FIZIOLOGIA STOMACULUI

FIZIOLOGIA STOMACULUI

Functia prinicala a stomacului este, in primul rand, de rezervor in care se acumuleaza alimentele ingerate. In stomac, alimentele sufera importante modificari fizico-chimice, care le pregateaste pentru digestia din intestin.Bolul alimentar ajuns in stomac este miscat si framantat prin contractiile stomacului ceea ce inlezneste impregnarea lui cu suc gastric.

Miscarile stomacului sunt de doua feluri:

- miscari peristaltice ce sunt facute de musculatura circulara a stomacului, micsoreaza si maresc circumferinta stomacului. Miscarea peristaltica se face sub forma de unda, incepand de la cardia si mergand pana la pilor.Undele se succed la un interval de apro-ximativ 20 de secunde si au rolul sa conduca chimul stomacal (fostele boluri alimentare) catre pilor. Miscarile peristaltice sau tonice ale stomacului, pe langa rolul pe care il au de a conduce alimentele in directia pilorului, mai au si rolul sa adapteze peretii stomacului la continutul sau, asigurand, in felul acesta, contactul optim dintre alimente si mucoasa. Pe masura ce alimentele vin in stomac, tonusul muschilor stoma-cali scade si in felul acesta se poate acumula o mare cantitate de alimente.

- miscari peristolice sunt facute de muschii longitudinali si oblici, care au ca rezultat exercitarea unei presiuni asupra continutului stomacului.

Miscarile gastrice (peristaltice si peristolice) sunt reglate pe cale umorala si nervoasa. Pe cale umorala intervine enterogastrona, care este secretata de epiteliul mucoasei intestinale, iar pe cale nervoasa, printr-un reflex enterogastric sub actiunea nervului vag (X). In timpul acestei actiuni de amestecare, alimentele se imbiba cu suc gastric, cu rol principal in digestia gastrica.

In digestia gastrica un rol important il are sucul gastric, rezultatul secretiei tuturor glandelor din mucoa-sa stomacala. El se prezinta ca un lichid incolor sau usor opalescent in functie de continutul sau in mucus si foarte acid avand un pH cuprins intre 1,5 - 2,5.

Din punct de vedere al compozitiei chimice este alcatuit din : substante anorganice si substante organice.

Substantele anorganice sunt reprezentate prin :

-apa, care se gaseste in proportie de 97 - 99% ;

-acid clorhidric, care reprezinta substanta anorganica caracteristica a sucului gastric. Este produs de celulele parietale ale glandelor din regiunea corpului si a fundului stomacului. Se gaseste in proportie de

0,1-0,5% (liber si combinat), si da caracterul acid al sucului gastric. El are rolul de a activa unii fermenti, si de a impiedeca dezvoltarea germenilor introdusi in stomac odata cu alimentele ingerate, avand o actiune antiseptica; in lipsa sa, alimentele ar fi expuse unui proces de putrefactie foarte periculos pentru organism ;

-saruri minerale, care sunt reprezentate prin cloruri, fosfati si sulfati de Na, K si Ca. De asemenea se gaseste un mare numar de cationi de Na^+, Ca⁺⁺, Mg⁺⁺etc. si anioni de Cl^-,PO4^- ,SO4^- etc.

Substantele organice sunt reprezentate prin fermenti si mucina. In sucul gastric se gasesc urmatorii fermenti: pepsina, labfermentul si lipaza gastrica (stomacala).

Pepsina este o proteaza, care, actionind asupra substantelor proteice, le transforma in albumoze si peptone. De asemenea, pepsina actioneaza si asupra nucleoproteidelor, pe care le desface in proteine si acizi nucleici. Glandele gastrice nu secreta pepsina activa, ci produc un proferment, care se numeste pepsinogen. Acesta devine activ numai in mediul acid creat de acidul clorhidric, in mediu alcalin pepsinogenul nu se activeaza.

Labferment are rolul de a coagula laptele, proces care consta in transformarea cazeino-genului solubil din lapte, in prezenta sarurilor de calciu, intr-o forma insolubila, paracazeinatul de calciu, ramand un ser numit lactoserum.

Aceasta transformare reprezinta o adaptare, pe de o parte pentru faptul ca, cazeinogenul nu poate intra in aceasta stare sub actiunea pepsinei, iar pe de alta parte, pentru ca laptele lichid ar trece repede in intestin si, gasindu-se aici in cantitate mare, ar provoca fermentatii si indigestii.

Chimozina se intilneste in special la nou-nascuti si la copii. La adulti, datorita prezentei unei cantitati mari de acid clorhidric, el este inactiv. In regimul lactat, se constata ca si la adulti labfermentul isi exercita rolul sau.

Lipaza gastrica actioneaza asupra grasimilor neutre, pe care le hidrolizeaza, transformandu-le in glicerina si acizi grasi. Ea actioneaza numai asupra grasimilor ajunse aici in stare de emulsie, adica acelea care se gasesc sub forma de picaturi, cum sunt grasimile din lapte, galbenusul de ou, maioneza etc. La copil, aceasta actiune este mai puternica decat la adult.

Mucina este secretata de glandele din regiunea pilorica si a cardiei, precum si de celulele de la gatul glandelor fundice. Mucina are rolul de  a apara mucoasa stomacala de actiunea acidului clorhidric, de autodigestie sub actiunea pepsinei active, si impotriva factorilor mecanici, ea fiind un lubrifiant.