BITTERUL SUEDEZ

BITTERUL SUEDEZ

De la Paracelsus, pana in mileniul trei

     A fost redescoperit in urma cu doua decenii, odata cu aparitia extraordinarei carti "Sanatate din farmacia Domnului" a fitoterapeutei de origine austriaca Maria Treben. Un remediu despre care experimentata cunoscatoare a plantelor spunea ca vindeca aproape orice boala. Nu era departe de adevar. Prin timp, miraculoasa tinctura - o veritabila "antologie" de ierburi tamaduitoare - a dovedit ca are efecte benefice asupra sanatatii, dobandindu-si rapid o celebritate meritata. Milioane de flacoane cu pretiosul elixir, in tot felul de formule si dilutii, au fost vandute anual pe tot mapamondul, bitterul suedez devenind intre altele si un simbol al reinvierii traditiei de vindecare cu plante. Dar care este, de fapt, originea acestui remediu? Care dintre zecile de formule care se gasesc acum pe piata este cea buna? Isi merita, oare, bitterul celebritatea?

Originea bitterului suedez

     Se pare ca aceasta tinctura a fost descoperita in Evul Mediu de catre legendarul savant si alchimist Theophrastus Bombastus Von Hohenheim, zis Paracelsus, care a vrut sa creeze un elixir din plante care sa prelungeasca tineretea. Dupa un succes fulminant, elixirul-minune a cazut in uitare, fiind pastrat si transmis din tata in fiu doar intr-o familie de medici suedezi, pe nume Samst. Se pare ca elixirul de viata lunga al lui Paracelsus era cu adevarat eficient, pentru ca toti membrii respectivei familii au ajuns la varste impresionante. Klaus Samst, rectorul facultatii de medicina din Uppsala, caruia i se datoreaza repunerea in circulatie a tincturii, a ajuns, de pilda, la venerabila varsta de 104 ani, cand a murit subit, din cauza unei cazaturi de pe cal. Repopularizat prin cartea Mariei Treben, bitterul suedez si-a dovedit din nou eficienta intr-o serie impresionanta de boli, de la indigestii si migrene la boala canceroasa si maladiile de piele greu vindecabile. Au aparut tot felul de versiuni ale bitterului suedez, in afara celei cu 32 de plante: cu 16 plante, cu 12 plante, cu 8 plante, dar si cu 180 de plante, asa cum il prepara compatriotul nostru Nica Micu, taran din comuna Ivesti, Galati.

Ce este de fapt bitterul suedez?

      Este un extract hidroalcoolic sau, altfel spus, o tinctura din plante medicinale amare. De altfel, este uneori numit si "aperitiv amar suedez". De ce amar? Pentru ca plantele si gustul amar au o importanta deosebita in terapia naturista. Remediile naturale amare sunt un drenor puternic pentru ficat si vezica biliara, stimuleaza procesele de eliminare prin amplificarea peristaltismului digestiv, activeaza digestia prin sporirea secretiei de sucuri gastrice. Din punct de vedere psiho-mental, gustul amar este asociat dezamagirii - o sintagma care, analizata din punct de vedere etimologic, inseamna descoperirea, eliberarea de amagire. De aceea, in medicina holistica, remediile amare au in plan psihologic rolul foarte interesant de a ajuta la eliminarea convingerilor si ideilor false, cu alte cuvinte, a amagirilor, care conduc la boala. Practic, nu se poate vorbi in medicina naturista de un proces de dezintoxicare eficient si complet in care sa nu fie folosit gustul amar. Ei bine, diferitele variante de bitter suedez sunt o colectie fara egal de plante amare, cu diferite nuante. Astfel, acest bitter contine plante amare pure (gentiana, tintaura, anghinare), amare aromatice (pelin, coada-soricelului, coaja de portocal amar), amare saline (cicoare, papadie), amare mucilaginoase (lichen de Islanda) etc. Din acest motiv, acest elixir amar este un drenor si detoxifiant extraordinar, ceea ce si explica efectele sale vindecatoare intr-o gama extrem de mare de boli.

Formula cea mai buna de bitter suedez

     In ciuda popularitatii sale ca leac, nici pana in prezent nu se stie cu precizie care este reteta originala de bitter suedez. De fapt, anumite componente ale sale, cum ar fi theriacul venetian, sunt chiar formule obtinute prin procedee alchimice, procedee care nu mai sunt cunoscute in prezent. Exista, astfel, mari probabilitati ca astazi sa nu mai poata fi preparat bitterul original pe care l-a creat Paracelsus in Evul Mediu. Dar asta nu exclude eficienta lui. Revenind la una dintre intrebarile puse la inceputul acestui articol: "Care este cea mai buna formula de bitter suedez?", trebuie sa recunoastem ca raspunsul este foarte dificil de dat. Personal, am fost foarte curios sa aflu in mod practic cu care versiune a bitterului suedez dintre cele existente in prezent la noi in comert se obtin cele mai bune rezultate. Marturisesc ca am fost surprins de faptul ca versiunile obtinute din plante romanesti sunt net mai puternice si mai nuantate ca actiune fata de majoritatea importurilor. Cum este posibil acest lucru? In primul rand, prin calitatea plantelor - mai ales flora medicinala spontana a Romaniei este extrem de bogata in plante medicinale amare si aromatice, cu efecte foarte puternice, care, incluse in reteta acestui remediu, fac adevarate minuni. Apoi, concentratiile de principii active de la bitterurile romanesti sunt mult mai mari decat la cele aduse din strainatate, unde, in mod curios, se pune mai mult accent pe gustul placut al remediului decat pe actiunea sa terapeutica. In fine, se pare ca in domeniul terapiei cu plante, creativitatea autohtona a gasit un teren foarte bun de exprimare, asa incat au fost gasite niste retete de bitter care pun foarte bine in valoare principiile care stau la baza alcatuirii acestui remediu.

Prepararea casnica a bitterului suedez

     Iata o reteta ceva mai simpla, compusa din doar douasprezece plante, dar care pune foarte bine in valoare principiile care stau la baza alcatuirii bitterului suedez:
     

intr-un borcan cu filet, cu o capacitate de 2 l, se pun cate 2 lingurite din urmatoarele plante sub forma de pulbere (obtinuta prin macinare cu rasnita electrica de cafea): pelin (Artemisia absinthum), anghinare (Cynara scolymus), flori de salcam (Robinia pseudoacaccia), foi de dafin (Laurus nobilis), iarba de troscot (Polygonatum aviculare), frunze de frasin (Fraxinus sp.), radacina de angelica (Angelica archangelica), boabe de ienupar (Juniperus communis).
     

se adauga apoi cate 1 lingurita de pulbere de rasina de brad (Abies salba), seminte de fenicul (Foeniculum vulgare), radacina de urzica (Urtica dioica) si o jumatate de lingurita de pulbere de sofran (Curcuma longa).
     

dupa ce am pus toate plantele, adaugam un litru si jumatate de alcool alimentar de 50-60 de grade si lasam totul sa macereze vreme de minimum doua saptamani.
     

la sfarsitul timpului de macerare, se filtreaza preparatul prin tifon si se pune la pastrare intr-o sticla inchisa la culoare, intr-un loc intunecos si rece.
     Se administreaza de regula 1-2 lingurite din acest preparat, inainte de mesele principale, diluate in apa plata sau ceai. In ce boli? Lista este atat de ampla, incat ar ocupa probabil zeci de pagini. Vom urmari in cele ce urmeaza sa sintetizam cat mai bine actiunile acestui remediu.

Boli in care este folosit cu succes bitterul suedez

Pe cale interna:

Indigestie, balonare, dischinezie biliara - Se ia cate o lingurita de bitter, diluata in jumatate de cana de apa, de patru ori pe zi, inainte de masa. In cazurile de indigestie, se poate administra imediat ce apar simptomele neplacute o doza mai mare de bitter - 2 lingurite intr-un pahar cu apa.
     

Afectiuni hepatice cronice - Plantele amare ale bitterului actioneaza cu mare putere in sensul decongestionarii si regenerarii ficatului. Se administreaza cate o lingurita, de 3 ori pe zi, intr-o cana de apa (250 ml), pe stomacul gol. Se vor face cure de cate 2-3 saptamani, urmate apoi de o saptamana de pauza.
     

Anorexie, anorexie psihica - Inca din primele zile ale administrarii bitterului se declanseaza o senzatie naturala de foame, simultan cu trezirea unui neobisnuit tonus psihic si a poftei de viata, stari care trebuie de altfel sa caracterizeze orice om sanatos. Aceasta conduce la o normalizare ponderala gradata, prin echilibrarea functiilor digestive, ca si a starilor emotionale. Se vor lua 3 mese pe zi, bitterul fiind administrat cu 20 de minute inainte de fiecare masa, in doza de 1-2 lingurite la o cana cu apa.
     

Boli de piele - Se face o cura de o luna cu bitter suedez, din care se administreaza cate o lingurita intr-un pahar cu apa, de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Efectele se instaleaza gradat, dar sunt persistente, fapt ce va fi usor constatat la cei predispusi la eczeme ori acnee, precum si la cei care nu pot sa scape de unele infectii cu ciuperci sau bacterii cu localizare pe piele. Tratamentul intern se asociaza foarte bine cu aplicatiile externe descrise mai jos.
     

Afectiuni alergice - Bitterul se foloseste in cure de doua luni. Se administreaza de patru ori pe zi, cate o lingurita de bitter diluata intr-un pahar cu apa. Modul de actiune a preparatului in cazul acestor afectiuni nu este inca pe deplin elucidat, se pare insa ca efectul tonifiant si purificator puternic asupra principalelor organe de eliminare si drenare din corp (ficat, rinichi, plamani), conduce gradat la o reglare a reactiilor imunitare ale organismului.
     

Tulburari menstruale (ciclu menstrual neregulat, dureros, abundent) - Administrarea se realizeaza intr-un mod aparte: cu 4-5 zile inaintea menstruatiei, se administreaza cate o lingurita de trei ori pe zi, iar in primele doua zile in care ciclul menstrual s-a declansat, se administreaza cate o jumatate de lingurita de 5-6 ori pe zi, diluata intr-un pahar cu apa.
     

Cistita, infectii renale - Sunt afectiuni in care bitterul exercita printre cele mai puternice efecte. Se administreaza cate o lingurita de patru ori pe zi in 250 ml de apa (se consuma astfel zilnic un litru de apa cu preparat). In cazurile de criza, se vor aplica suplimentar comprese calde cu bitter pe zona vezicii urinare sau a rinichilor, dupa caz.
     

Viermi intestinali - Se administreaza de trei ori pe zi cate o lingurita de bitter suedez, diluat intr-un pahar cu apa.
     

Guturai (raceala), gripa - Bitterul se administreaza din trei in trei ore, pe intreaga durata a zilei, in doza de o jumatate de lingurita - o lingurita la un pahar cu apa. Are efecte de eliberare treptata a cailor respiratorii, de reducere a inflamatiilor si a durerilor gatului, de usurare a respiratiei si reglare a temperaturii in caz de febra. De asemenea, are efecte de stimulare imunitara.
     

Febra - Este recomandat ca bitterul sa fie administrat chiar de la inceputul declansarii starilor febrile. In aceste cazuri, in primele zile se va administra din doua in doua ore cate o lingurita la o jumatate de pahar cu apa. Alimentatia trebuie sa fie foarte usoara in acest interval, bazata mai mult pe legume, fructe si bauturi naturale (sucuri proaspete din citrice sau apa plata). Odata cu reducerea temperaturii, remediul se administreaza normal, cate o lingurita de trei ori pe zi.
     

Stari de greata dimineata, migrene - Se administreaza atat preventiv, cate o lingurita de trei ori pe zi, cat si ca adjuvant in cazul in care au aparut aceste stari - cate o lingurita din ora in ora, dar nu mai mult de 5 administrari zilnic.
     

Reumatism, guta - Bitterul are un efect "cu bataie lunga" in cazul acestor boli, prin declansarea proceselor de mobilizare si eliminare a toxinelor din tot corpul. Se va folosi in cure de lunga durata (3 luni), timp in care se administreaza de patru ori pe zi cate o lingurita de preparat la o cana cu apa, pe stomacul gol. Dupa o pauza de o luna, cura se poate relua de mai multe ori.
     

Boli cardiace, asociate cu valori crescute ale colesterolului - Bitterul suedez reduce valorile colesterolului, ajuta la mentinerea tineretii si flexibilitatii vaselor de sange, avand si efecte tonice cardiace. Se administreaza in tratamente de minimum doua luni, timp in care se iau cate 3 lingurite pe zi.
     

Boli ale pancreasului, adjuvant in diabet - Se iau 3-4 lingurite de bitter pe zi, diluate in apa. Plantele amare din compozitia sa au efecte tonice si antiinflamatoare asupra pancreasului.
     

Adjuvant in boala canceroasa - Este recomandat mai ales pentru stimularea poftei de mancare, reducerea senzatiei de greata si, eventual, a febrei. In plus, are efecte de stimulare a imunitatii, motiv pentru care poate fi un ajutor pretios in acesta afectiune. Se ia o lingurita diluata in jumatate de pahar cu apa, inaintea fiecarei mese.

Pe cale externa:

Dureri de cap, tulburari nervoase posttraumatice - Se pune pe ceafa o compresa cu bitter suedez, care se tine minimum 30 de minute.
     

Rani, cicatrice persistente - Se spala ranile cu un tampon bine inmuiat in preparat. Se stoarce apoi tamponul de vata inmuiata in bitter suedez deasupra locului tratat, asa incat pe zona afectata sa se formeze o crusta de preparat.
     

Arsuri usoare si medii - Se aplica cu ajutorul unui tampon de vata bitter pe locul afectat.
     

Tromboflebita - Se pun comprese cu bitter suedez pe zona afectata.
     

Luxatii, entorse - Zilnic, se tine vreme de doua ore o compresa pe zona articulatiei accidentate.
     

Intepaturi de insecte - Se scoate acul, dupa care se aplica o compresa inmuiata in bitter.

Precautii si contraindicatii
la tratamentul cu bitter suedez

     Intern, datorita concentratiei destul de mari de alcool, nu va fi de regula administrat nediluat. Exceptie vor face doar cazurile in care este contraindicat aportul masiv de lichide in corp. Intrucat contine plante cu efecte abortive (pelin, angelica), nu va fi administrat intern femeilor gravide.
     Extern, va fi folosit sub forma de compresa, dupa ce se da in prealabil un strat protector cu crema de galbenele pe portiunea de piele care va fi tratata. De asemenea, dupa aplicarea pe portiunea de piele, va fi lasata la aer macar un sfert de ora, pentru a se zvanta. In cazul in care apar senzatii de arsura ori maceratia puternica a tegumentelor, tratamentul va fi intrerupt temporar.

Doua formule valoroase de bitter pe care le gasim in comert

"VOTIS"

     Este o formula cu douasprezece plante, inspirata de cea folosita de Maria Treben, produsa de laboratoarele "Plantavorel" din Piatra-Neamt. Are efecte blande de stimulare a digestiei, de reglare a secretiei de sucuri gastrice si a metabolismului, fiind un excelent tonic digestiv. Fiind moderat ca intensitate a efectelor, este excelent in curele de lunga durata pentru mentinerea sanatatii, pentru stimularea si reglarea apetitului alimentar, pentru tratarea unor afectiuni cum ar fi indigestia, dispepsia, bolile hepatice si biliare usoare. De asemenea, are efecte de reglare a activitatii nervoase si a celei endocrine.

"ELIXIR DACIC"

     Sub acest nume este produs un bitter din treizeci si doua de plante de catre laboratoarele "Dacia Plant" din Sebes-Alba. Formula este destul de apropiata de cea considerata originala a bitterului suedez, continand in plus si plante romanesti din flora spontana, foarte puternice ca actiune. Din acest motiv, remediul are efecte intense antitoxice, tonice amare, antiinfectioase si cicatrizante. Este in mod special destinat vindecarii afectiunilor deja existente, fiind un remediu cu actiune rapida. Avand foarte multe plante in componenta, are si un spectru larg de actiune, atat intern, cat si extern, fiind recomandat practic in principalele grupe de afectiuni mentionate in acest articol.

BOLILE PSIHICE

Plantele, Dumnezeu si bolile psihice

Dr. Pavel Chirila

"Intr-o societate care s-ar ghida dupa preceptele crestine,
numarul bolnavilor psihic ar fi mult mai scazut"

     Medic internist de formatie, cu o indelungata practica de spital, d-l dr. Pavel Chirila s-a orientat spre homeopatie si medicina naturista in urma cu mai bine de 20 de ani. Activitatea lui s-a concretizat prin numeroase carti si articole de specialitate, prin infiintarea cabinetelor "Naturalia" din Bucuresti, precum si prin multe alte initiative, cum ar fi cursurile de perfectionare postuniversitara a medicilor in domeniul naturismului sau infiintarea primului centru de ingrijiri paleative ale bolnavilor de cancer din Bucuresti. De asemenea, el se numara printre promotorii conceptului de medicina crestina, asociind terapiilor naturale rugaciunea, postul religios, precum si anumite elemente ale ritualului crestin-ortodox. Ne-am adresat domniei sale pentru a primi raspunsuri intr-un domeniu de mare interes pentru cititorii nostri: tratamentul bolilor psihice prin metode naturiste. Este acesta eficient? Cine il poate aplica si in ce situatii? In ce masura se poate face o simbioza intre tratamentul naturist si cel alopat in cazul bolilor psihice?

"Nu toate bolile psihice pot fi tratate prin mijloace naturale"

     - Dupa cum s-a mai afirmat intr-un interviu publicat recent in revista noastra, scrisorile pe teme de sanatate adresate redactiei arata ca graficul bolilor psihice a explodat, impartindu-si o nedorita intaietate cu cancerul. Si, asa cum se intampla intotdeauna, bolnavii isi pun mari sperante in tratamentele naturiste. Ofera, oare, medicina alternativa remedii valabile pentru bolile psihice?
     - Intrebarea dvs., la fel ca si intreg acest subiect al bolilor psihice, este extrem de delicata.Inca de pe bancile facultatii, studentii in medicina stiu ca nu exista categorie de boli cu simptomatologie mai diversa, mai inselatoare si mai impresionanta ca bolile psihice. De cand la centrul nostru de medicina "Naturalia", numarul bolnavilor psihic este tot mai mare, adevarul acesta mi s-a reconfirmat. Majoritatea lor apeleaza la medicina naturista din cauza efectelor adverse ale medicamentelor psihotrope de sinteza. Mai ales medicamentele chimice din generatiile vechi, dar si din cele mai noi, au efecte adverse puternice, afectand atat organismul, cat si psihicul bolnavului. Asa ca tot mai multi oameni cu asemenea suferinte tind sa apeleze la ajutorul medicinii naturiste. Problema este ca nivelul actual al studiilor referitoare la plantele medicinale psihotrope nu ne permite sa ne hazardam in a afirma ca pot fi tratate orice fel de boli psihice, in orice faza s-ar afla ele, prin mijloacele medicinii naturiste. Exista tulburari psihice de o mai mica gravitate, cum ar fi depresiile pasagere, starile de anxietate, asteniile sau anumite forme de insomnie, care pot fi abordate cu succes prin homeopatie, fitoterapie si alte mijloace naturiste. Din pacate, inca nu putem interveni cu succes deplin in depresiile severe, in atacurile majore de panica sau in schizofrenie. Fara doar si poate, natura ne-a pus la dispozitie mijloace pentru a invinge si aceste boli extrem de complexe si greu de tratat prin metodele alopate, insa ne lipsesc deocamdata studiile coerente in acest sens. Stim inca prea putin despre plantele psihotrope din flora europeana (cu exceptia valerianei si a sunatoarei, prea putine au fost studiate cum se cuvine), ca sa nu mai vorbim de cele din flora mondiala, care uimesc prin diversitatea si complexitatea efectelor lor asupra psihicului. In concluzie, medicina naturista duce deocamdata lipsa de specialisti si mijloace adecvate pentru a putea lupta eficient contra bolilor psihice grave.
     - Din raspunsul dvs. o sa selectez "jumatatea plina a paharului", adica o sa ma refer la tulburarile psihice de gravitate mica si medie, care pot fi tratate cu succes prin mijloace naturale. Care sunt aceste mijloace?
     - Primele si cele mai comode mijloace sunt plantele medicinale si remediile homeopatice. Fireste, atat plantele, cat si remediile homeopatice se aplica de la caz la caz si nu exista o schema stabila pentru o anumita boala, in acest domeniu, mai mult ca in oricare altul, medicul tratand pacienti si nu boli. Numai contra starilor de anxietate si agitatie psihica exista in flora noastra mai mult de douazeci de specii de plante, cu intensitati si nuante ale efectelor calmante foarte diferite. Valeriana (Valeriana officinalis), de pilda, are un efect de sedare puternic in doze mari, incetinind procesele de gandire si creand chiar o stare de somnolenta la pacientii mai sensibili. Sunatoarea (Crepis Foetida), in schimb, chiar si in doze mari, nu creeaza acea stare de incetineala mentala a valerianei, care uneori nu este de dorit. Captalanul (Petasides hybridus) este un sedativ mai usor decat sunatoarea, insa este mai eficient decat aceasta in calmarea starilor de agitatie nocturna si in eliminarea cosmarurilor. Apoi, alaturi de remediile fitoterapeutice sau homeopatice, exista o serie intreaga de terapii extrem de eficiente pentru ameliorarea activitatii psihice si chiar pentru tratarea unor boli de acest tip. Iar prima la care ma gandesc este silvoterapia - adica terapia padurii. Cateva ore petrecute in linistea si armonia padurii au adesea efecte mai puternice decat multe din remediile naturale sau de sinteza in ceea ce priveste armonizarea emotionala. S-a constatat ca si calitatea aerului, a alimentelor si a apei influenteaza echilibrul psihic, ca sa nu mai vorbim de climat. Climatul sedativ din regiunile deluroase si premontane este un elixir pentru suflet inca prea putin folosit. Apoi, alimentatia lacto-vegetariana si renuntarea la marii daunatori (alcool, tutun, cafea) sunt iarasi o premisa excelenta pentru insanatosirea psihica, dar si pentru prevenirea tulburarilor de acest tip.

"Ar fi necesar ca oamenii sa invete sa iubeasca natura"

     - Daca nu se poate spune ca medicina naturista trateaza afectiunile psihice grave, poate aceasta, intr-adevar, sa le previna?
     - S-a constatat ca majoritatea bolilor psihice, mai mult sau mai putin grave, apar si evolueaza rapid atunci cand exista premise care sa le favorizeze. Iar in aceasta directie, stresul psihic este factorul declansator numarul unu al bolilor psihice. De altfel, multi specialisti cred ca stresul poate fi, macar in cazul afectiunilor psihice minore, chiar cauza principala a imbolnavirii. Daca, de pilda, oamenii si-ar da seama de importanta refacerii sufletesti la sfarsitul saptamanii de lucru, starea de tensiune psihica, de stres, ar putea fi mentinuta la cote rezonabile si ar fi impiedicate "revarsarile" care adesea duc la tulburari de gandire si comportament. Cum poate fi primenit psihicul de tensiunile de tot felul? In nici un caz stand in fata televizorului ore in sir, consumand alcool si tot felul de excitante in compania amicilor sau prin activitati mondene, care sunt de fapt o prelungire a obligatiilor sociale. Ar fi necesar ca oamenii sa invete sa iubeasca natura si sa-si dea seama ca este o sursa de regenerare sufleteasca, la care merita sa apeleze cat mai des posibil. Cateva ore de tacere printre copacii unei paduri, contemplarea unei ape curgatoare sau a cerului, ascultarea sunetelor naturii sunt tot atatea mijloace de eliminare a tensiunilor launtrice si de reechilibrare. Pe urma, participarea alaturi de cei dragi la activitati casnice simple, dar care favorizeaza comuniunea afectiva cu ei, mersul regulat la biserica impreuna cu familia, exprimarea prin orice mijloace artistice sunt alte cai de mentinere a echilibrului sufletesc.
     Despre prevenirea bolilor psihice prin mijloace naturale se poate vorbi foarte mult. Mai ales persoanele care se confrunta cu tulburari minore, cum ar fi insomnia, nervozitatea fara motiv aparent sau starile de anxietate, ar trebui sa apeleze la mijloacele simple ale medicinii naturale, pentru a impiedica agravarea acestora. Fireste, nu se poate realiza astfel o prevenire totala, deoarece cauzalitatea bolilor psihice este foarte complexa, dar cu siguranta ca folosirea din timp a mijloacelor naturale de echilibrare are un rol important.

"Lumina iubirii, compasiunea si intelegerea
sunt adevaratele leacuri pentru suflet"

     - D-le doctor, sunteti cunoscut si apreciat ca unul dintre promotorii terapiei prin credinta. Ce ne puteti spune despre prevenirea si tratarea bolilor psihice in viziunea medicinii crestine?
     - Mai intai de toate, voi face o precizare: mersul la biserica poate fi o premisa foarte buna de echilibrare sufleteasca, dar nu este nici pe departe suficient. Aici este un aspect foarte delicat, pentru ca nu numai mersul la biserica, ci si rugaciunea, spovedania, participarea la Sfantul Maslu pot fi facute aparent in acelasi mod de doua persoane, insa rezultatele sa fie net diferite. Care este secretul? In masura in care aceasta orientare spre credinta este facuta cu inima deschisa, cu sinceritate si dragoste, rezultatele pozitive in plan psihic vor aparea rapid. Insa cand toate aceste demersuri religioase sunt facute mecanic, fara o participare sufleteasca sincera, reala, rezultatul va fi nul sau aproape nul.
     Cat despre tratarea si profilaxia bolilor psihice in viziunea medicinii crestine, lucrurile sunt mai complexe si mai nuantate decat ar putea crede un neavizat. Cel care va cerceta Vechiul si Noul Testament va putea citi numeroase relatari de vindecare miraculoasa a unor oameni cu mintile ratacite. De cele mai multe ori, persoanele cu tulburari grave ale mintii sunt numite "demonizate", iar vindecarea se facea prin alungarea demonului. Insusi Iisus Hristos a vindecat demonizati; intr-un caz a si explicat ca demonii foarte puternici nu pot fi alungati decat prin "rugaciune si post". Apoi, in viziunea crestina, o forma de nebunie, e drept, mult mai usoara, este considerata si vanitatea, alergarea dupa bunuri lumesti, scufundarea in placerile lumesti ori chiar lipsa credintei autentice in Dumnezeu. Desigur, in bolile psihice grave, pacientul isi pierde discernamantul, devenind practic iresponsabil. Este de la sine inteles ca o persoana care este practic rupta de realitate nu are cum sa apeleze ea insasi la mijloacele de vindecare spirituala. In schimb, asemenea boli psihice sunt un indemn, un imperativ ca acesti oameni suferinzi sa fie orientati spre Dumnezeu si credinta. Cunosc cateva cazuri de oameni bolnavi de schizofrenie care au fost primiti ca frati pe langa manastiri. Traind in preajma calugarilor, intr-un mediu spiritualizat, majoritatea acestor oameni se simt mult mai bine si, cu trecerea anilor, am putut remarca o imbunatatire considerabila a starii lor psihice. De asemenea, bolnavii ale caror familii si cunoscuti postesc, se roaga, cultiva dragostea crestina fata de aproapele lor au sanse mult mai mari de ameliorare a starii lor psihice si de reintegrare sociala. Sunt sigur ca intr-o societate in care ar prima valorile spirituale si care s-ar ghida dupa preceptele crestine, numarul bolnavilor psihici ar fi mult mai scazut.
     - In prezent, sunt destul de cunoscute si chiar mediatizate slujbele de exorcizare facute in manastirile de la noi. Pot fi considerate aceste exorcizari mijloace de vindecare a bolilor psihice?
      - Stiti care este cea mai mare greseala a medicinii alopate in abordarea bolilor psihice? Aceea ca sondeaza si analizeaza extraordinar de mult tenebrele psihicului uman, fara insa a avea si lumina necesara cu care sa alunge intunericul bolilor. Care este aceasta lumina? Este lumina iubirii autentice, compasiunea, intelegerea si echilibrul, acestea sunt adevarate leacuri pentru suflet. Intr-un fel, aceasta inclinatie spre exorcism, spre spectaculosul alungarii demonilor, are aceeasi trasatura - orientarea spre tenebre, in locul orientarii spre lumina. Si mai este un aspect: regretatul parinte Argatu, ale carui slujbe de exorcizare erau foarte puternice, chiar spunea ca acestea trebuie sa aiba loc in taina, dupa spovedanie si participarea la Liturghie. Aceasta, pentru ca oamenii care participa in calitate de spectatori la o astfel de lucrare de exorcizare, mai ales daca sunt receptivi, pot fi pur si simplu influentati de demonii care sunt atunci alungati din fiinta celui pentru care se slujeste. In Biblie, chiar se povesteste despre demonii alungati din cei posedati, demoni care au intrat intr-o turma de porci, care s-a inecat in mare. Asadar, intr-adevar, in anumite cazuri, slujbele de exorcizare pot avea efecte benefice, dar nu putem astepta foarte mult sau totul de la ele si, mai ales, nu trebuie ca ele sa devina spectacol. Mult mai importante decat aceste exorcisme sunt credinta, smerenia, postul, rugaciunea si, mai ales, dragostea.
     - Ar putea fi dragostea remediul universal al bolilor sufletului, indiferent de gravitatea lor?
     - Cu siguranta. Totul este sa fie dragoste in sensul real, crestin al cuvantului, si nu simpla pasiune, in diferitele ei forme, cu care adesea este confundata. In Biblie, se da o definitie a adevaratei iubiri. E o definitie la care merita ca fiecare dintre noi sa reflectam, macar din cand in cand. Chiar v-as ruga sa introduceti, ca incheiere a acestei convorbiri, macar cateva randuri din cuvintele apostolului Pavel despre iubire: "Dragostea indelung rabda; dragostea este binevoitoare; dragostea nu pizmuieste, nu se lauda, nu se trufeste. () Dragostea nu se poarta cu necuviinta; nu cauta ale sale; nu se aprinde de manie; nu gandeste raul. () Nu se bucura de nedreptate, ci se bucura vesnic de adevar. () Toate le sufera, toate le crede, toate le nadajduieste, toate le rabda. () Dragostea nu cade niciodata. () Acum raman acestea trei: credinta, nadejdea si dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea".