UTILIZAREA ORIZONTULUI LOCAL IN REALIZAREA CURRICULUM-ULUI PENTRU INVATAMANTUL PRIMAR

Orizontul local - definitie, localizare spatiala, componente

Unii autori definesc orizontul local ca fiind teritoriul din jurul orasului sau saatului in care se pot face aplicatii cu elevii in timp de o jumatate de zi , fie pe jos- fie in orizontul local imediat, fie cu mijloace auto sau cu trenul in orizontul local apropiat.

Alti autori definesc in felul urmator orizontul local ca vecinatati ale unei localitati in care se pot face excursii geografice de maximum o zi, fara cartiruirea participantilor.

Tinand seama ca este vorba de elevi, care trebuie sa lucreze in acest orizont si avand in vedere continutul notiunii, se poate spune ca ,,orizontul local cuprinde teritoriul pe care se habiteaza cu caracteristicile fizico-economice de pe o raza de 5-6 km, teritoriu accesibil elevilor pentru cercetare, in vederea cunoasterii lui pe baza cunostintelor insusite in scoala generala (Nicolae Lupu, Iulia Vacarescu, Gheorghe Plesca, 1973).

Reiese ca orizontul local este format dintr-un numar de factori fizici si biologici care influenteaza axistenta omului, precum si o multime de conditii sociale si economice care ne arata existenta unui anumit mod de viata si a unor activitati umane.

Linia unde ni se pare ca cerul atinge Pamantul se numeste linia orizontului.

Intinderea din jurul nostru pana unde vedem se numeste orizont. Daca privim, de pe o strada, cuprindem cu privirea un orizont mai ingust. Cladirile ne impiedica sa vedem mai departe. Dintr-un loc deschis, orizontul se largeste. Linia orizontului nu poate fi niciodata atinsa. Ea este o linie imaginara.

A ne orienta inseamna a afla pozitia unui loc fata de punctele cardinale.

Orientarea se poate face fara harta sau cu ajutorul ei.

O serie de indici locali ne ajuta sa ne orientam fara harta, cum sunt: muschii care acopera in general partea de nord a arborilor si a stancilor, zapada care se topeste mai repede pe pantele sudice, coniferele care elimina mai multa rasina, pe partea dinspre sud, zapada in timpul iernii prinde o pojghita tot spre sud, iar spre nord ramane afanata etc.

Orientarea pe teren se poate face si dupa Soare, care la orele 12 ne arata intotdeauna directia punctului cardinal sud, punct cardinal ce poate fi aflat si cu ajutorul ceasului, gasindu-se tocmai in mijlocul unghiului pe care-l formeata indicatorul orar orientat spre Soare cu linia ora 12 de pe cadranul ceasului.

Aflarea directiei meridianului geografic si a celorlalte puncte cardinale se poate face cu ajutorul busolei, ajutor pretios al oamenilor, care i-a ajutat sa cunoasca fata Pamantului. Busola este formata dintr-o cutie pe cadranul careia sunt inscrise punctele cardinale. Acul busolei este jumatate alb, jumatate de alta culoare. Busola se roteste pana cand nordul de pe cadran ajunge in directia acului de alta culoare, care arata intotdeauna nordul. Pornind de la aceasta putem afla si celelalte puncte cardinale. Acul busolei deviaza numai in prezanta corpurilor din fier. De aceeea, in timp ce lucram cu busola, nu trebuie sa o apropiem de astfel de corpuri. Aviatorii si marinarii pentru a ajunge cu bine la destinatie folosesc, pe langa busola, aparate perfectionate de orientare.

Exista posibilitatea orientarii dupa Steaua Polara, in timpul noptii, daca cerul este senin, pornind de la grupul de stele numit Carul Mare. Luand de cinci ori distanta dintre rotile acestuia, vom ajunge in varful oistei Carului Mic, unde este situata Steaua Polara, care ne arata intotdeauna nordul.

Din cele prezentate reiese importanta absolut necesara orientarii in cadrul orizontului local, fiind o necesitate de ordin practic pentru fiecare in diverse imprejurari.

Caracterizarea orizontului local - comuna Targu Trotus

Alcatuirea si evolutia istorica

Conform autorului cartii de geneza si evolutie ,,Orasul medieval Trotus (Alexandru Artimon, 2003) ca majoritatea targurilor din Moldova, Trotusul s-a format pe langa o apa curgatoare, exemplu fiind in judetul nostru si Bacaul, intemeiat pe valea Bistritei. Trotusul s-a intemeiat langa apa Trotusului de la care si-a luat si numele, sau dupa calatorul strain Paolo Bonici care a trecut pe aici in 1632, apa Trotusului si-a luat numele de la Targ ,,in apropierea Trotusului trece un rau care isi ia numele de la orasul Trotus! aceasta afirmatie constituie o forma indirecta de a recunoaste vechimea acestei asezari. Trotus ar insemna ,,Raul tatarilor sau ,,Orasul tatarilor legat de desele navaliri ale acestora pe valea Trotusului spre Transilvania.

Unii istorici (A. D. Xenopol, Dimitrie Onciul, Nicolae Iorga, Gheorghe I. Bratianu, Petre P. Panaitescu, Constantin C. Giurascu, 1896 ), considera ca Trotus exista inca din secolul al XII-lea ca un centru, unde la granite se aflau negustori romani langa care dupa cum arata scrisoarea papei Grigore al IX-lea catre principele de coroana Bela din anul 1234 s-au asezat negustori ardeleni, sasi si unguri.

Prima mentiune documentara a Trotusului se afla in privilegiul comercial emis de domnitorul Alexandru cel Bun la 6 octombrie 1408, prin care acorda negustorilor lioveni dreptul de a face comert cu orasele din Moldova. Prin acest privilegiu se arata ca negustorii lipoveni care duc postav la Brasov, trebuie sa plateasca la ducere si la intoarcere vama la Targu Trotus.

Targu Trotus exista ca localitate cu mult inainte de aceasta data, asa cum o dovedesc descoperirile arheologice si documentare. Prezenta romanilor ca populatie majoritara pe aceste locuri este surprinsa in documentul amintit din 1234, cand poporul vlah de aici dominand numericeste pe unguri si sasi trebuie sa fi avut si o organizare politica - un voievodat.

Rezistenta opusa la invazia tatarilor din 1241 a dus la distrugerea acestor forme de organizare dar in scurt timp evolutia si progresul sunt reluate incat in a doua jumatate a secolului al XIV-lea tara Moldovei cuprinsese si aceasta parte a tarii.

Trotusul este intalnit cu numele de Tathros In documentele din secolul al XV-lea 18 martie 1434, 29 iunie 1456, 3 iulie 1460 si 1466.

Pentru stabilirea vetrei vechiului Targ Trotus s-au efectuat incepand cu anul 1975 o serie de sondaje de suprafata in imprejurimile actualei localitati

2.2 Asezare, limite, vecini

Comuna Targu Trotus este situata in zona de sud-vest a judetului Bacau si s-a dezvoltat de-a lungul raului Trotus in depresiunea Tazlau-Casin (vezi figurile 11 si 12).

Comuna este tranzitata de Drumul national 12 A si Calea ferata 501 Onesti-Ciceu.

Comuna Targu Trotus are trei localitati componente. Localitatea Tuta s-a dezvoltat in partea de sud a comunei, pe malul drept al raului Trotus, iar localitatea Viisoara in partea de nord a comunei la nord de Calea ferata.

Resedinta, localitatea Targu Trotus s-a dezvoltat de-a lungul lui DN 12 A intre albia raului Trotus si Calea ferata.

Targu Trotus avand coordonatele geografice de 2641 longitudine estica si 4615 longitudine nodica, este situat in partea central-vestica a Moldovei (sud-vestica a Moldovei din secolul XIV-XVII) pe cursul mijlociu al raului Trotus, pe stanga lui.

Limita nordica a localitatii Targu Trotus si imprejurimi, corespunde unei linii, care este situata la nord de culmile dealurilor Docman, Deasa, Straja, Saratura, Bercaru si Cocoara, ce o desparte de comuna Barsanesti.

Limita estica este formata de cursul meandrat al paraului Caraclau, o linie ce intersecteaza lunca raului Trotus, dealul Furcii cu padurea Rusi, o delimiteaza de teritoriul actualului oras Onesti.

La sud dealurile Tutei, Furcii si Mateeasa o desparte teritorial de comuna Bogdanesti si la sud-vest de comuna Pargaresti.

Limita vestica o formeaza paraul Galeana, dealurile Arcaci si Deasa ce o delimiteaza de actualul oras Targu Ocna.

2.3 Relieful

Teritoriul comunei Targu Trotus se incadreza in zona colinar-depresionara a Subcarpatilor Moldovei, pe terasa de 10m-12m altitudine a raului Trotus.

Fig.11 -Harta fizica a judetului Bacau-www.portalulprimariilor.ro

Fig.12-Comuna Targu Trotus in cadrul judetului Bacau-www.portalulprimariilor.ro

Fig.13-Harta hipsometrica a comunei Targu Trotus

(dupa prof. P. Bogdan, 2007)

Geologic perimetrul comunei se incadreaza in zona subcarpatica , avand o constitutie litologica, precum si o evolutie geologica relativ asemanoare.

Situata in flancul intern al avant-fosei Carpatilor Orientali, la est de linia ce reprezinta Falia Ocna-Bratesti ce separa formatiunile muntoase ale flisului , de zona neogena de tip colinar, arealul Targu Trotus s-a dezvoltat din punct de vedere litologic pe depozite marine, lagunare ale miocenului inferior si mijlociu, marne, gresii, nisipuri si argile salifere.

Incadrat in unitatea dealurilor subcarpatice, relieful comunei Targu Trotus s-a dezvoltat in subunitatea Subcarpatilor Moldovei si anume in depresiunea Tazlau-Casin. Aspectul unui uluc depresionar , drenat de la vest la est de raul Trotus, relieful comunei s-a dezvoltat in zona neogena a Subcarpatilor Tazlaului prin exondarea depozitelor in ultimele faze orogenetice si in acelasi timp prin adancirea nivelului de baza al raului Trotus. In acest fel prin conjugarea proceselor endogene cu cele exogene (in primul rand eroziunea fluviativa realizata de raul Trotus), a luat nastere relieful acestor zone. Acest proces a fost favorizat de alcatuirea litologica in care predomina rocile moi, marne, gresii, nisipuri, pietrisuri si gipsuri helvetiene. In cadrul reliefului se disting doua unitati morfologice importante si anume unitatea de deal prezenta in nordul si sudul comunei, dand un aspect oarecum simetric reliefului inalt si unitatea de ses asezata central de o parte si de alta a raului Trotus.

Partea de nord este o regiune deluroasa cu aspect valurit in care de la vest la est se disting dealurile Varatec (Deasa) cu inaltimide 475 m , limitat in partea estica de paraul Varatec, dealul Docmana intre paraul Varatec si paraul Valea Podului , care are cea mai mare extindere, dealul Arcaci jalonat in partea vestica de paraul Galean, dealul Straja si Cocoara, intre paraul Valea Podului si paraul Caraclau.

In partea sudica a comunei se afla dealul Furcii si dealul Tutei care s-au dezvoltat pe interfluviul Trotus-Oituz. Central intre cele doua zone deluroase s-a dezvoltat unitatea de ses, care se suprapune teraselor raului Trotus si care in cea mai mare parte au origini proluvioculuviala, reprezentata prin conuri de dejectie. In albia majora a raului Trotus, intr-o portiune relativ redusa, mai ales pe malul stang al raului s-a dezvoltat relieful de lunca.

Relieful este fragmentat de catre reteaua hidrografica in medie cu 6,79 km/km² . Aceasta fragmentare este diferentiata mai puternic in partea de nord si sud .

Vaile afluientilor de pe stanga Trotusului , respectiv Galean, Caraclau sunt mai lungi, respectiv 46 Km , au profile transversale inguste a caror latime nu depaseste 150 m-200 m.

Vaile de pe dreapta Trotusului (respectiv Tuta , Pietrei), au lungimi mai mici de 2 -3 Km si au sesuri foarte inguste de 25m-27 m. Energia vailor oscileaza intre 225m-175m pe stanga raului si 100m-125m pe dreapta raului Trotus.

2.4 Clima

Comuna Targu Trotus se incadreaza in climatul continental generat de pozitia matematica a teritoriului cercetat, 4615 latitudine nordica. Pozitia geografica ce corespunde depresiunii subcarpatice Tazlau-Casin, radiatia solara, actiunea principalelor centri barici, respectiv frecventa mare a maselor de aer de origine euroatlantica, a celor nordasiatice, precum si suprafata subiacenta creaza o serie de nuante cu caractere specifice.

Prin pozitia sa geografica, bazinul Trotus se afla in zona de interferenta a marilor sisteme barice care actioneaza asupra teritoruilui Romaniei. Bazinul Trotusului apartine climatului temperat continental, usor moderat.

Asupra acestui aspect al climei, care are importanta deosebita, geografii au analizat cu atentie cuvenita acest factor, tinand seama de relief, anotimpuri, curenti de aer, s. a., stabilind principalele caracteristici (temperatura, precipitatii, etc.) pentru diferite regiuni.

Temperatura aerului este elementul in care se reflecta cel mai pregnant caracterul continental al climei. Merita relevat faptul ca in ultimele secole de la aparitia orasului, coditiile fizico-geografice s-au modificat lent, in timp geologic, astfel ca ele s-au mentinut aproape neschimbate, oferind un studiu favorabil asezarilor umane. De aceea merita sa luam in consideratie datele actuale privind temperatura aerului care nu sunt prea mult diferite fata de perioada cand functiona asezarea urbana Trotus (sec. XIV-XVII).

Din analiza datelor culese de la statia meteorologica Targu Ocna, pe perioada 1896-1966, se pot scoate in evidenta temperaturile medii anuale, cat si cele maxime si minime absolute. Astfel, in perioada de vara maxima absoluta a fost de 40,8C, la 5 iulie 1916, iar minima absoluta a fost de -29,6C, la 21 ianuarie 1942. Temperatura medie anuala este de 9,2C.

Regimul temperaturii prezinta variatii in cadrul teritoriului comunei Targu Trotus in functie de formele de relief prezente, care se comporta diferit in diverse procese climatice ca frecventa si taria vantului, durata de iluminat de catre Soare etc.

Vanturile predominante ca frecventa, in cadrul tertoriului sunt cele vestice si sud-vestice. In majoritatea cazurilor , aceste vanturi care traverseaza un vast teritoriu uscat pana ajung aici, vin saracite de apa, uscate, iar la traversarea muntilor se incalzesc prin coborare si capata unele particularitati locale cu aspect de feon, cu anumite influiente asupra peisajului , mai ales primavara. Specific pentru regiune este canalizarea vanturilor predominate pe directiile principale ale culoarului depresionar vara pe directia est, sud si sud-est, iarna pe directia vest si nord-vest.

Desi ne aflam intr-o zona premontana, precipitatiile atmosferice sunt deficitare, astfel din analizele efectuate pe o perioada mai indelungata, media este de 655 mm anual fata de 800 mm cat ar fi normal pentru aceasta zona. Uneori vara precipitatiile ating valori ridicate luand aspectul de ploi torentiale (cantitatea maxima de precipitatii cazuta in 24 de ore a fost de 111,2 mm inregistrata in luna iulie 1935). Vara, insotind ploile torentiale sunt frecvente fenomenele de grindina care aduc pagube culturilor agricole. Precipitatiile la care se adauga fenomenul de inghet-dezghet, au influientat foarte mult asupra proceselor de panta (alunecari, prabusiri etc.). Precipitatiile sub forma de averse destul de frecvente in perioada de vara, prin actiunea de siroire, prin eroziunea torentiala sau prin actiunea panzei freatice de mica adancime produc degradarea unor intinse suprafete mai ales a acelora fara vegetatie.

Cantitatile mari ale precipitatiilor din ultimii ani exercita o actiune distructiva asupra solului intensificand eroziunea. De asemenea, afecteaza stabilitatea versantilor antrenand sau reactivand alunecari de teren. Aceste fenomene sunt mai accentuate cand dupa un an secetos urmeaza unul ploios, la fel ca in ultimii ani. Astfel am putut face usor educatia elevilor, aratand ca aceste zone supuse eroziunii trebuie sa stea in atentia oamenilor.Am cerut elevilor sa-mi indice, din cele observate in teren ce masuri de imbunatatire a calitatii solului trebuiesc luate in cadrul comunei.

Am dirijat elevii si am ajuns la urmatoarele raspunsuri:

-impadurirea zonelor ce prezinta fenomene de eroziune;

-construirea de diguri si amenajari impotriva eroziunilor.

2.5 Apele

Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei este situat in bazinul inferior al raului Trotus care traverseaza teritoriul comunei de la vest la est pe o distanta de 8 Km.(vezi figura 16) Raul Trotus izvoraste din regiunea Muntilor Ciucului de la o altitudine de 1360 m, la cativa kilometri de localitatea Fagetel si strabate lantul muntos prin pasul Ghimes- Palanca. Are o lungime de 144 km si un debit anual de 28 m/sec. Latimea apei atinge limita maxima de 70 m, iar largimea albiei 350 m³.

Raul Trotus colecteaza pe stanga apelele urmatorilor afluienti:

Paraul Galean (Gatianu) situat la limita vestica a teritoriului

Paraul Varatec, izvoraste in amonte de localitatea Viisoara si este alimentat de izvoare si de torentii de pe versanti cu un debit variat, in perioada ploilor torentiale, viiturile provoaca inundatii in partea de sud-vest a localitatii Viisoara

Paraul Podului (Parului), alimentat de izvoarele din extremitatea nordica a teritoriului si de torentii de pe versanti avand un debit inconstant

Paraul Caraclau, situat la limita estica a teritoriului izvoraste de pe teritoriul comunei Barsanesti fiind alimentat de izvoarele si de torentii de pe versantii limitrofi

Afluientii de pe partea dreapta a Trotusului sunt:

Paraul Tutei (Ursuluca)

Paraul Pietrei (Varnita) care colecteaza debitul unor izvoare de pe teritoriul comunei Bogdanesti.

In aval de orasul Targu Ocna, dupa ce traverseaza flisul paleogen, raul Trotus intra in depresiunea Tazlau-Casin, se varsa in Siret la sud de orasul Adjud avand o lungime totala de 144 km.

In ceea ce privesc apele subterane panza freatica este ,,cantonata in orizontul grosier (bolovanisuri cu pietris si nisip) din baza teraselor, nivelul acesteia variind functie de referinta la care se raporteaza- depaseste adancimea de 3,0-4,0 m la nivelul terasei inferioare si 5,0-6,0 m la nivelul terasei medii. Aceste panze freatice constituie sursa de apa potabilaa populatiei din satele comunei Targu Trotus apa scoasa prin fantani si pompe. (vezi figura 14)

Fig.14-Harta hidrografica a comunei Targu Trotus

(dupa prof. P. Bogdan, 2007)

2.6 Soluri, vegetatie, animale

Conform studiului realizat de Iulia Vacarasu in lucrarea ,,Valea Trotusului solurile, vegetatia si animalele specifice comunei Targu Trotus impresioneaza prin varietate si bogatie.

Solurile constituie tot un element natural deosebit de important si care este influentat direct de litologie, relief, clima si vegetatie. In Subcarpatii din bazinul

Fig. 15- Drumetie cu elevii clasei a IV- a B in lunca Trotusului

(foto P. L. Silester 2006)

Trotusului solurile predominante sunt cele silvestre pozdolice, bogate in minerale solubile si mai putin acide decat cele din zona montana. Ele s-au format in conditiile fitoclimatice ale padurilor de gorun sau ale padurilor in amestec de gorun si fag. De-a lungul principalelor vai, in albia majora si pe traseele de lunca au o mare dezvoltare solurile aluviale cu carbonati. In cadrul albiilor majore acestea au o textura usoara pana la mijlocie, fiind relativ sarace in substante nutritive si supuse inca inundatiilor mari. Sub aspectul utilizarii, acestea sunt acoperite in cea mai mare parte de pasuni. Pe terasele de lunca neinundabile, gradul de pedogeneza este mai avansat, solurile avand o textura grea sau mijlocie, o troficitate mai ridicata, fiind propice pentru agricultura. Aceste soluri se gasesc in Depresiunea Tazlaului si in special in bazinetul Trotus.

In general in bazinul Trotusului solurile silvestre in diverse grade de podzolire au cea mai mare extindere. Ele ocupa peste 98% din suprafata.

Vegetatia este influientata de de factorii fizico-geografici. Limita nordica a localitatii Targu Trotus coincide cu limita subzonei fagului si subzona coniferelor. Sunt dominante: fagul, mesteacanul, carpenul pe dealul Straja. Pe celelalte dealuri padurea a fost defrisata in cea mai mare parte ramanand doar arbusti (paducelul, porumbarul, etc.) si plante caracteristice solului salinizat: saracica (Salsola sativa), loboda (Atriplex tartarica) , sparceta (Astragalus amibrichis), sulfina (Metitolus metitolus), etc. In ultimele decenii s-a urmarit refacerea terenurilor supuse eroziunii. Au fost plantati anini pe Dealul Podei si goruni pe dealul Galean. Stratul ierbos ete bogat si reprezentat prin diverse specii de pasuni (Festuca sulcata, Festuca pseudovina, Festuca valesiaca, Agrostis tenuis etc.) la care se adauga o serie de leguminoase, rozacee si bineinteles plante cu flori colorate printre care: ranunculaceele (Ranunculus nemorosus, Ranunculus cassubicus, Ranunculus carpaticus), sanzienele (Galium mollugo, Galium verum ), pojarnita (Hipericum hirsutum), ciubotica cucului (Primula officinalis), poroinicul (Orchis maculatus), garofita (Dianthus armeria), fierea pamantului (Centaurium umbelatum), cuisorita (Betonica officinalis), brebenei (Coridalis solida), campanule (Campanula ranunculoides), rar matraguna (Atropa belladonna) si papucul doamnei. Vegetatia de lunca are o repartitie azonala, fiind dezvoltata in albia majora a raului Trotus. Ea este reprezentata prin grupuri de specii de salix, populus si specii ierboase, la care se adauga uneori Quercus robur sau Carex. Arealele de silvostepa si chiar de spepa au sub raportul vegetatiei spontane o valoare redusa. In aceasta regiune cea mai mare parte a suprafetelor este ocupata de culturi agricole.

Fauna este determinant corelata de conditiile de vegetatie. In padure traiesc: lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), veverita (Sciorus vulgaris), caprioara (Capreolus capreolus). Dintre mamiferele mai mici sunt frecvente: ariciul, cartita, soareci si multe pasari: vulturul cenusiu (Vultur cinereus), tuturica (Streptopelia turtur), ierunca (Tetrastes bonasia), privighetoarea (Luscina megarhynchos), ciocanitoarea (Picus viridis), soimul (Falca vespertinus), dumbraveanca (Coracias garrulus), graurul (Sturnus vulgaris) si o serie de alte specii de pasarele mai mici care inveselesc atmosfera orizontului local. Reptilele sunt reprezentate prin sarpele orb (Anguis fragilis), soparla (Lacerta agilis) si gusterul (Lacerta viridis) iar amfibiile prin diverse specii de broaste si tritoni. In lunca Trotusului intalnim frecvent pescarelul negru (Cinclus cinclus) si codobatura (Motacilla cinerea). Fauna acvatica prezinta o mare importanta si ete reprezentata prin: pastravul indigen Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus thymallus), moioga (Barbus meridionalis), zglavoaca (Cottus gobio), boisteanul (Phoxinus phoxinus), mreana (Barbus barbus), obletul ( Albarnus albarnus ). ( Iulia Vacarasu-,,Valea Trotusului- 2001)

Asadar vegetatia si fauna acestui tinut se pot adauga ca elemente pretioase ale potentalului economic al orzontului local Targu Trotus.(vezi figura 15)

2.7 Populatia si asezarile

Comuna Targu Trotus are in componenta sa trei localitati cu o populatie stabila de 5. 034 locuitori la 1 ianuarie 1999 din care 2. 583 locuitori (51, 31 % o reprezinta populatia de sex masculin si 2. 451 locuitori (48,69 % o reprezinta populatia de sex feminin).

Dotarile reprezentative ale comunei sunt grupate in zona centrala a localitatii Targu Trotus , resedinta de comuna. In localitatile apartinatoare ale comunei , dotarile sunt slab reprezentate si numai cele specifice localitatilor rurale (invatamant, comert, camin cultural).

Exceptand zona centrala a resedintei de comuna, obiectivele de interes public sunt dispersate in teritoriul localitatilor. In zona centrala a localitatii Targu Trotus sunt amplasate obiectivele de interes ale comunei:

Sediul Consiliului Local ( construtia este veche dar bine intretinuta )

Biblioteca comunala (cu sediul in cladirea gradinitei)

Posta (cu sediul in cladirea Societatii Cooperativei de Consum Targu Trotus)

Dispensarul uman (constructie buna)

Farmacia umana (cu sediul in cladirea Societatii Cooperativei de Consum Targu Trotus)

Sediul politiei (constructie buna)

Invatamantul este bine reprezentat, fiecare localitate avand scoli si gradinite.

Evolutia populatiei la nivelul comunei conform datelor de recensamant si a statiscicilor realizate de Primarie este urmatoarea:

Ponderea populatiei in teritoriu o detin cele doua localitati Targu Trotus si Tuta.

La data recensamantului din 1992 repartitia populatiei pe localitati se prezenta astfel:

Targu Trotus 1946 locuitori 38,41 %

Tuta 1949 locuitori 38,47 %

Viisoara 1 171 locuitori 23, 11 %

Urmand evolutia populatiei pe perioada 1966-1999 se observa o dinamica diferita in cele trei perioade:

In definirea evolutiei populatiei pe baza potentialului demografic datele inregistrate la recensamintele din 1966-1977-1992 si completate cu statistica perioadei 1995-1999 scot in evidenta caracteristicile evolutiei populatiei. Perioada 1966-1977 se caracterizeaza printr-o crestere exploziva a populatiei ca urmare a dezvoltarii comunei.

In perioada 1977-1992 se constata o migrare a populatiei catre mediul urban cu o diminuare a populatiei comunei destul de mare. In ultima perioada diminuarea continua dar cu un ritm mai mic 1 (ritm mediu anual) fata de perioada precedenta (3,6 ).

Evolutia populatiei este consecinta evolutiei elementelor demografice componente ale indicatorului populatiei: spor natural, spor migratoriu, spor total, nuptialitate, mortalitate. Caracterizarea situatiei celor doua componente: miscarea naturala si cea migratorie, precum si rolul determinant al factorului economic exprimat prin indicele de nuptialitate au condus catre un spor total fluctuant.

In anul 1995, la 1 iulie, populatia comunei Targu Trotus era de 5 034 locuitori.In anul 2006, comuna Targu Trotus avea o populatie de 5 474 locuitori.

Evolutia numerica a populatiei din comuna Targu Trotus a fost urmatoarea:

In perioada 2004-2007 numarul locuitorilor la nivelul comunei a crescut deoarece sau acordat indemnizatii pentru cresterea copiiilor.

Populatia dependenta este reprezentata de 2630 locuitori. Din totalul populatiei dependente populatia tanara intre 0-19 ani reprezinta 62,74% (1650 locuitori) ceea ce demonstreaza ca populatia comunei este tanara, iar viitoarea forta de munca este reprezentativa pentru comuna.

Resursele de munca la nivelul anului 1999 - 1 ianuarie este de 3053 in comuna Targu Trotus si cuprinde populatia de varsta de munca ( 15- 56 ani femei, 15 -59 ani barbati) la care se adauga populatia sub si peste aceste linii, efectiv ocupata.

Sintetic resursele de munca ale comunei Targu Trotus, la nivelul anului 1999 - 1 ianuarie, se prezinta dupa cum urmeaza:

Populatia totala la 01.01.1998

- Total 5088 din care 2596 barbati si 2492 femei

Resursa de munca

- Total 3053 - din care barbati 1556 si femei 1497

Populatia activa

- Total 2152 - din care barbati 1098 si femei 1054

Populatia activa ocupata

- Total 1855 - din care barbati 946 si femei 909

Someri

- Total 275 - din care barbati 140 si femei 135

Rata somajului

- Total 12,8%

Structura populatiei active pe ramuri in 2006 in procente :

Constructiile care atrag privirile trecatorilor ce strabat drumurile comunei sunt casele, unele mici si cochete, altele mari si frumos impodobite.

Privite sub aspectul lor evolutiv, locuintele au reprezentat un element esential in viata familiilor trotusene, aici desfasurandu-se cele mai importante momente ale vietii.

Casele batranesti se construiau din barne denumite in Viiisoara ,,berbece, pe temelii de piatra. Aveau doua incaperi: camera si camara de unde se putea intra in pod. Sura era un spatiu suplimentar pentru depozitarea fanului dar care servea uneori drept hambar. Pe toata lungimea laturii din fata era o prispa.

In jurul casei erau dispuse si alte anexe gospodaresti: ,,sopronul-pentru lemne, grajdurile pentru vite si cotetele pentru porci si pasari.

Mai multe documente din arhiva Primariei care se refera la gospodariile traditionale din Targu Trotus ne dau o imagine concludenta privind acareturile si componenta acestora. Printr-un zapis din anul 1775 sunt vandute ,, o casuta mica in Targul Trotusului impreuna cu temelia caselor si cu un grajd si o sura ce sunt de fata in ograda si dempreuna doua pogoane de vii si cu o livada de pomi ce sunt de fata si cu locul sterpu ce este gradina cu suma de 120 lei. Un alt zapis din anul 1806 mentioneaza vanzarea a unsprezece pogoane de vie in satul Viisoara, ,,cu casa lor si cu crama si toate vasale trebuincioase a vieiSi viile s-au dat in mana giupanului Gheorghe fara gardu si paragina. Un testament din anul 1891 din Targu Trotus cuprindea dania facuta de un gospodar bisericii din localitate: casa, hambar, sura, sopron, cotet si grajd.

Casele actuale sunt mult mai mari si au planul format din mai multe incaperi. Diversitatea planului actualelor locuinte oglindesc necesitatile crescande ale familiei cat si gradul de confort. Spatiile noi aparute in arhitectura caselor sunt: sufrageria, dormitorul, bucataria si baia.

In ultimii ani au aparut in comuna si constructii de tipul vilelor cu etaj.(vezi figura 16)

Fig.16-Vila unui gospodar al satului Targu Trotus

(foto P. L. Silester 2006)

Pentru cunoasterea zonei locale am vizitat cu elevii satul Targu Trotus facand o comparatie intre bunastarea oamenilor de astazi intruchipata in cladiri frumoase si viata din trecut.

Toate actiunile concrete desfasurate in orizontul local cu elevii, servesc ulterior in activitatea la clasa, ca probleme de referinta, atat pe linie instructiva cat si educativa.

Deci, activitatile in orizontul local ofera elevilor un contact nemijlocit cu vestigiile trcutului, cat si cu realitatile contemporane. Elementele din orizontul local suscita si interesul pentru descoperirea de noi locuri frumoase din comuna noastra.

O activitate atractiva pentru elevi este corespondenta intre elevii diferitelor scoli din comuna. Pentru buna desfasurare a activitatii se stabileste mai intai tematica corespondentei.

O activitate placuta pentru elevi o constituie efectuarea de material didactic din carton, placaj, gips, hartie, pasta de hartie.

In cadrul acestor activitati am confectionat cu elevii clasei a IV-a harta fizica in relief a Romaniei si din carton am confectionat harta comunei Targu Trotus si a judetului Bacau pentru contur.

2.7.1 Activitati traditionale

Trotuseanul traieste intr-o cuprinzatoare viziune metafizica si religioasa. Viata sa este strabatuta de un bogat suflu mistic. Asezat la limita intre fizic si metafizic cu incalcari in ambele domenii, constient de aceasta asezare dramatica, el isi exercita fiinta pentru a depasi trecatorul din el. Traieste conditia materiala cu constiinta ca a ramane in ea inseamna a ramane in pacat. Pentru implinirea rosturilor sale superioare de om raspunde cu o intensa viata interioara si religioasa. Asezarea sa in lume si viata este in asa fel intocmita incat lupta pentru impacarea si castigarea unui prisos de bine in sensul soartei sale, adica de fiinta spirituala.

Religia apare in viata comunei noastre ca o expresie a nevoilor omului de a-si gasi o cale de impacare si stabilitate a existentei lui in lume. Legat de anumite legi, inconjurat de lucruri al caror rost nu-l stie deplin si de forte care il depasesc pana la nimicire, omul isi randuieste viata si invinge aceste conditii numai prin credinta sa si prin legatura cu Dumnezeu. Puterile sale de gand si fapta isi au originea in aceasta legatura.

Viata religioasa a comunei Targu Trotus cuprinde o seama de fenomene, care printr-o abstractie pot fi reduse la doua categorii: un sistem de reprezentari si unul de practici religioase care dau expresie concreta celor dintai. La temelia amandorura sta trairea religioasa, forta interioara care insufleteste si face cu putinta functionarea celorlalte doua.

Biserica, forma traditionala cu un continut de viata actuala, reprezinta functional viata religioasa si spiritualitatea satului. Ea organizeaza viata religioasa si promoveaza valorile ce-i apartin. Viata religioasa a locuitorilor comunei are insa un cuprins mai mare decat acela aratat pana aici. Biserica insasi supravegheaza sau numai ingaduie o seama de credinte si acte, care desi nu au un caracter crestin, sunt apropiate ca natura. Este vorba de o intreaga serie de fapte religioase, mituri si practici, trecute in folclor sub numele de credinte si superstitii populare, iar in teologie sub numele de credinte si obiceiuri pagane.

Despre superstitii sau credinte stravechi se spune adesea ca sunt niste simple inchipuiri, rod al imaginatiei creatoare a oamenilor. Totusi, aproape instinctual, luam in calcul un eventual insucces cand ne 'taie calea' o pisica neagra, suntem atenti sa nu varsam vreun praf de sare sau piper si ne necajim atunci cand ne iese cineva cu o galeata goala in fata, semn ca ne merge rau. Superstitiile, indiferent de natura lor, nu sunt incurajate de Biserica. Zestrea folclorica a comunei Targu Trotus este incarcata de astfel de superstitii, pe care, voit sau nu, le-am respectat la un moment dat. Mai mult, unele credinte vechi au fost asociate cu sarbatorile crestine, iar unele intamplari reale au capatat statutul de superstitii. Un exemplu relevant in acest sens este scapatul sarii sau al mirodeniilor pe jos. Orice batran iti da peste mana daca faci acest lucru, pentru ca 'iese scandal'. Explicatia acestei superstitii este simpla. In trecut, pe vreme de foamete sau de razboi, cand un praf de sare costa o adevarata avere, nimeni nu-si permitea luxul de a risipi o asemenea avutie. Cel care scapa sare sau alte mirodenii scumpe pe jos era aspru certat de parinti sau bunici si chiar batut, uneori. De aici 'scandalul' despre care se crede ca apare in astfel de situatii. Multe dintre temerile oamenilor, de foc, de foamete, de inec, de boala, au fost asociate in timp cu zilele in care crestinii sarbatoresc anumiti sfinti. Asa se face ca, sa lucrezi in ziua de Sf. Haralambie sau in cea de Sf. Foca e o tragedie in toata regula. 'Nu se lucreaza de Foca pentru ca iei foc. E rau de inec de Sfantul Nicolae de vara. Se ineaca puii, animalele, chiar si omul numai dintr-o picatura de apa. De Haralambie purtatorul de boala nu se lucreaza pentru ca e rau de boala. ,,Chiar eu am lucrat si m-am imbolnavit', mi-a explicat o batrana de 74 de ani, Floarea Dragan, din satul Viisoara. Si de Boboteaza sunt legate anumite obiceiuri, care, se respecta cu sfintenie. Asa se face ca sase saptamani dupa sarbatoarea 'Botezului Domnului' nu se spala rufe, 'ca-i rau vara de potop de ape'. La fel se procedeaza si dupa Boboteaza, cand nu se spala 6 saptamani, pentru ca, spune matusa Floarea, 'speli in agheazma din Iordan, care se face pentru sporul casei, pentru stropit in gradina si impotriva ganganiilor'.

Cele mai multe superstitii ale trotusenilor sunt legate de noaptea de Sf. Andrei, cand se spune ca in crucea noptii apar strigoii si duhurile rele, care bantuie printre casele satenilor. Cel mai utilizat instrument de alungat strigoii este usturoiul, uns de tinerele fete si de gospodine pe la usi si ferestre. (vezi figura 17)

Insa pe langa acesta, apar o sumedenie de alte practici, care sa sperie duhurile, sa aduca linistea in gospodarie si sa ajute fetele de maritat sa-si vada ursitul.'Seara ungeam cu usturoi pe la geamuri si usi, sa nu vina strigoii. Daa eu nu stiu cand veneau, ca nu i-am vazut niciodata. Cand eram tanara, aveam niste vecine care faceau obiceiul de Andrii. Imi dadeau un ghem de canepa facut cot la cot, mare cat o minge. Trebuia sa-l pun din par in par intr-un gard si sa-l tes. Primul baiat care trecea pe drum si se agata in sfoara era ursitul. Se puneau strachini de lut cu fata in jos. Sub una se punea inelul, sub alta pieptenele, sub una sticla, sub una paine si sare. O fata schimba strachinile. La care fata-i cadea inel insemna ca sotului ii vor placea femeile, la care-i cadea painea zicea ca va fi gospodar si ca o sa aiba paine din belsug, la care-i cadea pieptene se zicea ca va fi coltat.La urma se facea cu apa si cu lumanarea. Se punea intr-un castron apa cu doua fire de busuioc. Se aprindea o lumanare si se picurau doua picusuri de ceara, se amestecau cu

busuiocul si daca se lipeau insemna ca cei doi se luau. Ma rog, cate bordeie, atatea obiceie de Andrii', mi-a povestit matusica.

Ce este 'bine' si ce este 'rau' :

- Daca-ti canta cucu in fata e de bine, daca iti canta in dreapta, iar e bine, dar daca-ti canta in stanga nu e bine. Daca n-ai bani in buzunar cand canta cucu se zice ca n-ai sa ai bani tot anul;

- Lumanarea cu care s-a mers la biserica de Inviere trebuie pastrata peste an. Se aprinde in timpul furtunilor ca sa-ti apere casa de pagube;

-E semn rau sa te intorci inapoi, daca ai uitat ceva;

- E semn bun daca ti se zbate ochiul drept, daca-ti tiuie urechea stanga si daca te mananca palma dreapta;

-Nu e bine sa-ti tai unghiile martea;

- Nu e bine sa gusti mamaliga de pe facalet, ca vei fi oropsit pe nedrept;

- Daca te tunzi in vinerea Pastelui, nu vei avea dureri de cap tot anul;

-Nu e bine sa agati calendarul inainte ca noul an sa inceapa;
- E bine sa intri in noul an cu bani in buzunar, ca sa ai tot anul;

- E bine sa nu va gaseasca anul nou cu datorii, altfel veti fi datori tot anul;

- Nu e bine sa plangeti in prima zi a noului an;

- E bine sa faceti mult zgomot la miezul noptii de Anul Nou ca sa alungati spiritele rele;

- E bine sa faceti baie in ziua de Craciun, caci veti ramane curat tot anul;

- Daca mancati mere in ajun de Craciun, veti fi sanatos tot anul;

- Copiii nascuti de Craciun sau de Anul Nou sunt norocosi;

- Nu e bine sa te asezi la coltul unei mese, pentru ca nu te vei casatori;

- Cel care este maturat din greseala nu se va mai casatori;

- Daca treci peste gunoiul strans dupa maturat, nu te mai insori;

- La biserica, daca in aceeasi zi au loc mai multe nunti, miresele nu trebuie sa se zareasca una pe alta la iesirea din biserica, pentru ca vor avea ghinion;

- Semne bune in ziua nuntii: sa vezi un curcubeu, sa ai vreme insorita, sa intalnesti o pisica neagra, sa intalnesti un cosar.

- Cel care il calca pe celalalt pe picior in timpul ritualului bisericesc, cand se canta 'Isaia dantuieste', va fi conducatorul cuplului;

- Aduce noroc sa plangi la nunta sau la botez;

- Daca in ziua nuntii ploua, se zice ca vei avea o viata imbelsugata;

-Casatoriile facute in luna mai nu tin mult;

- Cei care au doua 'vartejuri' de par in cressltet se vor casatori de mai multe ori.

Dupa terminarea muncilor agricole, cand lumea satelor intra intr-o perioada de repaus relativ, dar mai ales dupa Lasatul Secului de Craciun (15 noiembrie), incepea sezonul sezatorilor. Sezatorile erau intalniri comunitare cu caracter lucrativ dar si distractiv, imbinand in mod placut lucrul cu distractia. Era locul in care se invatau deprinderi practice dar se derulau si numeroase obiceiuri.

In Postul Craciunului principala preocupare casnica era legata de industria textila iar torsul canepii, a inului si a lanii se facea cu mai multa placere, cu mai mult spor si in conditii mult mai bune in cadrul unor intalniri comunitare.

Sezatorile erau organizate ad-hoc, in zilele lucratoare, la una sau mai multe case, si erau de mai multe feluri. Ele puteau sa aiba un caracter de intrajutorare, cand mai multe femei sau tinere participau la torsul canepii sau a lanii unei gospodine, operatia repetandu-se, apoi, la casa fiecarei participante sau puteau sa fie intalniri in cadrul carora fiecare participanta isi torcea propriul material.

Sezatorile aveau loc in serile tuturor zilelor lucratoare, locul de desfasurare fiind anuntat din timp. Gospodina in casa careia avea loc intrunirea se pregatea cu bautura si mancare, si anunta flacaii. Casa era dereticata si se pregateau mai multe lavite sau scaune necesare torcatoarelor.

Odata cu lasarea intunericului, femeile porneau cu furca de tors catre casa in care avea loc sezatoarea. 

Sezatorile se organizau si pentru scarmanatul lanii, scarmanatul penelor etc. Niciodata in sezatori nu se coseau camasi, aceasta operatie facandu-se in mod individual de catre fiecare gospodina sau tanara fata, in casa proprie.

Dupa ce participantele isi primeau 'portia', pentru crearea unei atmosfere placute, ele erau servite cu un paharel de tuica indulcita, de obicei, cu miere de albine. Sezatoarea odata inceputa, participantele faceau schimb de informatii referitoare la viata cotidiana din sat si comentau evenimentele cele mai importante petrecute in propria comunitate sau in localitatile invecinate.

Apoi se rosteau ghicitori, zicale, proverbe, se canta sau se rosteau balade, nestemate folclorice ce s-au pastrat pana in zilele noastre transmise in modul cel mai lesnicios pe aceasta cale. In cadrul acesta institutionalizat, fetele erau integrate si consacrate in colectivitatea femeilor, incepand sa-si insuseasca, cu aceasta ocazie, deprinderi practice si spirituale.

In sezatori se dezvaluiau aspectele si intelesurile ritualice ale sarbatorilor populare si se invata comportamentul individual.

In sezatorile ce aveau loc inaintea Craciunului si a Anului Nou, se invatau si se repetau colindele si uraturile si se discuta in amanunt despre buna pregatire a acestor sarbatori.

2.7.2 Obiceiurile locuitorilor comunei Targu Trotus

A)Obiceiuri din ciclul vietii

Conform relatarilor batranei Floarea Dragan dintre toate obiceiurile practicate de catre locuitorii comunei cele care se refera la ciclul vietii nasterea, nunta, inmormantarea sunt specifice locului.

Nasterea unui copil reprezenta si reprezinta un eveniment de o deosebita importanta in viata unei familii. Pe timpul sarcinii trebuia sa manance tot ce poftea, altfel exista pericolul de a pierde copilul. Nu trebuia sa fure sau sa ia un lucru fara sa spuna pentru ca pe corpul copilului sa nu apara semnului lucrului furat. Initiata de mama si de moasa pe care o alegea din vreme, viitoarea mama lucra camasute si scutece pentru copil. Exista credinta si in ursitoare care aveau un rol hotarator asupra vietii noului nascut. Inca inainte de nastere, pe o masa, se puneau: paine, miere, rachiu, bani si un manunchi de busuioc pentru a imbuna cele sapte ursitoare. Dupa botez nasii dadeau copilul mamei, zicand: ,,Am luat un pagan si am adus un crestin. Sa va traiasca!. A doua zi avea loc cumetria. Copilul era dat din mana in mana la toti mesenii care puneau bani pentru somnul copilului. La implinirea varstei de un an, nasii veneau cu daruri la fin, pentru a-i lua din par. Ii taiau cate putin din par in patru parti (simbolizand directiile astrale) apoi lipeau parul taiat, cu ceara, pe un ban de aur sau argint. Cand finul ajungea la varsta intemeierii unei familii, nasii de botez deveneau nasi de cununie.

Casatoria era si este momentul cel mai important din viata tinerilor. Dupa ce flacaul isi alegea fata cu care sa se casatoreasca, erau trimise ,,iscoade sa afle daca parintii fetei sunt de acord. Se trimiteau apoi petitori care luau cunostinta de zestrea fetei, stabilind logodna. Tinerii erau pusi de catre cei in varsta sa-si caute fericirea in farfuria cu boabe de grau, unde gaseau inelele de cununie. Cand parintii se impotriveau casatoriei mirele fura mireasa. Casele mirelui, miresei si nasilor straluceau de curatenie iar portile erau impodobite cu brazi. Nunta incepea sambata dimineata cand cativa flacai cu plostile de vin invitau satenii la nunta. Sambata seara se faceau ,,vedrile ultima petrecere a mirelui cu flacaii si a miresei cu fetele. Duminica dimineata alaiul de nunta pleca de la casa mirelui la casa nunilor dupa care se indreptau spre casa miresei. Aici lautarii intonau cunoscutul cantec de iertaciune adresat parintilor miresei si rudelor acesteia. Deasupra capului miresei se rupea un colac in patru parti care se aruncau nuntasilor. Intrgul alai cu carutele pline de zestrea moiresei pleca spre casa mirelui. Din loc in loc apareau batrani si copii cu cofe pline de apa pe care mirele le varsa nu inainte de a pune in ele bani. La casa mirelui se juca pana tarziu cand se aseza o masa mare. Spre sfarsitul ospatului nuntasii ofereau daruri mirilor adresandu-le si urari de fericire si belsug.

Obiceiul de inmormantare este de fapt un ritual ce marcheaza despartirea de cei vii trecerea intr-o alta lume.

Ceremonialul inmormantarii cuprinde conservarea unor tipare arhaice in gandirea si practica rituala, pe langa momentele de exprimare a durerii, prin bocete si cantece funerare, ca cele de 'gateala' a infatisarii mortului, de pregatire a drumului si, la sfarsitul ceremoniei, a ospatului comun. Alimentele ce se dau pentru cel plecat in lumea de dincolo sunt: painea, malaiul, vinul, rachiul si carnea.

Pomenile si practicile funerare sunt savarsite in zilele in care mortul mai este inca in casa, in timpul inmormantarii si dupa inmormantare.

Pomul incarcat cu fructe reprezinta un 'substitut al mortului' si aminteste de pomul vietii despre care se mentioneaza in Facerea, dar si in Apocalipsa. Pomul simbolic pentru inmormantare se face dintr-o creanga de mar sau prun cu multe ramuri curatate de coaja pana raman albe in care se pun diferite fructe: mere, prune, lamai, stafide, smochine, colacei, iar in varf nuci. La inmormantare preotul, nasul sau participantii iau cate un fruct. 

Pomul este si un 'substitut al roadelor pamantului' si este dat de pomana la 40 de zile dupa inmormantare, reprezentand partea din rodul pamantului (hrana, apa, umbra, adapost etc) care-i revine sufletului mortului,'expediata prin intermediul pomenirii'.

Se mai pastreaza obiceiul sa se scoata un pom din pamant, cu radacina cu tot, care, dupa ce este folosit ca suport al pomenilor, se rasadeste la mormant, langa cruce.

Dupa incheierea ceremoniei pomul ramane in livada celui care il da de pomana, il ingrijeste iar roadele sunt culese de cel care l-a primit. Cel care duce pomul ia prosopul agatat in pom si o suma de bani.

B)Obiceiuri calendaristice

Un obicei specific comunei Targu Trotus este ca fiecare familie sa taie un porc in preajma sarbatorilor de iarna acest eveniment prefatand, de fapt, apropierea Craciunului. Aceasta traditie a fost transmisa din generatie in generatie. Oamenii comunei din vechime foloseau acest prilej de sacrificare si 'sarbatorirea' acestuia prin consumarea unei mici parti in comun ca semn al increderii si bunei-intelegeri al vietuirii laolalta. In societatea contemporana s-a pastrat numai partea practica a obiceiului cunoscuta sub denumirea 'pomana porcului'. Dupa taiere, cei ce au participat la taierea porcului, vor bea tuica fiarta sau vin, iar la sfarsit, cand se termina transarea acestuia se face o masa pentru a gusta fiecare din carnea porcului si a se face urarea ca cel de anul viitor sa fie mai mare. (vezi figura 18)

In conceptia populara se zice ca la taierea porcului nu trebuie sa asiste persoanale miloase, existand credinta ca daca porcul murea cu greutate carnea nu va mai fi buna; se mai spunea chiar ca cei care vaitau porcul ori le parea rau de el il suparau pe Dumnezeu! Dupa ce porcul nu mai misca, se spala cu apa calda, se intinde un amestec de sare si malai dupa care se acopera cu un pres sau o folie. Toate aceasta facandu-se pentru a indeparta murdaria dar si ca soriciul sa fie moale. Dupa aceea se facea o taietura cu semnul crucii, la ceafa, peste aceasta punandu-se sare, spunandu-se ca numai asa sufletul porcului va iesi din corp. De obicei, dupa ce era spintecat, coada si urechile erau date copiilor; basica (vezica urinara) o umflau folosind-o ca minge. Gospodarii era interesati, in special, de splina, aceasta indicandu-le, in functie de grosime, cum va fi iarna; doritoarele de par lung trebuiau neaparat sa manance din aceasta splina! Gasirea sangelui inchegat in inima porcului il bucura tare mult pe stapan, acest lucru insemnand noroc la bani.Daca porcul era negru, cei care participau la taiere se manjeau cu sange pe fata, sperand ca vor fi mai rosii la fata si sanatosi tot anul care va urma. Acelasi sange, strans intr-o strachina cu malai, uscat si macinat, era bun pentru afumarea copiilor bolnavi de guturai, naluca, spaima etc. Cei care trebuiau neaparat sa munceasca pe 20 decembrie, o puteau face numai dupa ce vedeau sange; altfel, femeile urmau a grohai ca porcii sau le erau distruse rufele puse la uscat pe garduri de aceiasi porci!

Fig.18 - Obiceiul taierii porcului

(foto P. L. Silester 2007)

La cumpana dintre ani este o intensa traire emotionala care, de cele mai multe ori, reflecta o realitate cotidiana, legand punti nevazute intre om si cosmos, intre om si mediul inconjurator, intre om si semenii sai. In acest mirific colt de tara, Anul Nou este sarbatorit pe mai multe planuri, datinile si obiceiurile specifice momentului derulandu-se atat in intimitatea casei cat si in spatii deschise, in centrul satului. Anul Nou este socotit a fi unul dintre cele mai favorabile momente pentru prognozarea vremii sau a recoltelor viitoare. Trotusenii apreciau lunile ploioase sau perioadele de seceta pe baza unui asa - numit calendar din foi de ceapa. La intocmirea acestuia se proceda astfel: in noaptea de ajun se taiau parti egale dintr-o ceapa, cojile astfel obtinute fiind botezate cu numele lunilor din an. Urma punerea sarii pisate in cantitati egale in fiecare coaja si asezarea acestora in rand, ca in succesiunea lunilor din an, pe masa sau pe vatra sobei. Aprecierea lunilor ploioase se facea in dimineata de 1 ianuarie dupa cantitatea de apa acumulata in cupele foilor de ceapa.

Tot in noaptea din ajunul Anului Nou se facea si calendarul din carbuni pentru aprecierea rodului la culturile din anul viitor. Pentru aceasta se alegeau carbuni aprinsi, egali ca marime, proveniti din aceeasi esenta lemnoasa, cate unul pentru fiecare cultura ce urma a fi semanata in anul care incepea (grau, porumb, sfecla, mazare, cartofi etc). Carbunii, botezati cu numele plantelor, erau pusi pe marginea vetrei sau pe o tava si erau lasati pana a doua zi (1 ianuarie). Prognozarea culturii se baza pe principiul echivalentei, cantitatea de cenusa rezultata in urma arderii complete si a stingerii carbunilor indicand rodul recoltei. In functie de aceasta, se decidea care dintre culturi vor fi semanate in cantitati mai mari in primavara urmatoare.

Tot in intimitatea locuintei, care devenea un fel de altar sacru, un spatiu de maxima concentrare spirituala, un 'axis mundi', se savarseau si alte practici magice specifice pentru acest moment festiv al anului. Astfel, durata vietii si a norocului fiecaruia dintre membrii familiei erau prognozate cu ajutorul lingurilor insirate de-a lungul peretilor, fiecare lingura de lemn capatand numele unui membru al familiei. In dimineata Anului Nou, daca vreo lingura era cazuta pe podea se credea ca persoana al carei nume il purta va avea parte de un an sumbru sau va muri.

Trotusenii, ca dealtfel toti romanii, si-au dorit din totdeauna holde bogate. Aceasta dorinta transpare in cunoscutul Plugusor (vezi figura 20), datina prin excelenta agrara, si este evidentiata de recuzita plugusorului (plug, bici, clopote, buhai), de elementele din scenariu (marcarea in mod simbolic a unei brazde) dar mai ales de textul literar, care nu este altceva decat o descriere hiperbolizata, cu ecouri mitice, a unei agriculturi ideale. Plugusorul este pornit de catre copii care, in preajma amiezei, in ziua de 31 decembrie, incep a umbla pe la case, rostind uraturi de bun augur si primind in schimb daruri, unele cu caracter simbolic, colaci, fructe sau bani.

Noaptea, alaiul plugusorului este amplificat de cetele de feciori care umbla pe la casele unde sunt fete de maritat sau pe la rude.

Odata cu seara, parada mascatilor, desfasurata initial in fata multimii adunate in centrul satului, se transfera pe la casele gospodarilor. Imbracati in costume de o inegalabila fantezie, intruchipand cele mai bizare creaturi mitologice, mascatii, insotiti de muzicanti si numerosi curiosi, incep a umple ulitele satelor, starnind larma si facand fel de fel de ghidusii. Mijloacele de expresie, ingeniozitatea solutiilor plastice folosite de creatorii vestimentatiei ceremoniale, originalitatea compozitiilor adoptate de ei au cunoscut de-a lungul anilor o evolutie spectaculoasa.

Intre jocurile cu masti din comuna Targu Trotus, un loc aparte il ocupa jocurile caprei si ursului.

Jocul caprei (vezi figura 19) se integreaza in mod armonios in cortegiul amplu al obiceiurilor legate de sarbatorile de peste an. Acest animal a intruchipat in societatile ancestrale personificarea prolificitatii zoologice si fertilitatii telurice. Capra, ca personaj mito-zoomorf, isi subordoneaza de cele mai multe ori, in timpul desfasurarii jocului, toate celelalte personaje. Masca costumului de capra este constituita dintr-un cap de capra, sculptat in lemn, avand maxilarul inferior mobil pentru a fi tras cu o sfoara si a clampani in timpul dansului. Capul este incadrat de doua cornite impodobite cu oglinzi, panglici multicolore, hurmuz si flori si este fixat intr-un bat-suport care se sprijina pe pamant. Persoana care joaca capra este acoperita cu o tesatura (scoarta sau laicer) peste care sunt cusute naframe sau panglici de matase, puse in diagonal, traditional, capra era imbracata in stuf.. Jocul caprei se deruleaza pe un fundal muzical, 'ca la capra', melodie interpretata de catre un fluieras iar ciobanul sau mosul rostesc strigaturile pline de haz. In timpul jocului pot fi surprinse mai multe faze succesive: capra simuleaza ca se urca in copac, apoi se imbolnaveste si moare, cazand la pamant, moment in care ciobanul intra in panica, urmand un dialog straniu cu animalul. In cele din urma capra reinvie spre bucuria tuturor, glumele si ghidusiile animalului reluandu-si cursul.

Prin aspect si infatisare, capra jucata la Anul Nou este un animal simbol, o fiinta fantastica plina de maretie. Obiceiul si-a pierdut pe parcurs incarcatura sa mitica, avand astazi doar aspect de divertisment.Jocul ursului, o prezenta la fel de agreata in obiceiurile de Anul Nou se practica si astazi. Cultul ursului este mostenit de la geto-daci, care il considerau un animal sacru. Pregatirea mastii-costum de urs pentru carnavalul de Anul Nou se bucura de o mare atentie. Forma capului de urs se obtine intinzand o piele de vitel sau de miel peste o galeata metalica, in asa fel incat reda fizionomia animalului. De la gat in jos, corpul celui care se mascheaza este acoperit cu o blana de oaie sau cu un cojoc lung, intors pe dos.Candva, corpul mascatului era acoperit cu o blana veritabila de urs, aspect intalnit foarte rar in zilele noastre. In desfasurarea jocului ritual al ursului, etalare de forta, vitalitate si dibacie, pot fi percepute si astazi secvente care reliefeaza credintele referitoare la acest animal, simbol al regenerarii vegetatiei. Astfel, rostogolirea ursilor in cerc, batutul si moartea ursului, apoi invierea miraculoasa ca si urcarea acestuia pe bata (toiag), redau in chip metaforic succesiunea anotimpurilor care, candva, stateau sub semnul acestui animal, capabil sa invinga iama si sa vesteasca primavara.

Martisorul este strans legat de traditia romaneasca. Obiceiul este cu mult anterior crestinismului, stand in legatura cu scenariul ritual al anului nou agrar, celebrat primavara. Pana in veacul trecut, martisorul se daruia copiilor si tinerilor - fete si baieti deopotriva - de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui.

Snurul de martisor (vezi figura 21), format din doua fire de lana rasucite, colorate in alb si rosu, sau in alb si negru, reprezinta unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, lumina-intuneric, fertilitate-sterilitate. Snurul era legat la mana, prins in piept si purtat, dupa zone, pana la Macinici, Florii, Paste, Armindeni, sau pana la inflorirea unor pomi fructiferi. Apoi era agatat, ca semn benefic, pe ramurile inflorite de macesi, vita-de-vie, visin, cires, se punea sub closca ori se agata la icoana. Ziua scoaterii martisorului era marcata de o petrecere numita 'bautul martisorului'. Cu trecerea timpului, de snurul bicolor s-au legat monede de argint si de aur. In ziua de astazi, de acest snur se atarna obiecte artizanale, intruchipand diferite animale, flori, litere etc. Unele legende populare spun ca martisorul ar fi fost tors de Baba Dochia, probabil o veche zeitate agrara, care, ajunsa la varsta senectutii, moare si apoi renaste la echinoctiul de primavara.

Martisorul ramane peste veacuri 'funia anului', care aduna laolalta saptamanile si lunile in cele doua anotimpuri stravechi ale calendarului popular: vara si iarna, simbolizate de snurul bicolor. Impletirea alb-rosie a snurului se regaseste la bradul de nunta, la podoabele junilor, si in multe alte obiceiuri stravechi.

Fig.19- - Elevii clasei a IV-a B interpretand jocul caprei

(foto P. L. Silester 2006)

Fig. 20-Elevii clasei a IV-a B intonand Plugusorul

(foto P. L. Silester 2006)

Incondeierea sau 'impistritul' oualor (vezi figura 22) reprezinta un obicei stravechi in traditia trotuseana. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultura spirituala.
Deoarece oul rosu este purtatorul unor semnificatii profunde legate de invierea lui Hristos si de reinnoirea naturii, crestinii comunei s-au ostenit sa-l incondeieze, desenand cu ceara motive decorative ancestrale, de o raraa frumusete.
Oul vazut ca un simbol primordial, samanta vietii, potrivit traditiei, este vopsit si incondeiat  in zilele de joi si sambata din Saptamana Mare, indeletnicirea inrosirii oualor fiind rezervata aproape in exclusivitate femeilor. Oul incondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie, impacare, pentru ca in ornamentatia lui, de fapt, se opereaza cu simboluri (Soare, Luna, cruce, etc.), cu modele din natura (plante, animale, obiecte casnice) si cu modele de tesaturi populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre.

In fiecare an, pe 24 iunie, locuitorii comunei Targu Trotus marcheaza sarbatoarea Sanzienelor. Despre noaptea aceasta se crede ca este magica, minunile sunt posibile.

Legendele spun ca Sanzienele sunt niste fete foarte frumoase, care traiesc prin paduri sau pe campii. Ele se prind in hora si 'dau puteri' deosebite florilor si buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile.

In comuna noastra se crede ca in noaptea Sanzienelor zanele zboara prin aer sau umbla pe pamant. Ele canta si impart rod holdelor, femeilor casatorite, inmultesc pasarile si animalele, tamaduiesc bolnavii, apara semanaturile de grindina. Daca oamenii nu le sarbatoresc cum se cuvine, ele se supara, devenind surate bune cu inraitele Iele sau Rusalii. Sanzienele se razbuna pe femeile care nu tin sarbatoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gura. Nici barbatii nu scapa usor. Pe cei care au jurat stramb vreodata, sau au facut alt rau, ii astepta pedepse ingrozitoare, despre Sanziene stiindu-se ca sunt mari iubitoare de dreptate. Sanzienele reprezinta si un prilej de intalnire a tinerilor ce doresc sa-si uneasca destinele, o sarbatoare a iubirii, cinstita cum se cuvine, cu cantec si joc. In ajunul Sanzienelor, fetele si baietii care urmeaza a se casatori se aduna spre seara in sat. E veselie, voie buna si toata lumea e cu sufletul deschis. Fetele mari culeg de pe camp flori de sanziene si impletesc cununi (vezi figura 23). Apoi arunca peste case coronitele. Daca se lovesc sau se agata de horn, vestesc o cununie apropiata. In zorii zilei flacaii se aduna in cete si strabat satele, cu flori de sanziene la palarii. Se alege 'Dragaica'. Este propusa una dintr-un grup de sapte fete. Ea trebuie sa fie cea mai frumoasa, cea mai cuminte si cea mai buna dintre fetele satului. Va fi impodobita cu spice de grau. Celelalte tinere se imbraca in alb. Astfel format, alaiul Dragaicei porneste prin sat si pe ogoare. La rascruci fetele fac o hora si canta voioase. Adesea 'Dragaicele' sunt confundate cu 'Sanzienele'. Ceremonialul cuprinde apoi intreg satul. Gospodarii primesc cate un spic de grau, pe care il asaza pe grinda, in sura. Ei spera ca pana la acea inaltime se li se adune granele. Batranii vorbesc ca in noaptea de Sanziene, ielele se aduna si danseaza.

Fig. 21-Snurul de martisor realizat in cadrul unei ore de abilitati practice de elevii clasei a II-a B (foto P. L. Silester 2006)

Fig. 22 - Elevii clasei a IV-a B incondeind oua

(foto P. L. Silester 2007)

Cine le vede ramane mut pentru totdeauna sau damblageste. Tot ei cred ca cine nu respecta Dragaica poate avea parte de multe nenorociri: cel care spala, coase sau matura in acea zi poate muri inecat ori fulgerat. Se spune ca fetele care vor sa se marite repede trebuie sa se spele cu roua. Insa, pentru ca acest scaldat ritual sa aiba efectul scontat, se respecta anumite conditii: in zori, din locuri necalcate, babele strang roua Sanzienelor intr-o carpa alba, de panza noua, apoi o storc intr-o oala noua. In drum spre casa, ele nu vorbesc deloc si mai ales nu trebuie sa intalneasca pe nimeni. Daca toate acestea sunt implinite, cine se spala cu roua respectiva va fi sanatos si dragastos peste an. Femeile maritate pot face si ele acest ritual, ca sa fie iubite tot anul de sot si sa aiba copii frumosi si sanatosi.

2.8 Activitati economice

Profilul economic al comunei este agro-industrial cu pondere sectorul agricol.

2.8.1 Agricultura

Conditiile agropedologice si de microclimat precum si ponderea suprafetei agricole 85,63 % din totalul suprafetei administrative a comunei a favorizat dezvoltarea unei activitati agricole.

Comuna a fost cooperativizata, iar activitatea agricola s-a desfasurat organizat in Cooperariva Agricola de Productie, pana in anul 1990.

Odata cu aplicarea Legii nr. 18/1991 a fondului funciar si punerea in posesie a terenurilor agricole Cooperativele Agricole de Productie au fost desfiintate, iar la Tuta si Viisoara cladirile dezafectate.

Comuna face parte din zona a X-a , cu centru la Onesti, iar culturile sunt in principal ; porumb, grau, cartofi, vita de vie si pomi fructiferi.

Prezenta parcelelor faramitate face impracticabila mecanizarea lucrariloragricole, a practicarii culturilor intercalate , toate acestea conducand la o productie mica, o activitate agricola de subzistenta. Suprafata mare a fanetelor si pasunilor pe teritoriul comunei ofera conditii favorabile pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Astfel se imprima acestei zone un pronuntat caracter zootehnic.

Fruntile teraselor cu expozitie spre sud, est si sud-est sunt folosite pentru vii si livezi.

Din datele furnizate de Oficiul de Cadastru Agricol si Organizarea Teritoriului Agricol (O.C.A.O.T.A.) suprafetele agricole pe categorii de folosinta pe raza comunei se prezinta astfel

Fig. 23 - Elevii clasei a IV-a B adunand flori de Sanziene

(foto P. L. Silester 2007)

Fig. 24 - Elevii clasei a IV-a B ingrijind spatiul verde din apropierea scolii din satul Tuta

(foto P. L. Silester 2007)

Fig.25- Fabrica de industrializare a lemnului din satul Targu Trotus

(foto P. L. Silester 2006)

Fig.26 - Lusi-Union Conf S.R.L. Targu Trotus

(foto P. L. Silester 2006)

2.8.2 Industria

In depresiunea subcarpatica Tazlau-Casin prezenta resurselor minerale au generat embrionii industriei contemporane. Revolutia industriala deschisa spre finele secolului XIX stimulase si aici organizarea unor unitati din industria mica: ramura industriei alimentare era reprezentata prin mori de apa, industria textila prin pive, industria lemnului prin fierastraie actionate de forta apei. Cele mai evoluate erau ferastraiele de la Manastirea Casin, Herastrau-Grozesti (actual Oituz) si Targu Trotus. Industria ceramica, de nivel rural producea olarie.

Unitatile economice ale comunei sunt numai in localitatea Targu Trotus. Acestea isi desfasoara activitatea in doua areale amplasata la extremitatile localitatii spre est si vest. Zona estica este bine conturata si cuprinde o unitate de profil agrozootehnic S.C. AGROZOO TROTUSANA S.A. si celelalte sunt de servicii (prelucrarea lemnului, confectii) S.C. ROCOLEX S.R.L. ONESTI, S.C. TEHNOFOREST S.R.L (vezi figura 25). TG. TROTUS, S.C. CODAC S.R.L. ONESTI, LUSI-UNION CONF S.R.L. TG. TROTUS (vezi figura 26).

In zona vestica sunt doua unitati una agricola S.C. FRUCTOPROD S.A. TG. TROTUS si una de prestari servicii confectii metalice PRELAT PRES S.R.L. TG. OCNA. Intreprinderile au accesibilitate la ambele retele de cai de comunicatii, feroviara si rutiera. Profilul intreprinderilor este legat, in principal, de cerintele satului: fabrica de produse lactate, moara de porumb, prelucrarea lemnului, confectii . Politica de dezvoltare a industriei a dus nu numai la valorificarea resurselor naturale regionale, ci si la sporirea locurilor de munca de nivel rural.

2.8.3 Transporturile

Comuna Targu Trotus se afla in aria de influienta a municipiului Onesti. Este tranzitata de Drumul National 12 A chiar prin localitatea de resedinta Targu Trotus, ce face legatura intre orasele de pe valea Trotusului, comuna fiind amplasata intre municipiul Onesti si orasul Tg. Ocna. Drumul National 12 A (Onesti-Tg. Ocna-Comanesti) totalizeaza un numar de 6 Km, pe teritoriul comunei. Este in totalitate modernizat avand doua benzi de circulatie cu suprastructura alcatuita din beton asfaltic. Legatura resdintei cu localittile comunei precum si cu localitatile invecinate se realizeaza si printr-o retea de drumuri comunale.

Drumul Comunal 128 face legatura locaitatii Tuta din comuna Targu Trotus cu municipiul Onesti si cu localitatea Paraul Boghiii din comuna Pargaresti. Traseul drumului masoara 5,1 Km pe teritoriul comunei Targu Trotus, are doua benzi de circulatie cu partea carosabila din balast. Drumul Comunal 128 traverseaza raul Trotus, prin intermediul unei punti metalice recent construita care necesita lucrari de amenajare a sferturilor de con si a rampelor de acces precum si amenajarea corespunzatoare a caii de rulare pe punte.

Drumul Comunal 152 face legatura localitatii Viisoara cu resedinta de comuna Targu Trotus si cu orasul Targu Ocna. Traseul drumului masoara pe teritoriul comunei Targu Trotus 3 km si are doua benzi de circulatie alcatuite din balast.

Prezenta caii ferate electrificate Adjud-Onesti-Ciceu permite o legatura rapida cu Ardealul cat si cu magistrala Bucuresti- Suceava.

Comuna este servita de halta de la Viisoara.

Reteaua cailor de comunicatii s-a modernizat, atat in sectorul feroviar cat si rutier stimuland fluxurile de calatori si marfuri. Traseul feroviar de pe valea Trotusului s-a electrificat, pe tronsoane. In 1971 s-a dat in folosinta sectorul Adjud-Targu Ocna, iar pana in 1974 s-a avansat pana la Ciceu.

Satul Targu Trotus este situat in aria cu densitati mari ale drumurilor modernizate. Dupa 1948 s-a asfaltat intreg fascicolul de drumuri ce converg in nodul rutier din zona de confluenta a Trotusului: traseele transcarpatice Oituz, Ghimes, traseele din vaile Trotus si Tazlau.

2.8.4 Comertul

Pozitia geografica a orasului Targu Trotus, la intretaierea unor importante artere de circulatie a favorizat organizarea unei piete de schimb, inca din perioada medievala. Ea a fost concurata succesiv de cele doua orase invecinate, Onesti si Targu Ocna. Functia comerciala s-a conturat la inceput prin targuri periodice sezoniere, sase balciuri pe an si apoi sub forma de targuri saptamanale.

In perioada contemporana, comertul si-a schimbat orientarea devenind o activitate indispensabila viabilitatii unei asezari. Locul targului de piata este preluat de reteaua comertului cu amanuntul. Aceasta implica asigurarea aprovizionarii permanente cu produse alimentare si nealimentare si a desfacerii acestora la populatie: un flux continuu de produse necesare populatiei.

Reteaua comerciala a comunei Targu Trotus cuprinde magazine alimentare, nealimentare si unitati de alimentatie publica, grupate in subunitati functionale.

Centrul comercial principal este situat in resdinta comunei, de-a lungul Drumului National DN 12 A. El cuprinde un restaurant, un bufet si unitati specializate in produse nealimentare si alimentare.

Unitati comerciale sunt organizate si pe cartiere .

2.8.5 Turismul

Comuna Targu Trotus ofera numeroase obiective turistice:

a.istorice

1. Biserica medievala romaneasca de rit ortodox

2.Cimitirul medieval

3.Biserica ortodoxa Sfintii voievozi Mihail si Gavril din Targu Trotus (1730);

4. Biserica catolica ,,Trupul si Sangele Domnului din Targu Trotus;

5. Biserica ortodoxa Sf. Nicolae din Viisoara

6. Monumentul eroilor necunoscuti cazuti in primul Razboi Mondial din Targu Trotus (vezi figura 28, 27);

7. Biserica catolica ,,Sfanta Fecioara Maria Regina Rozariului din Tuta;

8. Scoala generala Targu Trotus

9. Scoala generala Viisoara

10. Scoala generala Tuta

11.Biblioteca comunala Targu Trotus

In excursiile pe care le-am efectuat cu elevii in comuna Targu Trotus, am vizitat toate monumentele istorice si bisericesti amintite si am retinut urmatoarele date:

Fig.27-Munumentul eroilor din curtea bisericii catolice din satul Targu Trotus

(foto P. L. Silester 2007)

Fig.28 - Munumentul eroilor din curtea bisericii ortodoxe din satul Targu Trotus

(foto P. L. Silester 2007)

1.Biserica medievala romaneasca de rit ortodox din Targu Trotus

Cercetarile arheologice (vezi figura 29) au dovedit ca fundatiile acestei constructii au fost ridicate la sfarsitul secolului al XIV-lea. Dupa o anumita perioada de functionare s-a produs un incendiu, probabil, la mijlocul secolului al XV-lea. Dupa refacerea bisericii si functionarea ei intr-o anumita perioada de timp se produce un incendiu mult mai puternic care distruge aproape complet constructia. La sfarsitul secolului al XV-lea se intreprind refaceri ample la acest monumenmt. Se consolideaza fundatiile bisericii, prin amenajarea ei cu piatra de rau si foarte putine pietre de cariera legate cu mortar alcatuit din var, nisip si carbune. Se amenajeaza in interior o pardoseala din pietre de rau umplute cu pamant galben. In nivelul de refacere au fost descoperite monede emise Intre anii 1482-1494 de Matei Corvin si Vladislav al II-lea. Dupa refacere biserica a durat pana in a doua jumatate a veacului al XVIII-lea, cand a fost abandonata si dezafectata.

Fig. 29 - Explicatii sit arheologic Targu Trotus

(foto P. L. Silester 2007)

Fig. 30 - Sit arheologic Targu Trotus

(foto P. L. Silester 2006)

2. Cimitirul medieval

Cu prilejul descoperirilor arheologice ( vezi figura 30) s-a observat ca dupa construirea bisericii medievale romanesti de rit ortodox, in jurul ei a inceput sa se formeze un cimitir. Au fost dezvelite un numar de 214 morminte de adulti si copii. Inmormantarile prezinta un caracter de uniformitate datorat ritului crestin. Mormintele aveau orientarea ritului crestin de inhumare, cu capul spre vest si picioarele spre est, adica avand privirea spre rasarit. Exista insa si o situatie speciala neexplicabila. Mormintele 125, 126, 129, 130, 138, 151, 152 au pozitia inversa, capul la est si picioarele la vest. Perioada de functionare este cuprinsa intre secolele XV-XVII. In 63 dintre morminte au fost descoperite: monede, cercei, inele, margele, nasturi, copciaplice si fragmente din materialul hainelor.

3. Biserica ortodoxa Sfintii voievozi Mihail si Gavril din Targu Trotus (1730);

La circa 300 de m spre sud de de vechea biserica din secolul al XIV-lea, orasenii trotuseni au ridicat o alta biserica de rit ortodox. Noua biserica mentionata de calatorul strain Bartolomeo Bassetti, venit la Targu Trotus in 1640, se afla pe locul actualei biserici monument istoric de la Targu Trotus, cu hramul Sfintii Voievozi ,,Mihail si Gavril. A fost construita de Jupanul Anastasie, Jupanita Ana, Jupanita Catinca, care tin biserica, pe urma Jupanii Constantin, Toader si Ionita care sunt mai mici. Catapeteasma este din zid. Pictura de la catapeteasma si de pe peretii interiori este realizata in fresca. In 1730 , conform tripticului, biserica a suferit unele transformari si a fost consolidata de catre noi ctitori, zugraviti pe peretele de vest al pronausului. Biserica a fost reparata si sfintita si in 1800, si din nou reparata in anul 1887. In 1981, cladirea a suferit un puternic incendiu, izbucnit dintr-o neglijenta. Biserica a fost refacuta asa cum se pastreaza in forma actuala (vezi figura 31 si figura 32).

4.Biserica ,,Trupul si sangele Domnului din Targu Trotus

Statistica bisericilor romano-catolice din Moldova (1871-1872) noteaza ca in anul 1816 a fost costruita o biserica catolica din lemn refacuta din caramida, in anul 1844. In locul acestei biserici preotul paroh Dominic Della Posta a construit biserica actuala in reparatii si renovari in anul 1920 si spre sfarsitul perioadei interbelice cand i s-a adaugat turnul clopotnita legat de biserica. Localul casei parohiale, proprietatea din jur si o moara-cu garla speciala din Trotus au fost cumparate in anul 1814 de la vaduva Maria Septilici.

Un document, din 25 ianuarie 1857, pastrat in arhiva parohiei cere preotului paroh catolic sa intervina la autoritatile civile, pentru a li se imbunatati soarta: ,,pentru ca slujba ne cderi si noi nu avem cu ci suntem siliti a merge la rand plangand fara ca sa avem macar o mamaliga de faina pentru copiii nostri.

5. Biserica ortodoxa Sf. Nicolae din Viisoara

Situata in mijlocul satului , pe langa care trece paraul Varatici, biserica a

fost construita pe la anul 1848 (vezi figurile 33 si 34) , cu peretii din zid de piatra din albia paraului si acoperita cu sindrila iar la 1892 s-a reparat, invelindu-se cu tabla si pardosindu-se cu piatra, cu osardia locuitorilor.

Inaintea acesteia a fost o alta biserica dupa cum spun batranii (tatal invatatorului Andrei Lupescu, Preotul Gheorghe Lupescu) ce a fost construita din nuiele impletite, pe pari si temelie de stalpi de stejar, acoperita cu sindrila, fiind construita de locuitorii satului de atunci si cu osardia monahului Iustin, ce se gaseste in pomelnicul bisericii, pe la anul 1774.

Are o turla pentru clopote spre apus clopotele fiind asezate in clopotnita parte din lemn- spre est la intrarea in curtea bisericii.(vezi figura 33)

Curtea bisericii este imprejmuita cu zid de piatra, pentru apararea impotriva inundatiilor.

In urma cutremurului din 1977 interiorul bisericii a avut nevoie de reparatii. S-a refacut si clopotnita.

In anul 1989 s-a realizat o reparatie generala.

Fig. 31 - Intrare in Biserica ortodoxa Targu Trotus

(foto P. L. Silester 2006)

Fig. 32 - Interiorul Bisericii ortodoxe Targu Trotus

(foto P. L. Silester 2006)

Fig. 33 - Clopotnita Bisericii Viisoara

(foto P. L. Silester 2006)

7. Biserica romano-catolica ,,Sfanta Fecioara Maria Regina Rozariului din Tuta

La 15 noiembrie 1920 a inceput constructia actualei biserici catolice din Tuta. (vezi figurile 36 si 37) . Aici s-a stabilit o populatie de religie romano-catolica descendentii unor populatii venite din Transilvania din sec. XV-XVI.- romani care au trecut la catolicism.

Fig. 36- Biserica catolica dinTuta

(foto P. L. Silester 2007)

Fig.34 -Interiorul bisericii ortodoxe din Viisoara

(foto P. L. Silester 2006

Fig. 35- Biserica ortodoxa din Viisoara

(foto P. L. Silester 2006)

Fig. 37 - Cimitirul catolic din Tuta

(foto P. L. Silester 2007)

8. Scoala generala Targu Trotus

Intaia scoala de stat in localitate a fost infiintata in 1869 si a functionat in localuri inchiriate timp de doua decenii pana la construirea cladirii proprii.

Primul document pastrat din cele create de aceasta unitate este un catalog din anul 1879 in care sunt inscrisi 27 de elevi toti in clasa I. Arhiva preluata de la scoala are multe documente lipsa, disparute in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial, in 1940 aceasta fiind completa. Cele mai multe lipsuri sunt inregistrate la dosarele cu corespondenta.

Documentele evidentiaza dinamica numarului de elevi , situatia lor scolara precum si unele aspecte legate de activitatea unitatii si slujitorilor ei.

In 1908 in clasele I-IV erau inscrisi 95 de elevi, numarul lor crescand destul de putin in anii urmatori, deoarece sala de clasa era necorespunzatoare fata de numarul copiilor de varsta scolara din localitate. S-au stabilit masuri pentru extinderea localului propriu cu inca doua sali de clasa, insa pana la realizarea acestora, pentru scoala s-a inchiriat din 1914 o camera in stat in urma infiintarii postului al II-lea, solicitandu-se totodata completarea necesarului de mobilier si material didactic.

Dupa primul Razboi Mondial s-a terminat lucrarea de extindere a cladirii, care a fost deteriorata in 1944 de armatele germane in retragere, reparata apoi prin contributia locuitorilor.

Organele de control in perioada 1918-1949, au consemnat in procesele verbale observatiile privind modul de realizare a invatamantului in scoala, apreciind preocuparea invatatorilor in acest sens, atat la catedra, dar si prin organizarea a o multitudine de actiuni cultural-educative, buna pregatire a elevilor si activitatile practice desfasurate de acestia.

Dupa 1948 situatia scolii (vezi figura 38) este din ce in ce mai buna, atat din punct de vedere al asigurarii bazei materiale , cat si in ce priveste munca sustinuta de cadrele didactice care isi aduceau din plin contributia.

Fig. 38 - Scoala generala Targu Trotus

(foto P. L. Silester 2007)

9. Scoala generala Viisoara

In satul Viisoara scoala si-a inceput activitatea in anul 1911, functionand pana in 1955 in localuri inchiriate.

Primele documente pastrate din cele pe cre le-a creat unitatea dateaza din 1918, an in care erau inscrisi 125 de elevi, numarul lor crescand la 153 in 1934, mentinandu-se relativ constant pana in 1948, cand ramane cu clasele I-IV. Desi putine dosare dfe corespondenta, care si ele contin in special instructiuni de circulare, se remarca deosebit de valoroasa activitatea diodactica desfasurata de sotii Andrei si Florica Lupescu, numiti la aceasta scoala in 1921, respectiv in 1924 si care functionau si la sfarsitul perioadei pentru care exista documente.

10. Scoala generala Tuta

Din arhiva creata de scoala din acest sat s-au pastrat si preluat numai

cataloage siregistre matricole, acestea reflectand situatia scolara a elevilor care i-au frecventat cursurile (vezi figura 39).

Fig. 39 -Scoala cu clasele I-VIII Tuta 

(foto P. L. Silester 2007)

b. literare:

*Biblioteca comunala Targu Trotus - cu un numar de 6 322 volume- (vezi figura 40)

In drumetiile si excursiile efectuate cu copiii am vizitat si obiective turistice din apropierea comunei Targu Trotus dintre care mentionez:

- Statiunea balneara Slanic Moldova situata la 22 km recunoscuta prin izvoarele de ape minerale cu proprietati terapeutice

- Statiunea Targu Ocna aflata la confluienta raurilor Trotus si Slanic la 4 Km de comuna Targu Trotus - renumita datorita minelor de sare exploatate inca din evul mediu

- Mina Salina sanatoriu balnearla o adancime de 130 m pentru tratament de micro climat de salina

- Manastirea Precista zidita in anul 1683 de vistierul Gheorghe Ursache, cunoscuta si sub numele de Precista de la Ocna sau mai simplu manastirea Ocna.

- Biserica Raducanu construita in anul 1664 de catre marele logofat Buhus, a fost refacuta in anul 1762 de marele logofat Radu Racovitade la care si-a luat numele; in anul 1821 a fost folosita ca adapost al eteristilor impotriva turcilor iar in cursul primului razboi mondial a servit ca depozit de explozive; in incinta manastirii se afla mormantul lui Costache Negri (1812-1876), mare om politic moldovean, luptator pentru unire.

- Drumuri comerciale importante ce au favorizat aparitia targurilor dublete Tg. Trotus Tg. Ocna si Casin - Onesti

- Rezervatii naturale (Perchiu, parcul dendrologic Dofteana, parcul municipal Onesti)

- filme realizate la Onesti (Post Restant cu actorii Coca Andronescu, Iurie Darie, Grigore Vasiliu Birlic, Ion Dichiseanu, Intrusul dupa romanul lui Marin Preda)

- expozitii de carte, sculptura, pictura la Fundatia G. Calinescu si Biblioteca Radu Rosetti Onesti

- Muzeul de istorie din satul Targu Trotus

Fig.40 - Biblioteca Targu Trotus

(foto P. L. Silester 2007)

3.Elemente ale orizontului local care se regasesc in continutul activitatilor didactice din clasele I-IV

3.1 Aria limba si comunicare

Varietatea formelor de relief: campii, dealuri si munti, intinderile acvatice ale raurilor, lacurilor sau marii au intrat treptat pe ferestrele literaturii. Prezenta la noi a unui relief variat, impresioneaza prin varietatea pitorescului. Un loc aparte il ocupa muntii, strajuiti de legendarele cetati ale lui Decebal, devenind simboluri ale rezistentei nationale. Muntele se detaseaza astfel ca un spatiu al libertatii, al descatusarii individuale si colective, istoric confirmata de avatarurile unui popor, un spatiu al darzeniei si tenacitatii, taram de polarizare, continuitate si rezistenta.

Pentru poporul care a vazut in codri sursa de existenta, dar si panteon sufletesc, cetate de aparare, dar si intermediu al unei unice, originale, civilizatii, natura nu putea fi resimtita decat ca un prieten. Este de altfel ipostaza ei cea mai profunda in spiritualitatea noastra. Cunoasterea formelor de relief este adancita de opozitia noapte-lumina.

Natura patriei si diversitatea formelor de relief a inspirat scriitorilor pagini de un profund patriotism. Elementele geografice sunt prezente in manualele de limba si literatura romana, la ciclul primar, inca din clasa I, cand elevii iau cunostinta cu termeni precum: munte, lac, port, padure, mal, viscol, Delta Dunarii, gheata, camp, ger, sat, cartier, oras, balta, vale, localitate, Vama Veche, s.a.

Invatatorul trebuie sa explice elevilor termenii geografici noi,

sa-i desparta in silabe, sa-i scrie la tabla si in caiete, sa indrume elevii in alcatuirea de propozitii cu aceste cuvinte. Se observa, de asemenea prezenta unor substantive proprii- nume de orase, zone geografice, nume de ape, munti etc. Evident, invatatorul nu va putea discuta despre aceste locuri fara a nu localiza pe harta Romaniei.

Prin lectiile de limba si literatura romana cu caracter geografic se dezvolta la elevi dragostea fata de tara, dar si fata de locul natal. In lectia ,,Stramosii (cl a II-a, p. 47) se apeleaza la elemente de geografie si le sunt infatisate elevilor doua neamuri de oameni pasnici, harnici si viteji: dacii si romanii:

,,Ocupatiile principale ale dacilor erau pastoritul si agricultura. Din adancul pamantului ei scoteau: fierul, argintul si aurul din care isi faceau arme si podoabe.

Un alt text reprezentativ pentru literatura pentru copii, in care isi fac simtita prezenta multe notiuni si locuri ce tin de domeniul geografiei este: ,,Stefan cel Mare si Vrancioaia. Iata cum prezinta Alexandru Vlahuta unul din fragmente:

,,In zori sunau din corn, pe muntii Moldovei, cei sapte voinici. Oastea noua iesea ca din pamant. Atunci a vazut Stefan ce pot feciorii Vrancioaiei.

Voievodul, biruitor, in cuibul lui de vultur, la Cetatea Neamtului a chemat pe cei sapte voinici si le-a zis:

-Voi sunteti sapte frati. In Vrancea sunt sapte munti, ai vostri sa fie de veci si neam de neamul vostru sa-i stapaneasca in pace.

Manualul de limba si literatura romana contine o serie de exercitii care au in continutul lor termeni care se regasesc in orizontul local.

Nu trebuie sa uitam nici textele in versuri, care sunt un bun prilej de a aprofunda sentimentul de dragoste tata de tara noastra si fata de maleagurile pitoresti, monumente ale naturii. Reprezentativ pentru forta cuvantului poetic, dar si pentru prezenta numeroasa a elementelor geografice este textul in versuri: ,,Tara mea, scris de Andrei Ciurunga (p. 42, cl. a III.a)

In clasa a IV-a numarul lectiilor cu continut geografic se mareste. Elevii primesc definitii despre patrie si tara, pornind de la apropiat la departat, de la simplu la complex. Pentru ei, patria este casa parinteasca, gradina, livada, anotimpurile, muntii, dealurile, sesurile, tarina pe care ploua ca sa creasca graul verde. Elevii isi fac, deci, o viziune mai clara asupra notiunii de patrie. Pe baza cunostintelor asimilate si a expresiilor artistice desprinse din operele marilor scriitori, elevii au alcatuit diverse compuneri.

Scriitorul Cezar Petrescu infatiseaza cu admiratie un peisaj bogat de vara in manualul de limba si literatura romana de clasa a IV-a. Pasari, plante, animale, pesti si gaze se bucura de lumina si caldura soarelui. Bogatia de culori, de sunete, viata pulsand in fiecare faptura fac din acest tablou un colt de paradis:

,,Printre ostroavele de verdeata strabat ecouri argintii si line ca intr-un vis. Sunt talangile turmelor de oi si vaci, care pasc iarba grasa din lunca.

De indata ce s-a ivit discul rosu al soarelui la marginea zarii, lunca s-a insufletit. Deodata au inceput a rasuna mii si mii de glasuri, de ciripiri, de triluri si de ecouri. Pasari albe si cenusii, galbene si trandafirii, albastre si negre. Pasari mari, inalte cat niste copii si pasari marunte cat nuca. Pasari inotatoare cu labele picioarelor late ca niste lopeti si pasari cu picioare lungi, subtiri ca niste rigle de-un metru. Pasari cu moturi albe pe crestet si gulere negre. Pasari singuratice si pasari adunate in stol.

Unele zboara zvacnind repede din aripi, altele plutesc agale in vazduh. Unele se leagana pe-un fir subtire de trestie, altele inoata in ochiurile verzui de apa.

Spre adancul apei se zaresc alte soiuri de fapturi. Trec pesti subtiri si argintii ca lamele de cutit. Trec pesti de culoarea aramei si stiuci cu botul de balaur, trec melci de apa, raci, broaste verzi, broaste testoase, serpi de balta si felurite ganganii marunte. Paianjenii de apa alearga pe luciul neted, ca pe-o oglinda. Toate se inalta din adancuri la suprafata, sa se bucure de lumina soarelui.

Si tot asa par ca se bucura de lumina diminetii, nuferi galbeni si albi, plantele cu frunza lata, lianele care se leagana starnind ramurile salciilor. Tot asa fluturii si albinele, bondarii catifelati si libelulele cu aripi stravezii. Sute si sute, mii si mii de gaze

3.2Aria matematica si stiinte

Interesul micului scolar este indreptat spre geografie si spre cunoasterea orizontului apropiat si prin interemediul matematicii.

Matematica il ajuta pe elev sa exprime precis distantele dintre diferite locuri si orice posibilitate de utilizare a cifrelor in context spatial.

La clasa I manualul de matematica ofera elevului notiuni care se regasesc si in orizontul local prin intermediul imaginilor viu colorate ilustrand: lacuri, paduri, mare, munte, ocean, zapada, plante acvatice, ploaie si nori. Pe baza acestor imagini, indrumati de invatator, elevii poarta discutii despre continutul lor, apoi alcatuiesc exercitii sau texte pentru probleme.Incepand cu clasa a II-a, problemele sunt tot mai diverse si continutul variat.

Obiectul ,,Stiinte conduce elevii spre achizitionarea unor continuturi si capacitati, traduse prin deprinderi de ,,a sti (cunostinte), de ,,a sti sa faca

(capacitati, priceperi si deprinderi) si de ,,a sti sa fie (atitudini).

Scopul obiectului este de a trezi curiozitatea stiintifica a copiilor si intelegerea unor fapte si fenomene din universul imediat, familiar acestora. Asadar, printre elementele de baza ale studiului obiectului ,,Stiinte se afla si cunoasterea lumii inconjuratoare, a orizontului local.

Ca material auxiliar am folosit si ,,Caietul aplicativ (Brandusa Popescu, Ioan Surdu, 2005), care, pe langa informatiile specifice programei are si aplicatii corespunzatoare setului de cunostinte.

Elementele de geografie prezente in operele marilor scriitori se regasesc si in ,,Caietul aplicativ de stiinte. Regasim astfel interactiunea literaturii cu geografia si stiintele naturii. Un exemplu elocvent il reprezinta poezia ,,Toamna, scrisa de poetul Octavian Goga.

In cadrul orelor de stiinte am indrumat elevii spre intocmirea unui jurnal meteo a zonei locale pe o perioada de 3 saptamani. S-au avut in vedere: precipitatiile, temperatura aerului si vanturile. Au putut astfel sa observe mai bine clima zonei locale.(vezi anexa 6)

3.3 Aria om si societate

Elementele ale orizontului local sunt prezente si in manualul de Istoria Romanilor de clasa a IV-a, cultivand astfel spiritul de respect si atasament fata de valorile si personalitatile istorice ale neamului, cat si atribuirea de semnificatii unor locuri framantate faptic. Orizontul comunei Targu Trotus constituie un suport deosebit prin numeroasele elemente istorico-geografice (sit arheologic, muzeu de istorie, monumente istorice etc.) la care am facut trimitere pe parcursul dsefasurarii lectiilor (drumetii, excursii, vizite, imagini colectionate din orizontul local).

,,Fiecare membru al obstii avea in stapanire o gospodarie si o bucata de pamant (lot). Padurile, pasunile si apele erau folosite in comun. O parte a pamantului era lucrata de intreaga obste, recoltele obtinute fiind folosite pentru plata tributului (birului) catre migratori sau in caz de vremuri grele. In fruntea obstii erau oamenii ,,buni si batrani numiti mai tarziu cnezi sau juzi. (Istoria Romanilor, Ed. Teora, 2005, pag. 18)

Sunt surprinse, de asemenea, momentele de dezvoltare ale industriei romanesti, satul cu aceleasi traditii si schimbarile mari ce au avut loc .

,,Desi s-a dezvoltat lent, iar progresele inregistrate au fost modeste, agricultura a ramas in continuare o ramura economica importanta, oferind alimente pentru populatie, materii prime tot mai diverse pentru industrie si produse in cantitati sporite pentru export. Romania ocupa locul V in lume la productia agricola totala. (pag. 81)

In anii anteriori, elevii au studiat lecturi pe teme istorice. In clasa a IV-a, orele de istorie ofera posibilitatea cunoasterii trecutului, prin corelarea si integrarea cu obiectele de studiu din aria curriculara, dar si din restul ariilor curriculare.

Noua programa propune ca scop al studierii istoriei in clasa a IV-a familiarizarea elevilor cu teme referitoare la trecutul mai apropiat sau mai indepartat al localitatii natale, al Romaniei si al Europei, utilizand mijloace adecvate varstei acestora.

Pornind de la modelul didactic al istoriei, conceput pentru toata durata scolaritatii, experientele de invatare propuse reprezinta, deopotriva, etape ale unui tip specific de antrenament intelectual si ocazii pentru valorificarea experientelor afectiv-atitudinale.

Nucleul functional al programei este reprezentat de obiectivele de referinta, activitatile de invatare si continuturile propuse.

Forma actuala a programei contribuie la recastigarea interesului elevilor fata de cunoasterea trecutului prin:

parcurgerea unui traseu de invatare in care elevii fac cunostinta cu trecutul pornind de la situatii familiare (aspecte care tin de istoria locala sau de teme privitoare la copilaria in trecut si astazi) urmate de cele care se afla la mai mare distanta in timp si spatiu;

adecvarea obiectivelor cadru la etapa de scolaritate pe care o reprezinta invatamantul primar;

o diversificare a activitatilor de invatare si o crestere a ponderii acestora in programa.

Deci, prin studiul istoriei romanilor elevii afla despre trecutul incununat de fapte glorioase ale stramosilor nostri. Elevii invata sa-si pretuiasca tara si oamenii care s-au luptat pentru pastrarea nealterata a hotarelor ei.

Prin intermediul istoriei, elevii pot exprima in cuvinte proprii aspecte ale legaturilor dintre mediul geografic si viata oamenilor in decursul istoriei. Astfel, prin intermediul acestor lectii, am prezentat elevilor mei fapte si evenimente istorice desfasurate de-a lungul anilor in zona locala, cum ar fi: Stefan cel Mare- copilaria sa, luptele date, construirea bisericii de la Borzesti; bataliile din primul si al doilea razboi mondial ( Oituz, Marasesti).

Una din unitatile de invatare legata de cunoasterea orizontului local din punct de vedere geografic si istoric este: ,,Familia forma de organizare umana. Aici am prezentat elevilor o serie de informatii istorice si geografice despre varietatea reliefului local precum si a unor date istorice despre trecutul indepartat al comunei Targu Trotus. De asemenea, o alta tema pe care am discutat-o cu elevii a fost: ,,Omul si schimbarea mediului inconjurator in cadrul lectiei ,,Copilaria de ieri si de azi.

Elevii si-au imbogatit portofoliul cu studii efectuate despre rolul padurii in viata omului, despre istoria comunei Targu Trotus, despre relieful variat al zonei locale: depresiune, deal, campie, ape.(vezi figura 41)

Daca vom face o analiza atenta a educatiei civice la clasele primare, vom regasi printre obiectivele de baza ale disciplinei, inerdisciplinaritatea.

Educatia civica este disciplina care presupune exersarea atitudinilor si comportamentelor democratice care ii poate ajuta pe elevi sa se formeze ca cetateni cu drepturi si responsabilitati. Educatia civica presupune:

-dezvoltarea achizitiilor lingvistice, incurajarea folosirii limbii romane, a limbii materne si a limbilor straine pentru exprimarea in situatii variate de

comunicare;

-dezvoltarea unei gandiri structurate si a competentei de a aplica in practica rezolvarea de probleme;

-familiarizarea cu o abordare pluridisciplinara a domeniilor cunoasterii;

-constituirea unui set de valori consonante cu o societate democratica;

-incurajarea talentului, a experientei si a expresiei in diferite forme de arta;

-formarea responsabilitatii pentru propria dezvoltare si sanatate;

-formarea unei atitudini responsabile fata de mediu.

Elementele de geografie sunt multiple in manualul de educatie civica, unele dintre ele culese din operele literare:

,,Dragi-mi erau () si baietii satului, tovarasii mei din copilarie, cu cari, in zile geroase de iarna ma desfatam pe gheata si la sanius, iar vara, in zilele frumoase de sarbatori, cantand si chiuind, cutreieram dumbravile si luncile umbroase, tarinele cu holdele, campul cu florile si mandrele dealuri, de dupa care-mi zambeau zorile in zburdalnica varsta a tineretii. (Ion Creanga- ,,Amintiri din copilarie).

Ca exemplu concret, am realizat un program de constientizare a problemelor ecologiei si a spiritului civic in localitatea noastra. In fapt, am realizat o activitate in comun elevii clasei a IV-a B cu copiii grupei pregatitoare.Prin aceasta actiune am urmarit sensibilizarea copiilor privind pastrarea unui orizont local curat si determinarea unui comportament civic pozitiv..

Fig. 41- Premantii concursului:,,Cel mai frumos portofoliu

(foto P. L. Silester 2007)

3.4Aria arte

Educatia plastica, dar si educatia muzicala sunt strict legate de imaginatie. Ele au fost create tocmai pentru a starni gandurile la o miscare euristica, revelatoare de noi adevaruri, prin care se evoca zone existente fizic sau, pur si simplu, imagini care se nasc doar in momentul receptionarii sunetelor.

Dupa ce am vizitat cu clasa conacul de la Tescani donat de Enescu statului roman am audiat ,,Rapsodia romana a lui George Enescu si dupa aceea i-am solicitat pe copii sa alcatuiasca o compunere scurta despre sentimentele izvorate pe timpul auditiei! Prin acest exercitiu foarte simplu si necostisitor vom observa cat de profund legate sunt cele doua discipline: geografia si muzica.

Micul scolar este preocupat sa redea in lucrarile sale aspectele apropiate de real. El doreste sa exprime in imagine plastica ceea ce vede si ce stie.

Prin intermediul numeroaselor excursii desfasurate cu elevii in orizontul local, si-au format deprinderea de a-si orienta observatia de la aspectele exterioare spre studiul structurilor interne din natura, dezvoltandu-le astfel potentialul creativ.

Prin contactul elevilor atat cu opera de arta, dar si cu frumusetile naturii, formam elevilor gustul estetic si le dezvoltam capacitatile de a intelege adecvat valorile artistice.

La varsta scolara mica (clasele I-IV), creativitatea elevilor o regasim in aspectele originale, care exprima sincer modalitati de a reprezenta grafic lumea asa cum ei o stiu si o simt.

In urma activitatilor extrascolare desfasurate in orizontul local, am realizat cu elevii desene, (vezi figura 42) imbinand armonios diferite tehnici de lucru. Pe un fond muzical adecvat, elevii au creat diverse lucrari reprezentand peisaje antropice intalnite in zona locala.

Fig.42 - Expozitia :,,Sa ocrotim natura'

(foto P. L. Silester 2007)

3.5 Aria educatie fizica si sport

Aceasta arie curriculara urmareste dezvoltarea armonioasa a elevului, stimuland interesul pentru participarea la activitatile sportive si respectarea regulilor specifice diferitelor jocuri.

Prin orele de educatie fizica se are in vedere intarirea sanatatii, dezvoltarea capacitatii psiho-motrice, formarea trasaturilor pozitive de comportament, a spiritului de competitivitate.

Datorita bazei sportive oferite de scoala noastra, elevii participa cu placere la orele de educatie fizica. Profesionalitatea cadrului didactic, seriozitatea si munca depusa de catre elevi, a fost rasplatita cu numeroase premii si medalii obtinute la concursurile sportive.

Multe din activitatile sportive le-am desfasurat cu elevii in curtea scolii sau in imediata apropiere a scolii noastre. Echipati corespunzator, elevii au raspuns cu interes solicitarilor. Astfel, elevii au avut ocazia sa observe multe din caracteristicile orizontului local. Au putut sa se bucure de frumusetile satului natal, unde am desfasurat numeroase concursuri de alegari, jocuri sportive, dar si de imprejurimile acestuia, pe care le-am observat in numeroasele noastre drumetii si excursii.

Fig.43 - Concursul:,,Cel mai rapid biciclist!

(foto P. L. Silester 2007)

Si prin orele de educatie fizica si sport, elevii invata sa-si aprecieze zona in care locuiesc, pot organiza numeroase concursuri sportive sau actiuni de ecologizare a unor zone, care necesita interes si efort din partea elevilor (vezi figura 7 si 43).

Prin intermediul orelor de educatie fizica si sport, elevul este deprins cu unele notiuni de orientare in spatiu: stanga, dreapta, stanga-imprejur, inspre nord, inspre sud etc. Multe din obiectivele ce se regasesc in orizontul local, pot fi discutate si insusite de catre elevi si prin intermediul activitatilor desfasurate in cadrul orelor de educatie fizica si sport.

Aria tehnologii

Din aria curriculara ,,Tehnologii, in ciclul primar se studiaza doar ,,Abilitati practice. Aceasta arie curriculara are un caracter inter- si transdisciplinar, dar in acelasi timp are un caracter dual: teoretic si practic, stiintific si tehnologic, urmarind dezvoltarea gandirii centrata pe tehnica, formarea gandirii sistemice si a abilitatilor practice esentiale pentru stimularea si dezvoltarea initiativei si creativitatii elevului. Traim intr-o zodie a calitatii asumate si nu a simplei cantitati, astfel incat si aceasta arie curriculara contribuie la formarea unei generatii cu inclinatii reale spre initiative, dinamism, cooperare, creativitate si toate intr-o maniera de ,,a invata sa faci bine.

In urma numeroaselor activitati pe care le-am desfasurat cu elevii in orizontul local, am organizat in cadrul orelor de abilitati practice:

- expozitii cu lucrari ale elevilor reprezentand imagini regasite in orizontul local;

- infrumusetarea si dotarea scolii si a salii de clasa;

- ingrijirea zonei verzi din jurul scolii, prin curatarea terenului de gunoaie, ingrijirea unor plante din minisera unui gospodar al satului, varuirea pomilor, udarea florilor; (vezi figurile 44 si 45)

- realizarea de colaje, prin imbinarea diferitelor tehnici de lucru si folosind hartie, fire si fibre sintetice, materiale sintetice etc., reprezentand diverse aspecte ale zonei locale;

- organizarea de concursuri, in cadrul orelor de abilitati practice, avand teme de ecologizare a zonei locale, cu ocazia Zilei Pamantului, a scoliii, etc.; (vezi figura 46)

- realizarea din plastilina, lut, etc. a diferitelor forme de relief pe care elevii le-au observat in orizontul local.

Orele si activitatile de abilitati practice dezvolta elevilor simtul artistic, aprofundand cunostintele insusite, prin diverse teme si activitati, despre orizontul local.

In urma unei activitati pe care cadrul didactic o desfasoara cu elevii in orizontul local, se fixeaza, pe baza de discutii, noile cunostinte dobandite si apoi, ele pot fi aplicate si sub forma practica.Aceste discutii au loc si in orele de abilitati practice, daca scopul este de a realiza o lucrare bazata pe un aspect specific zonei locale. Regasim astfel importanta deosebita pe care o au orele de abilitati practice, in special in insusirea notiunilor esentiale legate de orizontul local.

Fig. 44 - Iubim florile

(foto P. L. Silester 2007)

Fig.45 - Ingrijirea unor plante din minisera unui gospodar al satului Tuta

(foto P. L. Silester 2007)

Fig.46 - Concursul national:,,Parada costumelor ciudate-Bacau 31 mai 2006

(foto P. L. Silester 2006)

I.          MODALITATI DE UTILIZARE A ORIZONTULUI LOCAL IN REALIZAREA CURRICULUM-ULUI PENTRU CLASELE I-IV

Forme de activitati didactice concepute pe baza orizontului local:

1.1 Vizita

Excursiile organizate de scoala pot avea caractere diferite si scopuri diferite in functie de: scopul instructiv-educativ, de nivelul de pregatire, de anotimp si durata, de marimea si componenta grupului, de experienta membrilor acestuia din punct de vedere turistic, de mijlocul de transport utilizat si in functie de forma de organizare: plimbari, vizite cu caracter turistic, drumetia, excursiile, expeditia scolara, clubul turistic de vacanta, tabere si sate de vacanta.

Vizita cu caracter didactic este actiunea de deplasare pentru a cunoaste la fata locului o localitate, un obiectiv economic, turistic, cultural, monument al naturii, monument istoric.

Buna desfasurare si reusita unei vizite sunt conditionate direct de modul in care au fost pregatite. Indiferent de situatia sau de nivelul la care se face vizita, in cadrul planului de actiune trebuie sa fie cuprinse urmatoarele aspecte: fixarea locatiei, a scopului vizitei, constituirea grupului de participanti, stabilirea programului si orarul vizitei, conditii organizatorice si administrative.

Am organizat cu elevii clasei noastre mai multe vizite la mai multe obiective in orizontul local: Fabrica de confectii ,,Lusi Union, Muzeul de Istorie, biserica ,,Trupul si Sangele Domnului, Biblioteca comunala (vezi figurile 1, 26, 4, 40).

Voi prezenta una dintre aceste vizite, ce s-a desfasurat la unul dintre cele mai importante obiective culturale ale zonei locale: Biblioteca comunala Targu Trotus.

Am informat din timp elevii in legatura cu organizarea acestei vizite.

Intr-o ora a optionalului de cunoastere a orizontului local, am prezentat elevilor cateva date despre trecutul istoric al bibliotecii. Lectia a fost organizata si desfasurata pe baza discutiei colective, intrucat multi elevi din clasa sunt inscrisi la aceasta biblioteca si merg cu regularitate pentru a imprumuta carti, pentru a lucra la sala de lecturi .

Am informat elevii in legatura cu ziua destinata acestei vizite si am stabilit impreuna ora. De asemenea, am instruit elevii in legatura cu tinuta pe care trebuie sa o poarte la astfel de vizite si comportamentul adecvat. Am anuntat din timp secretariatul bibliotecii de vizita noastra.Vizita la biblioteca s-a desfasurat conform urmatorului proiect didactic.(vezi anexa 7)

1.2 Drumetia

Drumetia constituie un mijloc didactic de o mare importanta pentru ca ofera elevilor posibilitatea sa observe, sa cerceteze si sa cunoasca in mod direct

aspecte din natura, de ordin biologic sau geografic, sa inteleaga mai clar legatura dintre organism si mediu, sa colectioneze un bogat material didactic.

Drumetia, conform definitiei date de literatura de specialitate este deplasarea pe jos si se recomanda in mod special in activitatile turistice cu elevii pentru a face o excursie scurta in orizontul local.

Drumetia dezvolta simtul estetic, trezeste dragostea si interesul pentru natura si respectul pentru frumusetile ei. Drumetia ajuta la cunoasterea spatiului geografic din imediata vecinatate a orizontului local.

Am organizat cu elevii mai multe drumetii. Voi prezenta una dintre acestea, care a avut ca scop cunoasterea mediului natural si a bogatei comori floristice si faunistice a dealului Tutei.

Drumetia am organizat-o respectand cele trei etape: pregatirea, desfasurarea si finalizarea.

Pregatirea drumetiei:

Pregatirea invatatoarei

a)      Recunoasterea si studierea itinerariului;

b)      Fixarea problemelor ce vor fi studiate de elevi;

c)      Intocmirea unor fise pentru aplicatii practice;

d)      Stabilirea etapelor drumetiei si a problemelor fiecarei etape;

e)      Documentarea bibliografica;

f)       Pregatirea bazei materiale a drumetiei: carnetele, busole, termometre etc.

Pregatirea elevilor:

a)      Anuntarea temei, datei, orei si a locului drumetiei;

b)      Recomandari in vederea pregatirii elevilor pentru drumetie;

c)      Impartirea sarcinilor pe grupe de elevi.

Desfasurarea drumetiei:

a)      Adunarea elevilor la ora anuntata;

b)      Deplasarea la locul stabilit;

c)      Desfasurarea propriu-zisa a drumetiei pe itinerariul fixat:

orientarea geografica in teren si prezentarea itinerariului;

comunicarea problematicii drumetiei;

sistematizarea si fixarea fenomenelor studiate;

ordonarea si conservarea materialului colectat.

d)      Incheierea drumetiei.

Valorificarea ulterioara a drumetiei

Data efectuarii drumetiei a fost anuntata elevilor cu o luna inainte.

Am stabilit obiectivul drumetiei, graficul, itinerariul si grupele de elevi. Am analizat cu elevii la orele de cunoasterea orizontului local, informatii privind pozitia geografica a dealului Tutei, conditiile climatice ale regiunii (temperatura, precipitatii, etc.), speciile de plante, insecte, etc.

Am organizat elevii pe grupe de lucru: naturalistii, artistii, scriitorii, cercetasii si ecologistii.

Planul provizoriu al drumetiei se multiplica si se inmaneaza fiecarui elev, astfel incat elevii sa-si pregateasca echipamentul corespunzator si sa se informeze bibliografic in legatura cu drumetia. Astfel am indicat elevilor echipamentul de care vor avea nevoie, sarcinile de observare si colectare a materialului necesar, de asemenea s-au prelucrat normele de disciplina in timpul drumetiei. Elevii au fost informati si cu masurile de protectie a muncii in timpul deplasarii in drumetie:

Pe timpul deplasarii :

- elevii vor merge organizat si nu se vor abate de la traseul stabilit;

- nu vor depasi si nici nu vor ramane in urma grupului;

- sunt interzise imbrancelile si jocul cu materialele folosite in drumetie;

Pe timpul popasurilor :

- elevii nu vor provoca incendii;

- nu vor lasa gunoaie;

In timpul aplicatiilor ecologice:

- sa mearga cu grija pentru a nu tulbura linistea speciilor de animale;

- sa nu distruga produsele activitatii animalelor (cuiburi, oua, musuroaie);

- sa nu coelecteze decat numarul strict de plante si animale necesare colectiilor;

- sa se spale pe maini dupa terminarea aplicatiilor si inainte de a lua masa;

- sa evite intepaturile de insecte;

- sa nu manance fructe otravitoare;

- in caz de ploaie nu se vor adaposti sub arbori.

Diversitatea biologica (plante si animale) de pe dealul Tutei a starnit dorinta de cunoastere a mediului geografic natural, al plantelor si animalelor si a unor adaptari ale acestora la conditiile de mediu; colectarea de material biologic; dezvoltarea dragostei fata de natura.

Pe parcursul drumetiei elevii au invatat:

- sa se orienteze in teren;

- sa cunoasca relieful din orizontul apropiat;

- sa determine si sa recolteze plante si animale ;

-sa observe culorile adaptative la animale si adaptarile la diferite moduri de locomotie si tipuri de hranire;

- sa caracterizeze flora si fauna.

Copiii au folosi materiale :

pentru orientarea in teren: harti ale regiunii, busola, binoclu;

pentru notarea observatiilor si etichetarea materialelor colectate: carnete pentru insemnari, creioane, etichete;

pentru colectat material botanic: ziare, mapa pentru ierborizat, etichete, pungi de plastic, plicuri pentru seminte si fructe, cutii de carton;

pentru colectat material zoologic: cutii de carton cu orificii de aerisire, plicuri pentru fluturi, cutie insectar, ace entomologice;

pentru fotodocumentare: aparat de fotografiat;

pentru documentare determinatoare: atlas botanic si zoologic.

Fig 47-Drumetie pe Dealul Tutei

(foto P. L. Silester 2006)

La scoala, la ora 8, se va face prezenta, se va controla echipamentul corespunzator drumetiei, se vor repartiza ustensilele si materialele pe grupe de activitate.

Se vor prelucra regulile si normele in vederea evitarii accidentelor.

Deplasarea se va face pe jos si ne vom indrepta spre poalele dealului, pe care il vom urca pe un drum de tara.

Pe traseu, elevii au observat vegetatia din sat : campuri cultivate de tarani, salcii pletoase, trandafiri, salcami, (vezi figura 48) ierburi, arbori, etc. Apoi au remarcat arborii si arbustii care intra in structura dealului, precum si relieful intalnit pe traseu.

De asemenea, se va urmari interventia omului in padure (taieri de arbori, vetre de foc parasite, gunoaie menajere de pe urma turistilor, excremente de animale aduse la pasunat).

Prin observatie directa se va remarca temperatura si luminozitatea mai scazuta, umiditatea aerului si solului mai ridicate in desisul padurii si prezenta animalelor: insecte, reptile, pasari.

Se specifica faptul ca ne aflam intr-o padure de stejar in amestec cu alte specii lemnoase.

Pe parcursul traseului, care se va finaliza in apropierea crucii instalate pe deal, fiecare echipaj isi realizeaza aplicatia conform fisei de lucru.

Fig.48 -Vegetatia observata pe traseu de catre elevii clasei a IV-a B

(foto P. L. Silester 2006)

Fig.49-Echipa ,,Naturalistii

(foto P. L. Silester 2006)

Ecologistii vor determina pozitia geografica cu ajutorul busolei, vor stabili temperatura aerului cu ajutorul termometrului, vor stabili masuri de ecologizare a zonei. De asemenea, ei au fotografiat fiecare zona a drumetiei.

Naturalistii vor nota plantele intalnite, vor colecta plante medicinale, (vezi figura 49) le vor presa, pentru realizarea unui ierbar. Vor observa ca plantele care au florile viu colorate sunt polenizate de insecte, care sunt atrase de acest caracter, pa cand plantele care nu au flori colorate sunt polenizate de vant si produc o cantitate mai mare de polen.

Vor observa ca plantele de umbra au culoarea verde mai inchis ca adaptare la aceste conditii.

Cercetasii (vezi figura 50) au colectat insecte cunoscute si au introdus materialul cu etichete in pungi de tifon si apoi in borcane in care exista vata imbibata in eter.

Dintre pasari s-a observat ciocanitoarea sura mare, s-a auzit cantecul privighetoarei, al cintezei si al cucului.

Ca adaptari au observat: zborul speciilor de fluturi diurni cu ajutorul aripilor si aparatul bucal pentru supt; la albini si viespi aparatul bucal pentru rupt si supt, adaptarile pentru colectarea polenului; la ortopede (cosas), deplasarea prin sarit cu ajutorul membrelor posterioare mai lungi si coloratia verde care se confunda cu mediul, ca mijloc de aparare. Au mai observat: paianjeni, lacuste, plosnite, furnici, gandaci, muste si tantari.

Grupa artistilor si grupa scriitorilor au urmarit si analizat cu mare atentie mediul natural inconjurator, coloritul viu al plantelor, insectelor si pasarilor, cantecul naturii. Si-au luat notite pe carnete, au facut scheme pe care le-au finalizat acasa. Aceste doua grupe au fost alcatuite din elevi talentati la educatie plastica si literatura.

Ca invatatoare am indrumat observatia, folosirea corecta a materialelor si ustensilelor pentru masuratori, recoltari si conservari de material biologic natural precum si notarea corecta. Am trecut pe la fiecare grupa de elevi discutand cu acestia, raspunzand la o serie de intrebari si probleme ivite.Grupele de elevi au comunicat intre ele prin intermediul responsabililor de grupa in vederea completarii listelor specifice.In final s-au prezentat urmatoarele materiale:

caracterizarea vremii;

lista plantelor medicinale si caracterizarea acestora;

lista faunistica si caracterizari;

schite de desene cu arbori, plante, pasari, insecte etc.;

-descrieri ale unor plante, pasari, arbori etc.

Concluziile pe care le voi prezenta in urma aplicatiilor drumetiei se vor referi la:

-executarea sarcinilor de lucru la cele 5 grupe;

-aprecieri asupra rezultatelor observatiilor si remarcari deosebite de grupe;

-verificarea rezultatelor si determinarea speciilor de plante si animale necunoscute la scoala, in cadrul laboratorului de biologie;

-valorificarea materialelor si datelor colectate sub forma de comunicari, ierbare, insectare, colectii pe teme ecologice, desene, creatii literare;

-necesitatea ocrotirii ecosistemului de padure.

La finalul timpului acordat observatiilor, elevii si-au verificat materialele, le-au ordonat, si-au completat observatiile notate, au purtat discutii.

Drumetia s-a incheiat cu deplasarea elevilor spre scoala, unde au predat materialele colectate.

Valorificarea ulterioara a drumetiei s-a facut intr-o ora de cunoasterea orizontului local. Fiecare echipaj a prezentat materialele care au fost prelucrate acasa.

Astfel:

1. echipa naturalistii- a realizat un ierbar cu plante medicinale si date despre acestea: maces, patlagina, nuc, pelin, urzica, papadie, corn, salcam, coada soricelului, soc, coada calului, menta.

echipa artistii- a realizat colaje si desene ce cuprind mai multe lucrari reprezentand specii de arbori, plante, pasari, insecte etc, sau diverse peisaje din natura.( vezi figura 52)

3. echipa scriitorii- a prezentat o compunere (cu mesaj ecologic), folosind cu maiestrie mijloacele artistice pentru a surprinde in detaliu cele mai semnificative aspecte observate de ei in drumetie.

Fig.50 - Component al echipei ,,Cercetasii

(foto P. L. Silester 2006)

Fig.51 - Echipa ,,Naturalistii-colectand plantele medicinale

(foto P. L. Silester 2006)

Fig.52 - Echipa ,,Artistii-realizand desene

(foto P. L. Silester 2006)

Sa pastram apa nepoluata!

Era odata un baiat care locuia impreuna cu parintii intr-o casuta de la campie. El un iubea natura. Rupea crengile copacilor, plantele si speria ori chinuia vietuitoarele mici.

Intr-una din zile , pe cand se plimba, ajunse langa un rau. Era tare poluat. Ca prin minune ,o voce rasuna brusc:

- Dragul meu copil, daca ai suflet bun, curata-ma! Aceste gunoaie ma sufoca!

Nu era altul decat raul.

- Ce vorbesti!? Eu nu te ingrijesc! Asa-ti trebuie!

- Dar de ce? Nu ai si tu nevoie de apa mea?

- Poate! Sa nu-mi spui ca voi ajunge sa beau apa ta!

- Acum nici nu poti! Sunt murdar! Daca ma cureti, vei vedea ca in verile fierbinti ai sa vii sa te scalzi impreuna cu alti copii iar vietuitoarele din zona vor putea bea apa mea.

- Nu mai incerca! Tot nu ma pacalesti! Se impotrivi baiatul.

- Nu vreau sa te conving ci sa intelegi cat e de importanta apa curata. Uite, iti propun un test! Incearca sa rezisti fara a bea apa. Sa ma anunti cum a fost, a continuat raul, dupa care a tacut linistit si chinuit de gunoaiele care-l stapaneau.

Baiatul asculta provocarea raului. A ajuns acasa, s-a jucat, a mancat seara cu parintii si o sete incepea sa-l chinuie.

Lasa ca rezist eu, ca doar nu e mai puternica apa decat mine! isi spunea copilul in gand.

Se facu dimineata. O alta zi de vara isi facea aparitia, parca mai calduroasa decat cea anterioara.

Ca de obicei, baiatul se plimba, se juca cu prietenii, manca si ii era din ce in ce mai greu.

Spre seara incepu a plange, cand nimeni nu-l vedea.

Nu mai rezist, trebuie sa beau apa, ma simt tare rau! isi spuse in gand copilul. A baut apa. Apoi tacu mult timp. Si-a dat seama ca a gresit. Alerga la rau.

- Sa stii ca am baut apa! Nu am rezistat! imi pare rau ca nu te-am ascultat

- Ma bucur ca ai inteles, completa raul.

- Acum m-ai convins sa te curat, ca sa nu mai sufere nimeni ca mine.

- Ce bine-mi pare! exclama firisorul de apa.

- Imi voi chema si prietenii sa ma ajute, apoi vom face o baie pe cinste, ca e asa de cald..

- Multumesc, copilule cu suflet bun! Nu te voi uita nicicand!

De atunci, cei doi au ramas prieteni nedespartiti si baiatul a inceput sa indrageasca natura.

COPII, IUBITI SI PROTEJATI NATURA!

Echipa ,,Scriitorii

4. echipa cercetasii- a realizat un insectar cu diferite specii de fluturi, gandaci, cosasi, furnici.(vezi figura 53).

5. echipa ecologistii- a prezentat in fata clasei un colaj realizat din hartie creponata si glasata, in care si-au imaginat ce ar trebui sa faca cetatenii satului pentru ecologizarea luncii Trotusului: plantarea de arbori, strangerea gunoaielor, interzicerea focului in zona,etc. De asemenea, tot ei au realizat si un album cu poze din timpul drumetiei (vezi figura 54).

Fig.53- Echipa ,,Cercetasii- prezentand insectarul

(foto P. L. Silester 2006)

Fig 54 - Desen realizat de Echipa ,,Ecologistii

(foto P. L. Silester 2006)

Excursia

Excursia creeaza la elevi deprinderea de a oberva direct fenomenele geografice, legatura stransa dintre ele, interdependenta acestora, dezvolta deprinderile si priceperile de cercetare stiintifica, ii invata sa traiasca in colectiv, sa se ajute intre ei, sa-si formeze conceptia materialista despre lume si societate.

De asemenea, excursiile si vizitele exercita o puternica influenta asupra educatiei fizice si estetice a copiilor. Excursia constituie o metoda de invatamant foarte eficace, inviorand munca scolara, sporind interesul elevilor pentru stiinta, stimuleaza dorinta lor pentru cunoasterea fenomenelor geografice inconjuratoare.

Contactul cu natura produce asupra elevilor o impresie puternica, lasa urme adanci in amintirea lor, le trezeste sentimentul de dragoste pentru locul natal, pentru tara.

Excursiile creeaza posibilitatile ca cele insusite in clasa sa fie concretizate, adancite, completate si sistematizate. In cadrul excursiilor elevii isi dezvolta deprinderea de a descrie fenomenele geografice si cauta sa le inteleaga.

Orice fel de excursie, fie cu aplicatie in orizontul local, cu durata scurta, fie excursie de durata cu itinerar mai complex, daca sunt bine organizate si competent conduse, valoreaza cat un intreg ciclu de lectii.

A invata pe elevi sa gandeasca geografic inseamna sa-i deprindem sa priveasca fenomenele naturii si societatii in continua dezvoltare si transformare, sa patrunda in legaturile lor interne, sa sesizeze interdependenta dintre ele.

Cu elevii clasei mele am efectuat mai multe excursii. Dupa fiecare excursie, rezultatele au fost valorificate, am prelucrat materialul, iar pentru verificarea insemnarilor din carnetele elevilor, le-am cerut sa alcatuiasca scurte expuneri asupra drumului parcurs, asupra a ceea ce le-a placut mai mult. Am observat ca exista o mare diferenta in exprimarea la lectii a elevilor care participa la excursii fata de ceilalti, intrucat in timpul desfasurarii lectiilor curente cat si la lectiile de recapitulare se face apel la multe cunostinte si notiuni capatate de elevi in timpul excursiilor.

Una din aceste excursii o voi prezenta in continuare.

Cu acest prilej, finalitatile procesului de predare- invatare a geografiei s-au concretizat in anumite dimensiuni educationale:

Dimensiunea geoecologica reflecta principala problema actuala a lumii contemporane: cunoasterea, conservarea si rebilitarea mediului inconjurator. Mediul inconjurator al omului si societatii a fost intotdeauna o preocupare centrala a geografiei, stiinta care ofera suportul educational cel mai larg si complex al intelegerii dimensiunii actuale a mediului terestru.

Dimensiunea economica a geografiei este o componenta traditionala, dar capata dimensiuni educationale noi in conditiile generalizarii economiei de piata care imbina elemente legate de eficienta, accesarea resurselor si atentia pentru mediul ambiant. Perceperea corecta a resurselor, inclusiv diminuarea unor resurse de baza, localizarea activitatilor economice, caracteristicile schimburilor de bunuri si valori in lumea contemporana sunt atribute de baza ale formarii unei gandiri economice moderne.

Dimensiunea interdisciplinaritatii, desi se regaseste in vocatia educationala a mai multor obiecte de invatamant, are, in spatiul geografiei, o semnificatie mai deosebita, deoarece prin structura sa interioara, ca stiinta atat a naturii cat si a societatii poate sintetiza foarte bine aspecte ale cunoasterii si practicii umane din cele doua domenii; la aceasta se adauga elemente de transdisciplinaritate ( prin metode asumate, indeosebi metoda cartografica ) si de multidisciplinaritate.

Dimensiunea nationala poate fi realizata printr-un sistem educational calitativ nou, care are ca nucleu geografia Romaniei.

Dimensiunea culturala a geografiei raspunde unei necesitati educationale obiective: perceperea unor spatii cu o profunda traditie si vocatie culturala.

Excursia a avut drept scop cunoasterea unor obiective istorice importante din comuna noastra; istoria acestora si a locului respectiv; realizarea legaturii dintre obiectivul istoric, spatiu si timp, a personalitatilor istorice; dezvoltarea sentimentului de dragoste si respect fata de obiectivele istorice din orizontul local.

Cadrul natural in care se afla orasul medieval Trotus cu imprejurimile lui se impune ca o cerinta fireasca, fiind cunoscuta si recunoscuta influienta pe care a exercitat-o acesta asupra asezarii omenesti, iar pe un plan mai larg avand in vedere interdependenta dintre om si natura.

Este stiut faptul ca mediul geografic joaca un asemenea rol in viata comunitatii umane, incat se poate spune ca nici o asezare, incepand din cele mai vechi timpuri, nu a fost intemeiata la intamplare. Omul ca si alte fiinte, intra in contact cu natura pentru a folosi ceea ce aceasta ii ofera dar, spre deosebire de celelalte fiinte, el nu se limiteaza numai la ceea ce i se ofera. Din cele mai vechi timpuri omul a actionat mai mult sau mai putin rational asupra naturii: cunostintele lui dezleaga treptat tainele mediului inconjurator, pe care incearca sa si-l apropie, sa-l foloseasca spre binele sau. Cadrul natural, prin excelenta zona impadurita, a avut si rolul de a asigura protectia comunitatilor in fata pericolului reprezentat de raidurile si invaziile migratorilor din veacurile III-X si pana la marea invazie tataro-mongola din 1241. Dar si in veacurile urmatoare cadrul natural, padurea in primul rand a constituit o adevarata 'fortareata' in calea invaziilor straine. In acest context merita sa relevam faptul ca vatra veche a orasului medieval Trotus, asa cum au dovedit-o cercetarile arheologice, se afla pe teritoriul actual al comunei Targu Trotus, in zona de nord, la locul 'Tarna Noua'.

Comuna ofera repere: istorice, economice, culturale, turistice, distractive.

Dintre reperele istorice pe care le ofera zona locala, in excursie am vizitat: biserica Sfintii voievozi Mihail si Gavril (de rit ortodox)- monument istoric de la Targu Trotus situl arheologic al bisericii medievale (ruine) (la marginea de N a satului) Targu Trotus - si Mina Salina de la Targu Ocna.

Ca metode si procedee am folosit observatia directa, conversatia, demonstratia, problematizarea, discutia cu specialisti locali.

Mijloacele utilizate pe parcursul excuesiei au fost: harta traseului (,Tuta -Targu Trotus Tatgu Ocna si retur) aparate de fotografiat, carnete de notite.

Excursia se va pregati cu mult inainte, facandu-se cunoscute: tema, scopul, traseul, materialele necesare.

In prealabil elevii au fost instruiti, in fata hartii prezentandu-li-se itinerarul si obiectivele ce aveau de vizitat. Au fost indrumati cum sa se imbrace si ce comportare sa aiba in timpul excursiei.

In dimineata unei insorite zile de primavara, cu un microbuz de 22 de locuri, cu voiosia si entuziasmul caracteristic scolarilor am pornit pe urmele stramosilor nostri, dezvaluindu-ni-se in fata ochilor minunatele frumuseti ale naturii si bijuterii ale Moldovei.

De o parte si de alta a soselei serpuinde, am privit casele din imediata vecinatate a satului Tuta. Colinele inverzite, vaile prin care curge raul Trotus , copacii ce strajuiesc soseaua, incanta ochiul dornic de frumos si prospetime.

Primul obiectiv istoric pe care l-am vezitat a fost biserica (de rit ortodox)- monument istoric de la Targu Trorus , situata la 2 km de Tuta. Cu ajutorul explicatiilor unui ghid, elevii au aflat despre istoria locului, (vezi fig.55) dar si date importante privind constructia bisericii. Ea a fost ctitorita in anul 1730.

In apropierea bisericii se afla si situl arheologic al Bisericii (ruine) (la marginea de N a satului)-TARGU TROTUS. Aici, elevii au aflat ca in istoria social-economica a Moldovei din secolele XIV-XVII un rol important l-a avut asezarea urbana de la Trotus. Acest lucru se explica prin aceea ca orasul era situat in apropierea unei vechi si insemnate ocne de sare si totodata in locul de unde incepea importantul drum comercial, inca din antichitate, care, suind pe apa Oituzului raspundea in Transilvania la Bretc si de acolo, prin Targul Secuiesc, la Brasov.

Originea numelui orasului Trotus e controversata. Dupa cum se stie Trotusul a luat numele apei langa care era asezat. Forma veche a numelui, asa cum apare in actele slave ale secolului al XV-lea, este 'TOTRUS', in ungureste la 1466: 'TATHROS'.

Istoricul Nicolae Iorga arata ca Totrus, Tatros, pare sa insemne 'raul tataresc' de la tatari, carora le apartinea Moldova.

Unii cercetatori arata ca Trotusul (rau, cu izvorul in Transilvania) ar fi sinonim cu Bistrita (Radu Rosetti), dar Al. Philipide nu gaseste in limba maghiara decit adjectivul tartos, durabil, perseverent, ceea ce l-a determinat pe Iorgu Iordan sa arate ca acesta a suferit usor metateza lui 'r' spre a deveni 'tatros', iar mai tarziu la romani, tratos (trotus). Al. Philippide emite si ipoteza derivarii numelui de la tataros=tatarasc. Istoricul iesean Stefan S. Gorovei mentiona ca de pe urma tatarilor au ramas vreo 15 toponime, ce au la origine numele acestor cuceritori, printre care si Trotusul, al carui nume este initial TOTRUS, care e pronuntia ungureasca pentru tataros.

Cu carnetele in maini, elevii notau orice amanunt important despre istoria locului. Continuam excursia noastra si pornim spre Targu Ocna la Mina de sare Salina. Calatorim pe un drum pietruit de tara, de-a lungul paraului Valcele. Dupa ce am admirat constructia caselor si gospodariile infloritoare ale satenilor, iata ca am ajuns la Mina Salina (vezi fig 56) cu vechi guri de exploatare a sarii din care se extragea sare cu burdufuri. Aceste guri se pot vedea pe o raza de 500-600 m in jurul salinei

Fig. 55 - Podoabe din secolele XVI-XVII descoperite la Targu Trotus

(foto P. L. Silester 2007)

Fig. 56-Intrare in mezeul sarii din mina Salina

(foto P. L. Silester 2006)

. La intrarea principala in mina trebuie sa coboram, iar drumul il parcurgem cu un autobuz. In cadrul salinei, pe langa galeriile de exploatare a sarii am putut vedea biserica sapata in lentila de sare si sanatoriul organizat chiar an salina unde se face tratament pentru astmatici.

Ne-am intors apoi pentru a lua microbuzul. Nu am plecat pana nu am admirat padureade pe Dealul Magura ce se dechidea in fata si paraul cu apa cristalina si rece. Aici, ne-am oprit la marginea unei poieni racoroase, pentru a manca pachetelul pregatit de acasa si a schimba impresii din excursie.

A fost un bun prilej pentru a adresa o serie de intrebari elevilor cu privire la obiectivele vizitate astazi. De asemenea, am raspuns nelamuririlor unor elevi.

Am impartit elevii in doua grupe: o grupa a scriitorilor si o grupa a artistilor. Am trasat ca sarcina realizarea unui text, in versuri sau in proza, sau a unui desen, reprezentand descrierea unui obiectiv istoric vizitat. Prezentarea materialului va avea loc intr-o ora de geografie. Elevii foarte bine pregatiti au fost premiati cu diplome, in urma realizarii acestei excursii.

Elevii au realizat au album cu imagini, poze, pliante cu obiectivele istorice vizitate.

Fig.57 - Desen realizat de elevul Vacaru Sergiu Bogdan clasa a IV-a B

(foto P. L. Silester 2006)

Lectii desfasurate in orizontul local :

Activitatile turistice scolare sunt activitati didactice polivalente, proiectate si organizate de catre cadrul didactic sub forma de calatorii pe anumite distante si in anumite locuri, cu o durata limitata.

Aceste activitati reprezinta mijloace deosebite pentru formarea si educarea personalitatii integrale, asigura insusirea si aprofundarea in mod direct, active si constient a cunostintelor, formarea unor priceperi si deprinderi necesare pentru integrarea lor in viata, dinamizarea curiozitatii stiintifice, a spiritului de investigatie, a imaginatiei si a gandirii creative, calirea organismului si dezvoltarea fizica, formarea spiritului de echipa, stimularea curajului si a initiativei etc.

In timpul unei activitati turistice scolare elevul indeplineste rolul de turist deoarece este o persoana care se deplaseaza in afara domiciliului sau cu scopul recreerii pe plan spiritual prin cunoasterea unor lucruri noi si a refacerii psiho-fizice, iar cadrul didactic indeplineste rolul de ghid deoarece conduce si indruma grupul de elevi pe tot parcursul activitatii.

Am organizat cu elevii clasei multe activitati de cunoastere a orizontului local, atat in sala de clasa, cat si in afara ei. Dintre activitatile organizate si desfasurate cu elevii in orizontul local mentionez: plimbarea, vizita, drumetia, excursia. Fiecare activitate a fost organizata si desfasurata conform planului unei lectii didactice, respectand: tema, scopul, obiectivele operationale, metodele si mijloacele corespunzatoare, formele de organizare a colectivului de elevi.

In anexa 8 prezint proiectul didactic pe baza caruia am derulat o lectie de geografie sn orizontul local.

Lectii desfasurate in clasa pe baza observatiilor din orizontul local

Observatiile din orizontul local au constituit un adevarat bagaj de cunostinte si informatii, la care am apelat in numeroasele lectii desfasurate in clasa.

Activitatile desfasurate prin intermediul excursiilor, drumetiilor, vizitelor au costituit un bun prilej de aprofundare a notiunilorin sala de clasa si de intelegere a fenomenelor si proceselor plecand de la concret la abstract, de la simplu la complex.

Folosind o gama larga de metode si procedee am apelat la cunostintele acumulate in cadrul orizontului local atat la Geografia Romaniei (vezi anexa 13) cat si la Limba romana (vezi anexa 9), Istoria romanilor (vezi anexa 10) sau Educatie plastica (vezi anexa 12).

Am apelat la jocurile geografice , contribuind la dezvoltarea rapiditatii gandirii elevilor si interesului pentru conoasterea a cat mai multe notiuni geografice (exemple: lantul geografic, rebusul geografic, calatorie imaginara, cine stie mai multe denumiri geografice castiga, etc.).

Cunostintele dobandite au facilitat procesul de invatamant, conducand la o mai buna intelegere a notiunilor geografice prezente in orizontul local.

Prin excursiile si vizitele organizate in scopul cunoasterii orizontului local, putem intui atat cadrul, cat si posibilitatile de educare si formare a personalitatii elevilor in spiritul dragostei fata de locurile natale.

Apreciem ca la toate clasele cunoasterea nemijlocita a orizontului local face posibila o mai buna intelegere a cunostintelor capatate in clasa.

2. Caracterul interdisciplinar al activitatilor didactice bazate pe orizontul local

Reforma curriculara introduce in invatamantul romanesc o abordare sistemica a stiintei in ansamblul ei, numita interdisciplinaritate.

Abordarea interdisciplinara a geografiei ca obiect de invatamant implica formarea la elevi a unui sistem integrat de cunostinte, crearea unei imagini sistematice, globale a realitatii. Deci, se aplica metode unitare de cercetare a realitatii, comune celorlalte obiecte de studiu.

Aplicarea interdisciplinaritatii se bazeaza pe principii si metode de investigare generale, dar si specifice geografiei, avand ca rezultat ,,dezvoltarea unei gandiri globale, integratoare, unitare, sistematice. (Maria Eliza Dulama, ,,Didactica geografica, Clusium, 1996, p. 26).

Dimensiunea interdisciplinaritatii are, geografic, o semnificatie deosebita deoarece, prin structura sa interioara, ca stiinta atat a naturii cat si a societatii, sintetizeaza aspecte ale cunoasterii si practicii umane.

Includerea in programele de invatamant a studiului orizontului local este motivata de necesitatea formarii la elevi a unui alfabet primar al spatiului si a unor reprezentari si notiuni geografice ce il vor coordona in asimilarea ulterioara a informatiilor textuale si cartografice.

La clasa a IV-a, invatatorul are rolul de a face continuturile geografiei Romaniei cat mai accesibile. Tratarea interdisciplinara a acestor continuturi mobilizeaza elevii in realizarea de conexiuni cu celelalte discipline de invatamant sau cu actvitati extrascolare.

Importanta geografiei ca obiect de studiu la clasele I-IV este covarsitoare. In momentele de inceput ale dezvoltarii sale scolare, orice copil are nevoie foarte mare de capacitatea de orientare spatiala. Ei bine, geografia, ca obiect de studiu, vine sa sustina ajutorul dat de parinti din prima clipa a vietii si are avantajul utilizarii unor variate metode aditionale care incearca o explicare exhaustiva a domeniului de interes. Astfel, spatiul este urmarit si cercetat in directa legatura cu celelalte discipline studiate le nivelul claselor primare si este reliefata in acest mod latura interdisciplinara a geografiei.

In scopul evaluarii reprezentarilor si notiunilor despre orizontul local, la sfarsitul ciclului primar, am folosit o baterie de chestionare, incadrata intr-o ancheta, folosind urmatoarele probe la clasa a patra:

a) O proba de sondaj, urmarind reliefarea acceptiei pe care elevii o au asupra notiunii de orizont local. In acest sens, le-am cerut elevilor sa-mi relateze in scris ce reprezinta pentru ei orizontul local.

Analiza raspunsurilor a evidentiat usurinta elevilor in definirea acestei notiuni, ca urmare a numeroaselor activitati desfasurate. Am remarcat raspunsuri foarte bune din partea elevilor care au participat la toate actiunile de acest gen, intreprinse atat in clasa cat si in afara scolii. Printre aspectele redate frecvent s-a remarcat identificarea orizontului local drept teritoriul din jurul comunei sau vecinatati ale localitatii noastre .

In urma acestei probe, am constatat ca nu exista un procent mai mare de 5% din elevii clasei care sa nu isi fi insusit corect notiunea in cauza, fapt care a demonstrat utilitatea si eficienta actiunilor derulate cu grupul in cadrul orizontului local.

b) O alta proba a fost reprezentata de un set de intrebari de tip grila, la care elevii au avut posibilitatea de a alege un singur raspuns corect din trei variante de raspuns.

Intrebarile au fost urmatoarele:

1. Comuna Targu Trotus se afla situata in Depresiunea:

a. Comanesti;

b. Tazlau-Casin;

c. Ghimes-Palanca

2. Raul colector al apelor curgatoare din comuna Targu Trotus este este:

a. Varatic;

b. Trotus;

c. Oituz

3. In ce rau se varsa Trotusul?

a. Dunare;

b. Prut;

c. Siret

4. Clima specifica comunei Targu Trotus este:

a. mediteraneana;

b. tropicala;

c. temperat-continentala

5. Biserica din comuna Targu Trotus care care nu mai exista datorita unui probabil incendiu produs in secolul al XV-lea:

a. biserica ,,Sfintii voievozi Mihail si Gavril

b. biserica ,,Sfantul Nicolae;

c. biserica medievala de rit ortodox de la Targu Trotus.

6. Localitate invecinata cu satul Tuta in care este biserica Trupul si Sangele Domnului:

a. Pargaresti;

b. Targu Trotus;

c. Viisoara

7. Trotusul a fost oras in secolul:

a. XX;

b. XIV;

c. III.

8. In dreptul Bibliotecii comunale este amplasat :

a. sediul primariei;

b. dispensarul medical;

c. sediul politiei.

Itemi de evaluare:

FB raspund corect la 7 intrebari;

B raspund corect la 5 intrebari;

S raspund corect la 3 intrebari.

Repartitia procentuala a rezultatelor chestionarului privind cunoasterea orizontului local:

Analiza finala a testului a aratat astfel:

FB 12 elevi;

B 5 elevi;

S 3 elevi.

Graficul cu repartitia rezultatelor este urmatorul:

Fig.59 repartizarea rezultatelor chestionarului privind cunoasterea orizontului local

c) O alta modalitate prin care am analizat receptivitatea elevilor la excursiile desfasurate impreuna la obiectivele de interes din zona comunei Targu Trotus, a fost cerinta de a relata sub forma unei compuneri impresiile formate in urma unei astfel de activitati.

Multi elevi au fost impresionati de punctele de interes istoric si cultural, precum biserica si cimitirul medieval de la Targu Trotus, biserica monument istoric ,,Sfintii Mihail si Gavril, Biblioteca comunala, Muzeul de Istorie al comunei, fabrica de confectii si altele. Am remarcat faptul ca unii dintre ei au ramas fascinati de lacasurile sfinte din zona pe care le-au descris cu talent. Iata de exemplu:

Pe Valea Trotusului, in centrul fostului oras medieval, acolo pe unde a copilarit si marele domnitor al Moldovei Stefan cel Mare, acolo, pe partea dreapta a drumului national 12 A, putem zari urmele ale bisericii si cimitirului medieval, marturii istorice ale comunei ;

De asemenea, o puternica impresie le-a lasat si povestea presupusului incendiu: A fost o biserica foarte frumoasa construita de locuitorii din acea perioada a comunei noastre. Acest loc era frecventat se pare si de domnitorii Moldovei care se aflau in trecere prin zona sau Intr-o noapte tatarii au navalit si a incendiat tot din imprejurimi, ramanand si oamenii fara case si animale. Nu a ramas nimic din fosta biserica, doar amintirile pentru calatorii straini care faceau comert in aceasta zona .

Unii au relatat despre fabrica de confectii: Am vizitat multe locuri frumoase ale comunei mele, dar cel mai mult mi-a placut fabrica de confectii. Acolo am vazut cum se confectionau hainele pe care le folosim zilnic. Materialul era taiat automat, iar apoi era cusut cu ajutorul unor masinarii speciale. Croitorii urmareau cu grija toate etapele fabricarii unui articol de imbracaminte. Am probat cu totii cate un articol, abia scoasa din fabrica. Parca simt si acum atmosfera calda cu care ne-au intampinat angajatii.

Imprejurimile satului au fost o alta sursa de inspiratie: Drumul este acoperit cu frunze colorate ca o patura multicolora. Prin iarba, printre frunzele cazute rasar ici- colo cativa trandafiri rosii ca focul, dand o pata de culoare locului.

O privire retrospectiva asupra procesului de formare a reprezentarilor si notiunilor, in general, cat si a celor despre orizontul local ne conduce la concluzia ca la sfarsitul ciclului primar, elevii stapanesc suficiente cunostinte despre obiectivele de interes locale, despre notiunile de orizont si linie de orizont si o serie de particularitati ale zonei locale care determina aparitia unor stari emotive generatoare de sentimente deosebite in legatura cu acestea