Elemente

Agentul patogen / daunatorul

Scurta descriere a atacului

ce se

determina

BOLILE PRUNULUI

Varsatul prunului-Virusul varsatului prunului

(Prunus virus 7 Christoff )

Virusul produce simptome tipice numai pe unele soiuri, pe altele infectia ramanand latenta. Simptomul apare pe frunze si pe fructe.

Pe frunzele tinere apar pete inelare sau sinuoase, de culoare verde - deschis, de dimensiuni variabile, cu margini difuze, rareori distincte. Petele inelare prezinta o insula de colorit normal in interior; decolorarea nu este totdeauna evidenta, iar simptomul se poate observa numai prin transparenta.

Petele sunt evidente in toata perioada de vegetatie. La unele soiuri limbul foliar se gofreaza, se onduleaza, iar la altele apare o rarefiere a nervurilor si o deformare accentuata a limbului.

Boala se manifesta pe anumite ramuri, la inceput, apoi, se generalizeaza; viteza de migrare a virusului este in functie si de varsta pomilor; la cei mai batrani raspandirea este mai lenta.

Pe fructe simptomele apar cand au dimensiunile unei alune sub forma de pete inelare sau linii sinuoase, cu un colorit verde - deschis, crud.

Este afectata si pulpa, care devine mai deasa si colorata. In dreptul petelor de pe fructe apar depresiuni, zone in care coloratia specifica maturarii apare mai devreme. Fructele atacate sunt mai mici, deformate, colorate neuniform, acumuleaza putine zaharuri, au gust fad si cad inainte de vreme.

prezenta simptomelor

2.

Patarea si ciuruirea bacteriana a frunzelor de prun

(Xanthomonas campestri pv. pruni (Smith) Dye (sin. Xanthomonas pruni (E. F. Smith) Dowson)

Boala se manifesta pe frunze, fructe, lastari tineri, pe ramuri si tulpini. Pe frunze inca din luna mai, apar pete mici de 0,5 - 2mm in diametru, circulare sau unghiulare, cu aspect apos, translucid, de culoare verde, ceva mai inchisa decat a tesutului sanatos. La inceput petele apar in jurul stomatelor sau sunt limitate la tesuturile dintre nervuri. Caracteristic, este faptul ca ele sunt inconjurate de o zona cu aspect sticlos si transparent. De cele mai multe ori sunt acoperite cu un exsudat abundent, galbui.

Cu timpul, tesuturile din dreptul petelor se necrozeaza, se usuca se desprind si cad, iar frunzele raman ciuruite. La un atac puternic, petele se unesc, se extind, mai ales catre marginea frunzei, care in cele din urma apar zdrentuite. Cand apar pete si pe petiolul frunzelor, se inregistreaza o cadere in masa a acestora. Pe fructe, apar la inceput pete mici, de culoare bruna, apoi negricioasa, circulare cu aspect apos, care se maresc in dimensiune, odata cu fructul.

Ele sunt cufundate in pulpa fructului si prezinta la suprafata un exsudat galbui foarte bogat in bacterii. Uneori, petele de pe fructele necoapte apar inconjurate de un inel verde-inchis. In dreptul acestor pete, tesuturile fructului reactioneaza prin secretie de clei si prin formarea la limita dintre tesutul sanatos si cel bolnav, a unui strat de suber separator. Cu timpul, petele se necrozeaza, plesnesc, formand crapaturi mai mult sau mai putin adanci.

GA%

Patarea rosie a frunzelor de prun

(Polystigma rubrum (Pers.) Dc.)

Boala se manifesta pe frunze, prin aparitia unor pete galbene-verzui, apoi rosii-caramizii (de unde vine numele bolii).

Tesutul este mai ingrosat, casant, usor bombat spre fata inferioara a limbului. Numarul petelor oscileaza intre 1 -13, frecvent 6 - 8.

In conditiile unui atac puternic se constata o defoliere timpurie, si in final fructele cad.

In dreptul petelor, pe fata inferioara a frunzelor, apar niste punctisoare, mici, brune ce reprezinta deschiderile picnidiilor. Catre sfarsitul verii, tesutul din dreptul petelor se coloreaza, incepand din centru, in brun-negricios.

F%

I%

GA%

Ciuruirea frunzelor de samburoase

(Stigmina carpophyla (Lėv.) M.B.Ellis (sin. Coryneum beijerinkii Qud.)

Boala se manifesta pe frunze, pe lastarii tineri si pe fructe. Pe frunze, dupa dezmugurire apar pete de dimensiuni si culori diferite, in functie de specie si anume: - la cais sunt pete mici de 0,5-3 mm diametru, roz - violacei, delimitate de un chenar brun - rosietic; la piersic petele sunt circulare, brunii, de 2-5 mm, marginite de un contur brun-violaceu; la cires - visin, petele sunt mai mari de 2-7 mm diametru, circulare, brun-deschis cu marginile mai inchise; la prun, petele sunt mai mici de 0,3-3 mm diametru, cenusiu-brunii, inconjurate de un contur mai inchis.

Cu timpul, tesutul din dreptul petelor se necrozeaza si cade, astfel ca, frunzele apar ciuruite; petele pot fi izolate sau pot sa conflueze, caz in care perforatiile sunt mai mari, neregulate. In conditiile unui atac intens se produce o desfrunzire timpurie a pomilor.

In perioadele cu umiditate atmosferica mare, boala se extinde si pe lastari verzi, pe fructe, in special la cais, prun, cires, visin, piersic si migdal.

Pe lastari, primavara apar numeroase pete mici, ovale, de 0,5 - 2,5 mm lungime, rosietice sau violacei, dispuse in jurul mugurilor; petele cresc, ajungand la 4 cm ; tesutul se necrozeaza, devine brun-cenusiu, apoi cenusiu albicios, usor cufundat, cu marginile bine delimitate.

In dreptul petelor apar numeroase punctisoare mici, negricioase, constituite din conidiofori si conidii. In cazul atacurilor intense, lastarii se usuca, incepand de la varf. Pe lastarii de 1-3 ani, scoarta din dreptul petelor crapa, provocand ulceratii prin care se scurge clei.

Atacul pe fructe si peduncul se manifesta la toate samburoasele. La cires si visin, infectia se realizeaza de timpuriu, cand apar pete mici, rosietice, usor vizibile; in stare mai avansata, conflueaza si acopera portiuni mari din fruct. Tesutul din dreptul petelor devine brun-negricios, iar pulpa se usuca pana la sambure. Pierderile datorita atacului pe fructe la cires si visin, pot ajunge la 80% din productie. Caisele pot fi atacate de la dimensiunea unei alune, pana la parga. Atacul se manifesta numai pe o parte a fructului, prin aparitia unor pete mici, de 1-2 mm, brunii sau brun - rosietice, cu marginea usor proeminenta, din care cauza fructul are un aspect crustos. Fructele tinere, atacate, raman mai mici, asimetrice si nu se matureaza normal. Pe piersici apar pete izolate, circulare, brun-deschis, cu marginea brun-inchisa, usor cufundate, de 1-5 mm, cu secretii gomoase la suprafata. Pe prune - mai rar - apar pete mici, cenusii, superficiale cu marginea de culoare mai inchisa; tesuturile se rup si apar secretii cleioase.

F%

I%

GA%

5.

Hurlupi

(Taphrina pruni (Fuck) Tul(sin. T.rostrupiana (Sad) Gies, Exoascus pruni Fck.)

Atacul se manifesta pe fructe, aparand in lunile aprilie-mai, imediat dupa fecundare. Ovarele infectate, in curs de dezvoltare se alungesc si se latesc luand forma unei secere; mezocarpul este hipertrofiat, endocarpul nedezvoltat, iar samanta atrofiata.

Fructele atacate au un aspect rugos, un colorit verde-galbui si un gust dulce-acrisor. Dupa un timp, fructele se acopera cu un strat fin, la inceput albicios-cenusiu, apoi brun-violaceu, datorita dezvoltarii ascelor ciupercii. Primaverile reci si umede favorizeaza infectia.

F%

I%

GA%

Maturi de vrajitoare

(Taphrina insititiae (Sadeb.) Johnas )

La pomii infectati de aceasta ciuperca se observa ramuri lungi, subtiri, bogat si neregulat ramificate, care pornesc din locuri foarte apropiate, sub forma unor tufe lungi de 1m si late de aproximativ 40 cm.

In iarna, atacul se observa mai usor. Acestea pornesc in vegetatie primavara, dar sunt lipsite de flori. Frunzele de pe aceste ramuri sunt mai mici, usor basicate spre partea superioara, iar pe cea inferioara prezinta un strat fin, cenusiu - albicios, format din asce cu ascospori. Aceste frunze se brunifica si cad mai devreme.

F%

I%

GA%

Monilioza sau putregaiul brun si mumifierea fructelor la speciile samburoase

(Monilinia laxa (Aderth.et Ruhl.) Honey )

Boala se manifesta pe flori, frunze, lastari, fructe. Atacul de primavara afecteaza florile, lastarii si frunzele; este foarte daunator pentru tara noastra. Organele parazitate de ciuperca se ofilesc, se brunifica si in final se usuca. Varful lastarilor se usuca si se indoaie. Acestia pot fi confundati cu ingheturile tarzii de primavara.

Pe fructe, apar pete circulare, cafenii, care se extind repede, cuprinzand fructul; pulpa devine moale si putrezeste; fructificatiile ciupercii apar sub forma de pernite de 1-2 mm diametru, de culoare alb - galbui sau cenusiu - galbui; acestea se dezvolta la o umiditate atmosferica mare si o temperatura de 10 -12 s C. Fructele se infecteaza usor prin leziunile provocate de grindina si insecte, cat si prin contactul direct dintre cele infectate si cele sanatoase.

F%

I%

GA%

Boala plumbului

(Chondrostereum purpureum (Pers.) Pouzar (sin. Stereum purpureum (Pers.Ex.Fr.) )

Pomii bolnavi se recunosc usor, deoarece frunzele au culoarea plumbului proaspat taiat, cu luciu argintiu; frunzele sunt carnoase, mai groase, deseori basicate si deformate, cu pigmentari antocianice pe margini; coloratia este tot timpul anului sau numai o parte (se mascheaza la un moment dat), lemnul apare brun; lastarii atacati sunt subtiri, mai scurti si ramifica abundent, sub forma unei 'maturi de vrajitoare'.

F%

DAUNATORII PRUNULUI

Viespea neagra a prunului

Hoplocampa minuta Christ.(sin.Hoplocampa fluvicornis Klug.)

Viespele se hranesc cu nectarul si polenul diferitelor flori, iar cand prunul infloreste, femelele depun ouale la baza sepalelor sau in receptacol.

Intr-o floare sunt depuse 1-2 oua; o femela depune 80-100 oua. Larvele aparute se hranesc cu samburele abia format. Incepand cu varsta 2-a larvele trec in alte fructe, continuand hranirea.

La caderea fiziologica a fructelor, larvele dezvoltate complet, cad odata cu fructele, si migreaza in sol, unde-si confectioneza coconii. Viespea prunelor este monofaga, atacand numai fructele de prun. Fructele atacate nu se mai dezvolta, raman mici si cad inainte de vreme. Pagubele pot ajunge la 60-80% din productie.

F%

2.

Viermele prunelor

(Cydia funebrana Tr. (sin. Laspeyresia funebrana Tr., Grapholita funebrana)

Pagubele sunt produse de larve, ajungand la 50-80% din productie. Fructele atacate prezinta scurgeri gomoase; se maturizeaza timpuriu si sunt predispuse la infectiile cu diferite ciuperci (ex. Monilia

F%

Viespea samburilor de prun

(Eurytoma schreineri Schr.)

Atacul se manifesta prin caderea timpurie a fructelor, incepand cu finele lunii iunie si cu un maxim in iulie, perioada in care larvele din samburi au crescut la dimensiuni normale; fructele atacate au o coloratie violacee, o usoara asimetrie si un inceput de vestejire; insecta poate fi depistata prin spargerea samburilor de la fructele cazute, unde sunt larvele, care isi petrec toamna si iarna in invelisul tegumentar al semintei consumate in timpul dezvoltarii lor.

F%

4.

Cotarul verde

(Operophtera brumata L. (sin. Cheimatobia brumata L.)

Daunatorul este descris la specia mar.

F%

6.

Omida paroasa a

stejarului sau fluturele stejarului

(Lymantria dispar L.)

Daunatorul este descris la specia mar.

F%

6.

Gargarita mugurilor

(Sciaphobus squalidus Gyll.)

Daunatorul se hraneste cu muguri, flori si frunze tinere.

Gargarita mugurilor este polifaga, atacand nucul, marul, parul, prunul, caisul; la aparitie, in primavara gargaritele distrug mugurii de rod, apoi florile; in anii de invazie productia de fructe scade considerabil.

F%

7.

Molia orientala a fructelor

(Cydia molesta Busck. (sin. Grapholitha molesta Busck.)

Larvele ataca lastarii, frunzele si fructele de piersic, cais si prun, iar atacuri sporadice s-au semnalat si la par, gutui, migdal, mar si cires. In lastari larvele formeaza galerii descendente de 5 - 18 cm lungime, care conduc la uscarea lastarilor.

Pe scoarta lor se gaseste o secretie gomoasa (clei); lastarii au cresteri slabe. Pagube mari se inregistreaza si la fructe; larvele patrund prin peduncul sau caliciu, si se hranesc sapand galerii in jurul samburelui. Fructele atacate nu se mai dezvolta si in final putrezesc.

F%