tubilor uriniferi cu carbonat de calciu. Intoxicatiile cu plumb si sare de bucatarie, odata cu restrictia in adapare, pot, de asemenea, sa duca la insuficienta renala. Excretia renala a acidului uric si a uratilor poate fi compromisa si in alte boli cu tropism renal de la pasari (boala lui Marek, leucoza, boala limfoproliferativa s.a.), fie prin procese tumorale, fie inflamatorii (116).

Deosebit fata de punctele de vedere din medicina umana, guta articulara a pasarilor de colivie este considerata o entitate cu etiologie incerta si total diferita de a gutei viscerale a pasarilor (3).