EXCELENTA MOTRICA IN BASCHET

EXCELENTA MOTRICA IN BASCHET

Baschetul este un sport care necesita o multitudine de calitati fizice de baza din partea individului, calitati care se interpatrund intre ele, realizand un joc cu caracter complex. Efortul in baschet este de intensitate maximala, care alterneaza cu perioade scurte de efort submaximal.

Calitatile fizice in baschet fac parte din calitatile "fizice combinate" (notiune noua in teoria sportului modern): indemanare in regim de viteza, viteza in regim de forta si rezistenta. Un jucator de baschet trebuie sa aiba indemanare in regim de viteza, bazata pe forta atat a musculaturii centurii scapulare, cat si a musculaturii trenului inferior. Calitatea fizica, forta, se impune din ce in ce mai mult la jocuri, iar la baschet, viteza se desfasoara im regim de forta (pentru aruncarile la cos, pentru detenta, combativitate in aparare).

Calitatile psihice sunt, de asemenea, pe primul plan: inteligenta, creativitate, spontaneitate, viteza de reactie si de executie, stabilitatea emotionala , atentia distributiva, capacitatea de analiza si decizie rapida.

Datorita ritmului de joc, cu angrenari rapide in efort si reveniri scurte, jucatorilor de baschet li se cere o capacitate anaeroba si aeroba foarte buna, chiar excelente. Solicitarea sistemului cardiovascular si respirator este foarte mare.

In baschet, marea performanta se obtine mai greu, dupa un stagiu de pregatire de la 8 - 10 ani, iar procesul de instruire incepe relativ precoce (prin minibaschet), la 7 - 9 ani, avand de depasit perioada controversata a pubertatii.

INDICII DE SELECTIE

Selectia primara se face la varsta de 7 - 9 ani si cuprinde grupe de copii

Depistarea unor elemente talentate trebuie facuta cat mai repede si orientarea spre o pregatire metodica timpurie. Cunoscand particularitatile varstei este bine ca in selectie sa operam cu urmatorii indici: - stare de sanatate foarte buna, cu depistarea in antecedente a suferintelor la nastere, a hepatopatiilor si nefropatiilor, a reumatismului acut, a ectopiilor testiculare, herniilor, epilepsiei, sechelelor de poliomelita, manifestarilor tuberculoase, etc.; - dezvoltarea fizica buna, copii inalti sau foarte inalti, cu echilibru ponderal, cu bagaj motric cat mai complet, fara deficiente fizice mai mari de gradul I si fara antecedente heredocolaterale (atentie la talia parintilor).

Anamneza personala urmareste indeosebi tonusul neuropsihic, inteligenta, psihomotricitatea, bagajul motric natural, indemanarea, motivatia.

Vor fi preferati copiii mai dinamici, cu temperament vioi, spirit de observatie, ambitiosi, cu capacitate de intuitie. Perioada de practicare a minibaschetului este o perioada de urmarire in timp a evolutiei copilului in procesul de instruire, care reclama o colaborare stransa intre medicul sportiv si psiholog. De asemenea, se recomanda pastrarea legaturii cu parintii copiilor pentru orientarea spre o motivatie serioasa in pregatirea pentru acest sport frumos, dar dificil.

Selectia secundara are loc la 12 - 14 ani si foloseste indicii: - talia inalta si foarte inalta (la 14 - 15 ani baietii trebuie sa aiba 1,85 - 1,88 metri fundasii, 1,90 - 1,96 metri extremele, iar pivotii peste 2 metri; fetele pornesc de la 1,65 metri, pentru pivoti, cautand sa depaseasca 1,85 metri); - reactivitatea psihomotrica buna si foarte buna; - capacitate aeroba buna; - coordonarea motrica (indemanare) buna si foarte buna, test "Purdue - Pagboard" pentru mana dreapta 16 puncte/30 secunde, mana stanga 15 puncte /30 secunde, ambele maini peste 25 puncte/30 secunde, la "asamblaj" peste 35 puncte/1 minut; - inteligenta generala buna, testul I cu peste 110 puncte; - diametrele longitudinal palmar (20 - 21 centimetri) si transversal mari (24 - 25 centimetri), mobilitate articulara foarte buna; se vor ajuta copiii cu platfus sau se vor da indicatii pentru efectuarea exercitiilor corrective; - stare de sanatate foarte buna, se va evalua pubertatea si rezervele de crestere (radiografia cartilajelor de crestere), gradul de maturitate sexuala, depistarea eventualelor semen de gigantism patologic (adenom hipofizar), acuitatea vizuala, mobilitatea articulatiilor radiocarpiene (flexia si extensia la 90), - anvergura mare (+6 - 8 centimetri peste talie); - capacitate vitala buna (4000 - 5000 mililitri); - atentia distributive buna, test "Praga", 57 puncte in 16 minute.

Toate testele efectuate se vor interpreta integral, facandu-se o apreciere globala, de sinteza, in care se va tine seama de transformarile importante ce vor avea loc in anii urmatori.

Selectia finala se adreseaza, in general, sportivilor care au trecut prin celelalte etape de selectie si se vor lua in consideratie acei parametric care mai pot fi influentati prin antrenament, dupa cum urmeaza: - tale foarte inalta (nu mai poate fi influentata); - capacitatea aeroba si anaeroba foarte bune si excelente; - reactivitatea psihomotorie foarte buna; inteligenta generala buna; - coordonarea motrica foarte buna; - starea de sanatate buna.

Interpretarea acestor indicii trebuie facuta tot integrat, global. Uneori preferam un jucator cu calitati psihice deosebite (combativ, indemanatic, darz, rezistent la stress, ambitios, etc.) chiar daca are o talie medie in locul unuia cu talie foarte mare, dar deficitar la calitatile psihice. Selectia finala se face in cadrul jaloanelor descries, insa numai verificarea jucatorilor "in situatii de joc" pot fi decisive. De fapt, acesta reprezinta adevaratul criteriu de selectie, care evidentiaza talentul.

MODELUL BIOLOGIC

Modelul biologic al performerului reclama tineri cu potential biologic foarte bun. Cosideram ca indicii modelatori cu ponderea cea mai mare o au cei din dezvoltarea fizica (talia, anvergura, forta membrelor inferioare pentru detenta, mobilitate). Din punct de vedere antropometric, jucatorului de baschet i se cere o talie foarte inalta (1 - 2,10 metri la baieti si 1,80 - 2,00 metri la fete), cu brate lungi si diametrul longitudional palmar foarte mare. De asemenea, un jucator de baschet trebuie sa aiba o conformatie atletica armonioasa, cu musculatura centurii scapulare foarte bine dezvoltata, cu muschi de tip longilin, cu musculatura trenului inferior puternica, pentru a face fata la alergare, la sariturile pentru recuperare la panou si la schimbarile de directie, in joc.

Pe locul al doilea se situeaza indicii modelatori din sfera neuropsihologica (calitati psihice si de inteligenta, reactivitate neuromusculara foarte buna, cu valori ale vitezei de conducere motorize foarte buna). Coordonarea echilibrului neuromuscular foarte ridicata face ca acesti jucatori sa fie posesori ai unei indemanari iesite din comun, activitatea lor in teren purtand amprenta inventivitatii si spontaneitatii. Inteligenta generala buna le permite intelegerea combinatiilor tactice in rezolvarea unor situatii neprevazute prin decizii immediate. Sistemul nervos central este deosebit de solicitat pe toata durata meciului: creste viteza reactiei motrice, creste pragul de fuziune a lumii intermitente (SLI). Exista o hiperexcitabilitate corticala care inaintea jocului se accenteaza foarte mult in timpul acestuia, mai ales cand intalnirile sunt echilibrate si de mare importanta, iar rasturnarile de scor sunt frecvente.

Baschetul modern este caracterizat prin tendinta intensificarii efortului competitional, prin cresterea vitezei de deplasare si de executie, patrunderi rapide, pase si aruncari la cos din saritura, contraatacuri, lupta acerba la panouri pentru recuperarea mingii, aparare activa in zona sau in pressing pe tot terenul si pe toata durata meciului. Toate aceste aspecte duc la cresterea solicitarii organismului atat pe plan somatic (sistemul nervos, aparatul musculoligamentar, analizatori), cat si pe plan vegetativ (circulatie, respiratie, termoreglare, cheltuieli energetice etc.). Aceste cerinte, extrem de mari, duc la aparitia oboselii timpurii a sistemului nervos central manifestata in special, prin scaderea capacitatii de concentrare si aparitia unor eventuale greseli elementare. De aceea, in jocul modern de baschet se impune schimbarea jucatorilor foarte des, practicandu-se inlocuiri a cate 3 jucatori (de exemplu la intervale de 3 - 4 minute). Pe langa sistemul nervos central, foarte solicitati sunt si analizatorii: mioartokinetic, acustic si vestibular, asigurand functia de echilibru in sarituri, fente, lupta la panou. Dar cea mai importanta dintre toate este solicitarea si aportul analizatorului vizual. Participarea vederii centrale (foveale) in urmarirea mingii, a cosului, a adversarului este neindoielnica si constant prezenta la toti jucatorii; in egala masura are importanta deosebita si vederea periferica si impreuna au un rol permanent in urmarirea modificarilor dinamice de pe intreg terenul, constituind o calitate indispensabila a unui jucator de valoare.

Aparatul locomotor este solicitat in toate actele motorii atat maximal, cat si submaximal. Caracteristic pentru jocul de baschet sunt sariturile multiple la panou, ceea ce solicita mult articulatiile genunchilor; de asemenea, rasucirile, opririle bruste, sprinturile, solicita in egala masura articulatiile genunchilor si gleznelor. Solicitarea aparatului locomotor este asimetrica in baschet; in momentele importante de prindere, dribling, pasare sau aruncarea la cos, intervin bratele, in timp ce picioarele efectueaza miscari ciclice sau aciclice ( sarituri, fente), segmentul superior actioneaza in alt ritm, cu alta frecventa pentru inselarea adversarilor in eliminarea posibilitatilor de anticipare sau pentru a juca mingea aflata in diferite faze ale zborului, la diverse inaltimi si viteze de deplasare. Din aceste motive accidentele frecvent intalnite la jucatorii de baschet sunt entorsele la glezne sau genunchi care nu rareori duc la rupturi de menisci. De aceea medical de lot in colaborare cu antrenorul trebuie sa se ocupe permanent de intarirea ligamentelor, tendoanelor si muschilor prin exercitii adecvate. O musculatura bine dezvoltata a coapselor va impedica aparitia accidentelor la nivelul articulatiei genunchiului. De asemenea, folosirea metodei stretchingului previne aparitia accidentelor musculo - ligamentelor - articulare.

Jocul de baschet solicita foarte mult si sistemul cardiovascular si functia respiratorie. Valorile pulsului, atat in antrenament, cat si in meciuri ating frecvente foarte mari (pana la 180 - 200 batai pe minut), in unele momente, deoarece in ultimii ani efortul anaerob a devenit predominant in baschet, alterand cu perioade de efort aerob, unde valorile pulsului sunt mai mici. In ceea ce priveste respiratia pulmonara, remarcam modificari variate, de la apnee si pana la cresterea spre valori foarte mari ale minut - volumului respirator. In timpul jocului se produce o sudoratie intensa, care duce la pierderea de apa si electroliti. De aceea reechilibrarea hidroelectrolitica este o sarcina permanenta a medicului de lot. Ea are particularitati fata de alte sporturi. Rehidratarea si reechilibrarea      hidroelectrolitica se va face nu numai dupa meciuri si antrenamente, ci chiar in timpul jocului in pauze. Se vor administra sportivilor bauturi usor indulcite, bogate in saruri minerale, prin inghitituri mici si repetate; acestea sunt administrate in bidoane individuale puse intr-un suport special.

Pregatirea biologica de concurs. Se face pe mai multe planuri paralele, incepand cu procesul de antrenament, pregatirea psihologica, alimentatia si refacerea.

Procesul de antrenament se va desfasura pe mai multe planuri paralele si simultane: fizic, tactic, psihic, alimentatie, refacere.

Pregatirea fizica trebuie sustinuta pe toata perioada anului atat in etapa precompetitionala, cat si competitionala. Aceasta pregatire rezulta din combinarea armonioasa a pregatirii cu mingea si a celei de forta in regim de viteza. Astfel, trebuie dezvoltata si antrenata musculatura membrelor inferioare, musculature spatelui, cea abdominala. Aceasta pregatire de forta ofera organismului o musculature puternica care trebuie sa faca fata la un volum foarte mare de antrenament (de exemplu 300 de repetari de aruncare cu mingea la cos) si totodata ofera o precizie marita in manuirea mingii si dirijarea ei spre cos. Musculatura trenului inferior bine dezvoltata ofera o detenta foarte buna, o usurinta in schimbarile de directie si o stabilitate a corpului in lupta pentru minge la panou. Refacerea postefort, in special neuromusculara si psihomotorica se va intensifica.

Rolul pregatirii psihologice este foarte importanta cu scopul de a atenua emotivitatea, stresul si a creste motivatia pentru victorie.

Aceste actiuni trebuie facute in colaborare stransa cu antrenorul si corpul tehnic. O atentie deosebita se va acorda incalzirii si masajului.

Pregatirea la altitudine medie (2000 metri) este indicate si foarte benefica constand dintr-un stagiu de 21 - 28 zile, iar competitia este indicat sa se desfasoare a 14-a zi de la coborare. De obicei, sportivii incep cu un stagiu de pregatire la munte unde se pune accent pe pregatirea fizica generala pentru cresterea capacitatii de efort anaerob si aerob. Trebuie acordata foarte multa atentie dozarii efortului; pregatirea sa se faca in mod gradat, cu cresterea treptata a intensitatii pentru a se evita aparitia febrei musculare exagerate si a accidentarilor. Refacerea postefort este foarte importanta in toate perioadele de pregatire, insa in mod deosebit in perioada precompetitionala si competitionala.

In baschet, refacerea este neuropsihica, neuromusculara si metabolica. Mijloacele folosite sunt: hidroterapie calda sub forma de dus si bazin cu apa calda, bai de plante, la sportivii care sunt hiperexcitabili si au un somn mai dificil sau au tulburari neurovegetative. Sauna este recomandata o data pe saptamana si de durata nu prea mare, in jur a 3 minute, repetate de 2 - 3 ori in aceeasi sedinta, pentru a nu solicita prea mult sistemul cardiovascular.

Se recomanda masaj relaxant cu durata maxima de 20 minute, seara in camera sau dupa sauna.

De asemenea, sunt indicate si masuri psihoterapeutice individuale: tehnici de relaxare, training autogen Schultze. Reechilibrarea hidroelectrolitica este foarte importanta: ea se face in timp si dupa antrenament, in concurs si dupa concurs, cu solutii bogate in electroliti si glucoza. De exemplu, se pot administra pana la 450 - 500 mililitri pentru fiecare sportiv, ceai cu glucoza, polivitamine (Supradyne, Izostar); aeroionizarea negative se poate executa in camera sau in spatii special amenajate pentru refacere.

In ceea ce priveste patologia specifica jucatorilor de baschet, ea include mai mult aparatul ligamentar si articular si sfera suferintelor hepatobiliare. Mordibitatea traumatologica cuprinde: entorse de glezna (tibio tarsiana) si genunchi, entorse falangiene, afectiuni traumatice de suprasolicitare. Entorsa de genunchi cea mai grava se produce in majoritatea cazurilor in timpul aterizarilor dupa saritura la panou. Concomitent se produce si o rotatie in articulatia genunchiului si aterizarea se face defectuos fortand si, de cele mai multe ori, rupand meniscul. De asemenea, se intalnesc frecvent: tenosinovite, entezite, rupturi musculare, miozite. Nu este obligatorie imobilizarea in aparat gipsat, deoarece recuperarea se face prin aplicarea mai multor metode folositoare (exemplu: crioterapie alternate cu bai foarte calde, unguente, acupunctura, antiinflamatoare locale si generale). Se adauga fizioterapia.

In general repausul este de 3 - 8 zile. Foarte util este tratamentul facut de un chiropat cu rezultate benefice si foarte rapide - deziderat foarte cerut in sport.

Se pare ca jocul de baschet si fotbalul dau cele mai frecvente rupturi de menisci, afectiune mult discutata in ultimul timp, in ceea ce priveste atitudinea terapeutica, (conservatoare sau operatorie). Tehnicile moderne de investigatii (rezonanta magnetica si artroscopia) contribuie la stabilirea diagnosticului precis de ruptura de menisci.

Masurile de prevenire a acestor accidente sunt: incalzire prelungita si dirijata, program de straching si dezvoltarea aparatului musculoligamentar la nivelul membrelor inferioare. Masurile curative trebuie aplicate cat mai repede printr-un tratament complex recuperator si constau in: imobilizare, repausul segmentar, crioterapie, fizioterapia, medicatia generala si locala si acupunctura. De asemenea, se intalnesc frecvent tendinite, tensinovite si entezite. Cele mai frecvente sunt la cot si la tendonul achilian. Acestea sunt zgomotoase ca simptomatologie si produc impotenta functionala care scot sportivul din joc. De aceea, medicului ii revine misiunea de a interveni competent, promt si urgent pentru a trata si recupera sportivul si de a-l face apt de joc. Crioterapia ocupa un loc important; de asemenea, procedeele alternante de crioterapie, dus cald local, finalizate cu unguente si imobilizare.

Suferintele din sfera hepatobiliara se intalnesc mai mult la femei si exprima o suferinta biliara (dischinezii), care in timpul efortului se manifesta prin dureri in hipocondrul drept sau prin hepatalagii de efort, dureri aparute din cauza distensiei capsulei hepatice. Cauzele trebuie investigate si tratate, cu toate ca de multe ori aceste dureri apar din cauza unui program de pregatire nejudicios intocmit, efectuandu-se eforturi intense, fara o gradare anterioara. De aceea, medicul de lot are un rol important in dirijarea medico - sportiva a antrenamentelor.

ROLUL ANTRENORULUI IN PROCESUL DE PREGATIRE AL ECHIPELOR DE BASCHET

In procesul de pregatire al echipelor de baschet, antrenorul ocupa un loc important. Succesul in ridicarea maiestriei sportive a jucatorilor nu se poate realiza fara ca sa existe o stransa legatura intre echipa si antrenor. Pregatirea, calitatile si maiestria pedagogica a antrenorului sunt hotaratoare in educarea viitorilor jucatori, ca si in comportarea echipelor la concursuri.

Pentru a putea duce la indeplinire sarcinile atat de complexe ale procesului de instruire - antrenament antrenorul, trebuie sa aiba o temeinica pregatire ideologica si numeroase cunostinte generale si speciale. De aceea, el trebuie sa aiba o pregatire cuprinzatoare si o comportare corespunzatoare. Fara o orientare justa si o pregatire vasta, multilaterala, antrenorul nu va fi un adevarat pedagog si nu va reusi sa ajunga la rezultate pozitive.

Printre cunostintele generale pe care trebuie sa le aiba un antrenor, putem mentiona: cunostinte din domeniul anatomiei, fiziologiei, medicinei sportive, igienei, biomecanicii aplicate, masajului etc. De asemenea el trebuie sa cunoasca problemele pedagogiei si psihologiei sportive. Fara sa aiba cunostinte temeinice despre istoricul, caracteristicile si intreaga teorie a educatiei fizice el nu va putea conduce cu rezultate bune antrenamentele de pregatire fizica generala si speciala ale sectiei de baschet.

In ceea ce priveste cunostintele de specialitate, antrenorul trebuie sa aplice cu multa siguranta metodele de predare ale tehnicii si tacticii jocului de baschet, cat si diferite actiuni tactice speciale: de asemeni, el trebuie sa cunoasca si sa interpreteze just regulamentul de joc, posedand totodata notiuni in ceea ce priveste organizarea concursurilor si amenajarea bazelor sportive.

Antrenorul trebuie sa-si improspateze continuu cunostintele pentru a putea sa cuprinda cat mai temeinic sarcinile mereu noi ce-i stau in fata atat in formarea jucatorilor cat si in conducerea intregului proces de instruire si antrenament.

In organizarea si conducerea lectiilor, antrenorul trebuie sa utilizeze cu pricepere mijloacele care produc o ascensiune emotive corespunzatoare sarcinei specifice, dar si celei generale a lectiei. In acest scop antrenorul va cauta sa faca lectia cat mai completa si mai placuta, alegand cu grija mijloacele potrivite.

In procesul invatarii, antrenorul trebuie sa dea dovada de initiativa si spirit creator. In toate comenzile si actiunile sale trebuie sa arate convingere si deosebit interes.

La rezultate pozitive se va ajunge numai atunci cand intre antrenor si jucator exista o adevarata colaborare, bazata pe intelegere constienta, si chiar dragoste pentru jocul de baschet.

Daca antrenorul va avea o orientare justa si va intelege la timp nevoile jucatoriilor, reusind sa le castige increderea, se va asigura o disciplina liber consimtita, strict (necesara unei perfecte colaborari).

SARCINILE ANTRENORULUI

Prima sarcina a antrenorului, in procesul formarii jucatorului, este munca educativa. Aceasta constituie un proces al formarii consecvente a dezvoltarii calitatilor morale si de vointa. Totodata, educatia reprezinta un proces de dezvoltare fizica, de calire, de ridicare continua a nivelului sanatatii si al capacitatii generale de lucru. Tot prin educatie se asigura dezvoltarea multilaterala a capacitatilor si perfectionarea sistematica a calitatii morale, intelectuale, emotionale, si motrice, necesare activitatii sportive. Sarcinile instruirii trebuie sa se lege continuu de sarcinile educative si invers.

Antrenorul trebuie sa dezvolte simtul de raspundere al jucatorilor, sa asigure dezvoltarea fizica multilaterala a jucatorilor, sanatatea lor si pregatirea pentru munca de inalta productivitate, sa aplice metodele si mijloacele cele mai potrivite pe drumul spre cele mai inalte rezultate si maiestria sportiva.

Rolul sau nu se rezuma numai la activitatea pe terenul de antenament si jocuri, ci si in viata de toate zilele a jucatorilor. El trebuie sa le cunoasca preocuparile si activitatea si sa o controleze (la scoala, la facultate); de asemeni, va cauta sa cunoasca caracterul, calitatile moral - volitive, inclinatiile si dorintele fiecaruia. El trebuie sa cunoasca nivelul cultural, conditiile de munca si de viata, precum si greutatile si succesele in invatamant.