Regimul alimentar in colite

Regimul alimentar in colite

Dieto-terapia se adreseaza unor boli organice grave ca rectocolitele hemoragice,colitele ulcerohemoragice specifice,cu evolutiae acuta sau cronica (toxice,dezenterice,parazitare),colitele granulomatoase (boala Crohn).In general regimul,cel putin in fazele acute ale acestor boli,este initiat in spital si se va continua acasa in faza de convalescenta sau dintre puseuri.Tratamentul dietetic este putin diferit in aceste situatii in cursul puseului acut fata de evolutia cronica a bolii.

In faza evolutiva acuta,regimul alimentar trebuie sa se axeze pe doua scopuri distincte (Quintrec ) : (1)

a) punerea colonului in repaus,ceea ce necesita :

-sa se suprime toate rezidurile iritante,mai ales lignina si celuloza nedigerabila,dar si celuloza digerabila,a carei degradare de catre bacteriile de fermentatie va produce acizi iritanti. Un exces de amidon poate avea acelasi efect daunator.

-incetinirea la maximum a tranzitului intestinului subtire,suprimand grasimile prajite, alimentele acide si piperate ,bauturile gazoase,produsele zaharoase concentrate.

- se va tine seama,deasemenea,si de unele intolerante asociate,mai ales de intoleranta la lactoza,frecvente in aceste afectiuni.Acestea antreneaza,uneori,accelerarea tranzitului si un aport exagerat de glucide in colonul drept.

Trebuie evitate mesele prea abundente si alimentele in bucati care exagereaza peristaltismul intestinal.

b) asigurarea,pe de alta parte,a unei alimentatii suficiente din punct de vedere caloric,cu un aport corespunzator protidic si hidroelectrolitic.

Acest lucru poate fi foarte dificil de realizat daca consideram importanta pierderilor in cursul marilor diarei si al colitelor ulcerohemoragice.Pierderile de apa pot atinge,in aceste cazuri,1000-2000 ml pe zi,cele de sodiu 100-250mEq (6-12g),de potasiu 25-40mEq (2-4g),de clor 50mEq. Cand pierderile azotate sunt realizate prin evacuari sangvinolente si purulente,ele sunt de ordinul a 3-8g pe zi din azotul total sau 35-40g proteine sau echivalentul a 125-250g carne pe zi ; denutritia proteica poate fi agravata si prin catabolism azotat crescut datorita febrei.

Anorexia constituie adesea un obstacol important in alimentarea acestor bolnavi ; din aceasta cauza,medicul trebuie sa dea dovada de intelegere,dar in acekasi timp sa convinga bolnavul de necesitatea dietoterapiei.

Redam ( modificat dupa Quintrec ), indicatiile practice de regim (1) :

1) chiar in formele de gravitate medie,regimul initial va fi un regim destul de sever,de crutare intestinala,care va fi largit mai mult sau mai putin rapid in functie de evolutie.

Vor fi interzise :

-toate legumele verzi,fierte sau crude si toate fructele fierte sau crude ;

-legumele uscate,fructele uscate ;

-painea integrala,painea proaspata ;

-carnea fripta,carnea grasa,grasimileprajite,mezelurile,conservele,afumaturile,slanina,sunca;

-patiseria si biscuiti din comert;

-produsele zaharoase concentrate;

-toate condimentele;

-bauturile gazoase,sucurile de fructe acide;

-in caz de intoleranta la lactoza se vor suprima toate produsele lactate.

Vor fi permise :

-carnea de vaca,vitel,pasare fiarta ,tocata,fara aponevroze si fara zgarciuri,sunca presata slaba ;

-pestele slab ( salau,stiuca,biban,crap de primavara) fiert sau fript ;

-ouale bine fierte ;

-pastele fainoase ( fideluta,taitei,orez ) ;

-cartofii,numai daca sunt tolerati si in cantitate mica sub forma de piureuri ;

-painea prajita,biscuitii de casa ;

-branza telemea desarata,emmenthal sau gruyere ( daca sunt suportate);

-untul crud,uleiul crud;-sucurile de fructe neacide;

-bulionul de legume;

-apa,ceaiul de tei,sunatoare,menta moderat indulcit.

Toate aceste alimente vor fi preparate cat mai simplu-fierte bine,fierte inabusit,fierte la cuptor,fin tocate. Mesele vor fi mai frecvente ( 5-6 mese pe zi ),putin abundente.Un asfel de regim nu aduce decat 500-1800 cal /zi ; el este monoton si nu stimuleaza apetitul afectiv al bolnavului.Este carentat in vitaminele B,C , Ca si Fe.

2) in formele grave, se pot folosi regimurile lichide,adesea bine acceptate de bolnavul anorexic ;sunt regimuri nedispeptice,care maresc putin peristaltismul.

Ele se compun din :

- un amestec sarat :supe /ciorbe de legume la care se poate adauga putin orez si putina sunca de Praga,slaba,tocata (25g la 100ml supa ).Amestecul este pasat prin sita.Poate fi imbunatatit cu putin unt crud sau cu un galbenus de ou.Se poate inlocui sunca cu piure de carne care are un gust mai agreabil ;

- un amestec zaharat ;la 500 ml apa se pot adauga 25g hiperproteina ( sau caseolact ),90g dextrosol si cand este posibil 10ml lapte ecremat pudra.Se trece amestecul prin strecuratoare si se amortizeaza cu nescafe,cacao sau vanilie.Acest amestec sarat este relativ bogat in proteine ( 7g/100ml ),dar destul de sarac in calorii(55 cal /100ml).

- bauturi :apa,ceaiuri de plante,ceai veritabil,sucuri de fructe neacide,indulcite cu ciclamat sau zaharina.

Regimul pur hidric recomandat de unii autori nu este justificat decat in unele cazuri de diaree acuta, pasagera (1). Prelungit mai mult de 2-3 zile,expune la denutritie proteica.

Indiferent de regimul administrat ,trebuie ca aportul hidric si electrolitic sa fie adecvat. Pierderile zilnice se evalueaza cam la 10 g NaCl si 3 gKCl pentru 1 l de diaree.

In unele cazuri,regimul singur ne este suficient pentru acoperirea nevoilor.

Se recurge atunci la instalarea unei sonde digestive,prin care se introduc constant apa si electroliti,in cantitati ssuficiente,o alimentatie lichida.Ratia calorica si proteica se creste progresiv.

Se pot asocia perfuzile i.v. de masa eritrocitara,albumina umana.solutii de aminoacizi,de electroliti etc.,care completeaza regimul.

O data cu ameliorarea clinica sau in perioada de covalescenta,regimul se va imbogati treptat.Trebuie actionat cu mare prudenta sub stricta supraveghere medicala,pentru ca in caz de nereusita sa se revina imediat la regimul anterior. Daca bolnavul a fost supus la un regim lichid,se va trece treptat la regimul de crutare intestinala. Plecand de la regimul de crutare intestinala,se va trece prin etape succesive si se vor reintroduce in alimentatie(Quintrec)( 1) :

In primul timp :-legume putin bogate in celuloza (caroten tinere , sfecla rosie, anghinare, dovlecei), servite in piureuri sau taiate in bucati mici in farfurie si zdrobite cu furculita ;

- fructe neacide, bine coapte, fara coaja si fara samburi,mai intai fierte in compoturi, apoi taiate in bucati ;

- branza in cantitate mai mare (telemea,branza de vaci) .

In al doilea timp :legume mai bogate in celuloza dar intotdeauna fierte(salate fierte,vinete,fasole verde tanara,andive). Numai rosiile (fara coaja si seminte) par a fi tolerate crude.(1)

-fructe bine coapte s bine acide ;

-unt topit,fara a fi supraincalzit in preparate(cartofi,soteuri).

Daca bolnavul a fost supus unui regim fara lactoza ,se reintroduc treptat produsele din lapte.Mai intai iaurturi, apoi laptele ecremat in preparate si,numai apoi, laptele fiert integral (daca este suportat).

Se va realiza astfel un regim mai largit,prin care se vor exclude, insa, permanent :

- legumele crude, legumele uscate, pepenele galben ;

- legumele boabe;

- legumele cu celuloza dura si gust puternic(varza si conapida,sfecla,usturoi,ceapa);

- ciupercile, macrisul, papadia, rubarba;

- cerealele sau faina integrala de cereale,painea proaspata;

- merele, prunele;

- prajelile si sosurile nedietetice si rantasurile;

- alimente prea grase,carnea fezandata,vanatul,conserve nedietetice,mezelurile;

- condimente iritante (ardei iute, boiaua, mustarul, piperul).

Se va tine seama si de toleranta individuala pentru un aliment sau altu.

In rectocolita hemoragica pe langa regimul mentionat,unii autori,considerand boala ca rezultanta unei intolerante alimentare la unele glucide,merg pe excluderea acestora din alimentatie.Astfel,se exclud timp de o saptamana glutenul,laptele,cartofii si fainoasele.Se dau orez,tapioca,unele fructe coapte sau in compot. Alimentele se reintroduc treptat,urmarindu-se depistarea reactiei de intoleranta.

In colectomie,principiul regimului ramane acelasi. Colectomia este mai bine tolerata decat ceea totala si chiar decat cea dreapta.

In toate formele organice de colite, obiectivul este de a ne apropia cat mai mult de regimul normal. Acest lucru este posibil cu mare rabdare, atentie si prin colaborarea medicului cu bolnavul.(5) Alaturi de regim este necesar si tratamentul simptomatic si medicamentos adecvat.