FIZIOLOGIA CEREBELULUI

FIZIOLOGIA CEREBELULUI.

Cerebelul nu are conexiuni directe cu efectorii (nu exista fascicule cerebelospinale), fapt pentru care excitarea cerebelului nu provoaca nici miscare si nici senzatii subiective. Cu toate acestea dupa indepartarea cerebelului apar grave tulburari ale functiilor somatice, mai ales a miscarilor voluntare rapide.

Functiile cerebelului sunt strans legate de conexiunile aferente si eferente pe care le realizeaza prin intermediul pedunculilor cerebelosi.

Aferentele cerebelului.

Prin pedunculul cerebelos inferior la cerebel sosesc:

- fibrele fasciculului Flechsig si o mica parte din fibrele fasciculului Gowers;

- fibrele vestibulocerebeloase, de la nucleii vestibulari;

- fibrele olivocerebeloase, de la nucleii din olivele bulbare.

Prin pedunculul cerebelos mijlociu, prin punte, la cerebel sosesc fibrele cortico-ponto-cerebeloase, care provin de la scoarta cerebrala, fac sinapsa in nucleul pontin si ajung apoi la cerebel.

Prin pedunculul cerebelos inferior sosesc la cerebel fibre tectocerebeloase provenite de la tuberculii cvadrigemeni ai mezencefalului.

Eferentele cerebelului.

Prin pedunculul cerebelos superior, de la nucleul dintat, pleaca doua fascicule:

- fasciculul dentotalamic, care ajunge la talamus, de unde se continua spre scoarta prin fasciculul talamocortical;

- fasciculul dentorubric, care ajunge la nucleul rosu de unde se continua spre maduva prin fasciculul rubrospinal.

Prin pedunculul cerebelos inferior, de la nucleul fastigial pleaca doua fascicule:

- faciculul fastigiovestibular spre nucleii vestibulari din bulb, de la care pleaca spre maduva fasciculul vestibulospinal;

- fasciculul fastigioreticular spre formatia reticulata a trunchiului cerebral, de la care pleaca spre maduva fasciculul reticulospinal;

Pe aceste baze anatomice, cerebelul indeplineste rolul de supraveghetor al activitatii motorii, comparand comanda centrala cu modul in care ea este executata. Conform conceptiei cibernetice, cerebelul apare ca un servomecanism dispus in paralel pe caile ce leaga bidirectional centrii motori superiori de efectorii si receptorii periferici.

Functia reflexa.

Reactiile de raspuns rezulta in urma unor procese laborioase de analiza si comparare permanenta a informatiilor de al periferie, a comenzii motorii corticale si a modului de executie a acestei comenzi. Se realizeaza astfel o serie de circuite functionale care asigura controlul cerebelos permanent asupra echilibrului, tonusului muscular si coordonarea miscarilor voluntare, automate si reflexe. Principalele conexiuni ale cerebelului sunt cu analizatorul vestibular (circuitul vestibulo-cerebelo-fastigio-vestibular), cu analizatorul kinestezic (circuitul spino-cerebelo-dento-rubro-spinal) si cu scoarta motorie (circuitul cortico-ponto-cerebelo-dento-talamo-cortical). Din punct de vedere filogenetic, anatomic si functional, la nivelul cerebelului se descriu trei componente: arhicerebelul, paleocerebelul si neocerebelul.

a. Arhicerebelul este reprezentat in special de lobul floculonodular si este conectat cu nucleii vestibulari, intervenind in mentinerea echilibrului. Distrugerea sa produce tulburari caracterizate prin mers ebrios (de om beat), astazie si vertij (ameteala).

b. Paleocerebelul este reprezentat de lobul anterior si o parte din cel posterior, la care se termina caile spinocerebeloase. Are rol in reglarea tonusului muscular, in repartitia echilibrata si variabila a acestuia la diferitele grupe musculare, in activitatea stastica si in timpul miscarilor. Distrugerea sa este urmata de hipotonie sau hipertonie.

c. Neocerebelul reprezentat de emisferele cerebeloase si este conectat in special cu cortexul motor cerebral. Distrugerea sa produce tremuratura intentionala (bolnavul nu poate executa lin miscarile voluntare, ci sacadat), hipotonie si incoordonare motorie ca asinergia sau dismetria (pierderea proportionarii intensitatii unor contractii).

Extirparea globala a cerebelului produce o serie de tulburari clinice caracteristice grupate in triada Luciani, care sunt:

- astenie caracterizata prin instalarea unei senzatii de oboseala musculara, la cele mai usoare miscari (scaderea fortei miscarii voluntare);

- astazia este o tulburare a posturii si echilibrului static al corpului care nu se poate mentine in picioare fara largirea poligonului de sustinere;

- atonia reprezinta scaderea tonusului muscular.

Dupa cateva luni de la decerebelare, gravitatea acestor tulburari se reduce prin interventia unor mecanisme compensatorii corticale.

Functia de conducere.

Functia de conducere a cerebelului se realizeaza prin caile proprii si caile de proiectie; acesta functie nu poate fi considerata separat de cea reflexa.